Cambia

Este unul dintre cele mai vechi instrumente financiare fiind folosita incepand cu secolul X de catre comerciantii arabi si este cunoscuta si sub numele de trata sau polita.

Ea este un inscris care contine un ordin scris si neconditionat dat de catre o persoana (tragator) unei alte persoane (tras) pentru a plati o anumita suma de bani, la vedere sau la o anumita scadenta si intr-un anumit loc, unei a treia persoane (beneficiar).

In circuitul comercial cambia indeplineste functii de mijloc de plata, de mijloc de garantare si de mijloc de creditare, elementele obligatorii care trebuie sa fie continute de aceasta fiind obligatoriu legate de aceste functii. Astfel, o cambie, ca document, trebuie sa contina: - elemente obligatorii: denumirea de cambie (in limba in care a fost redactat inscrisul), ordinul neconditionat de plata/ de a plati o suma determinata (exprimata in cifre si litere), numele trasului, scadenta (termenul de plata, care poate fi exprimat ca data calendaristica fixa, la un anumit numar de zile de la data emiterii cambiei - de regula 30, 60, 90, 180 zile - la vedere sau la un anumit interval de la prezentarea spre acceptare, locul efectuarii platii, beneficiarul (numele si adresa), data si locul emiterii, trasul (numele si adresa) semnatura autografa a tragatorului (cuprinzand numele de familie in intregime);
- elemente facultative: dobanda, domicilierea, mentiuni diverse, etc.

Raportul juridic nascut de emiterea cambiei presupune acceptarea acesteia, trasul avand ordin din partea tragatorului sa efectueze plata dar devine obligat cambial numai in momentul in care accepta cambia. Prin acceptare, trasul devine debitorul principal, el fiind obligat cambial, solidar cu tragatorul, girantii, avalistii. Acceptarea se face prin mentiunea pe cambie "acceptat", dar este suficienta si numai semnatura trasului (trasul isi ia sarcina "sa plateasca", iar ceilalti obligati cambial isi asuma obligatia de a face "sa se plateasca", in mod efectiv ei platind numai in cazul in care debitorul principal, trasul, nu isi onoreaza plata .

Ca mijloc de plata, cambia poate servi pentru plata datoriei pe care tragatorul o are la beneficiar (tragatorul are de incasat o anumita suma de bani de la tras si, totodata, are de achitat o datorie fata de o terta persoana - beneficiarul), inlocuind circulatia banilor in numerar . Astfel, in loc ca trasul sa plateasca tragatorului si acesta sa plateasca/ achite datoria sa catre beneficiar, tragatorul da ordin trasului sa plateasca direct beneficiarului. Pe de alta parte, datorita faptului ca trata la ordin poate fi transmisa prin gir, aceasta poate servi la acoperirea obligatiilor de plata intre participantii la lantul andosarii. Astfel, beneficiarul unei trate, care are o datorie fata de un tert, poate plati cu trata, andosand-o in favoarea creditorului sau, care devine noul beneficiar al cambiei (acesta poate sa o utilizeze in acelasi fel pentru plata propriilor datorii).
Plata prin trata (descrise mai sus) nu este una perfecta, deoarece acest instrument nu inlocuieste banii propriu-zisi/ efectivi. Obligatiile sunt stinse prin trata numai temporar, sub rezerva incasarii cambiei la scadenta de catre ultimul beneficiar .

Din punct de vedere al mijlocului de garantare, operatiile cu trata se caracterizeaza printr-un grad ridicat de garantie oferit de mecanismul cambial, fapt pentru care cele mai multe banci considera cambia ca un titlu de garantie . In primul rand trasul este obligat sa accepte cambia la prezentare (in caz contrar se recurge la protestul de neacceptare), iar din momentul acceptarii trasul devine debitorul principal al obligatiei de plata . In al doilea rand, cambia poate fi avalizata, un tert (avalistul) asumandu-si obligatia de a plati in locul debitorului, daca acesta nu efectueaza plata . In cazul in care nu se poate realiza in nici unul din modurile prezentate anterior stingerea obligatiilor de plata mentionate in cambie se poate recurge la protestul de neplata.