Casa locala vs. casa teritoriala de pensii: cine are calitate procesuala in fata instantei?

In ultimii ani, tot mai multi pensionari s-au confruntat cu dificultati nu doar in privinta drepturilor lor de pensie, ci si in legatura cu aspecte procedurale importante atunci cand au decis sa conteste in instanta deciziile emise de casele de pensii.

Una dintre cele mai frecvente intrebari care apare in astfel de procese este: cine trebuie chemat in judecata? Mai precis: casa locala (de sector) de pensii, casa judeteana sau Casa de Pensii a Municipiului Bucuresti?

Aceasta intrebare nu este una banala, pentru ca daca o persoana formuleaza actiunea impotriva unei entitati care nu are calitate procesuala pasiva (adica nu are capacitatea de a sta in judecata ca parat), exista riscul ca instanta sa respinga actiunea ca fiind introdusa impotriva unei parti lipsite de calitate, ceea ce poate insemna pierderea timpului, a banilor si, mai grav, a termenului legal in care putea fi introdusa contestatia .

Pentru a rezolva neclaritatile aparute in practica, Curtea de Apel Cluj a sesizat Inalta Curte de Casatie si Justitie, pentru a lamuri daca o casa locala de pensii (de exemplu, Casa Locala de Pensii Sector 6), entitate fara personalitate juridica, poate sta in judecata in calitate de parata in litigiile privind contestatii impotriva deciziilor de pensie emise de aceasta.

Prin Decizia nr. 288/2025, ICCJ a respins, ca inadmisibila, sesizarea formulata de Curtea de Apel Cluj - Sectia a IV-a pentru litigii de munca si asigurari sociale privind lamurirea urmatoarei chestiuni de drept, retinand ca ``daca, in interpretarea si aplicarea art. 56 alin. (2) din Codul de procedura civila coroborat cu art. 131 alin. (4) si art. 139 lit. l) din Legea nr. 263/2010, precum si art. 2 alin. (2) din Statutul Casei Nationale de Pensii Publice, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 118/2012, casa locala de pensii, entitate fara personalitate juridica, poate sta in judecata in calitate de parata in litigiile in care se contesta o decizie emisa de aceasta in temeiul art. 179 din Legea nr. 263/2010, in contextul in care casele teritoriale (judetene) de pensii asigura reprezentarea in instanta in litigiile in care sunt parte ca urmare a aplicarii dispozitiilor Legii nr. 263/2010``.

Cu alte cuvinte, daca un pensionar din Bucuresti vrea sa conteste o decizie de pensie, el trebuie sa introduca actiunea impotriva Casei de Pensii a Municipiului Bucuresti, nu impotriva Casei Locale de Pensii de sector, care nu are personalitate juridica si, prin urmare, nu poate sta singura in judecata .

Instantele au aratat ca desi decizia de pensionare este semnata si comunicata de casa locala, partea procesuala parata ramane casa teritoriala (in Bucuresti, Casa de Pensii a Municipiului Bucuresti), care are calitate procesuala in instanta si isi asuma obligatiile rezultate din lege.

De ce este important pentru pensionari sa stie cine este paratul corect?

Importanta acestei chestiuni nu este una pur formala. Daca actiunea este introdusa gresit, instanta poate invoca din oficiu lipsa calitatii procesuale pasive a paratului, ceea ce poate duce la respingerea cererii fara a se mai analiza fondul drepturilor reclamate. Mai mult, daca trece termenul de introducere a actiunii (45 de zile de la comunicarea deciziei), o noua actiune, corect formulata, poate fi considerata tardiva. Practic, pensionarul risca sa piarda definitiv dreptul de a contesta decizia.

De aceea, este esential ca pensionarii care doresc sa atace o decizie emisa de casa de pensii sa indice ca parat in actiune casa teritoriala de pensii (Casa de Pensii a Municipiului Bucuresti, respectiv casa judeteana corespunzatoare), chiar daca in decizie apare mentionata casa locala.