Contractul de turism
Agentul economic de turism pune la dispoziţia turistului un pachet de servicii: un voiaj sau un sejur, deja organizate, pe care turistul le cumpără ca o marfă, în temeiul contractului de turism, obiectul contractului de turism fiind vândut clienţilor de către agenţii economici de turism în schimbul unui preţ.
Părţile contractului de turism sunt agentul de turism şi turistul. Agentul de turism este de regulă o societate comercială specializată în încheierea contractelor comerciale de prestaţii turistice.
Agentul economic de turism, ca persoană juridică, acţionează în relaţiile cu terţii, prestatori de servicii, în numele şi pe contul său, iniţiind, organizând şi coordonând prestaţiile terţilor subcontractanţi; turistul, cea de-a doua parte în contractul comercial de turism, este o persoană fizică, care are doar capacitatea civilă de a contracta, categorie în care intră şi minorul cu capacitate de exerciţiu restrânsă, asistat de părinte sau tutore.
Contractul de turism are următoarele caracteristici:
- este un contract sinalagmatic, deoarece naşte obligaţii în sarcina ambelor părţi contractante, agentul economic de turism pe de o parte, ţinut de obligaţia de a oferi voiajul sau sejurul şi turistul pe de altă parte, ţinut de obligaţia de plată a preţului;
- este ca un contract cu titlu oneros, întrucât fiecare parte contractantă
urmăreşte realizarea unui folos patrimonial;
- este un contract intuitu personae, identitatea agentului economic de turism, care oferă voiajul sau sejurul, constituie un element hotărâtor în realizarea scopului individual pentru care încheie contractul . Agentul economic trebuie să dea dovadă de seriozitate, promptitudine şi calitatea cât mai bună a prestaţiilor.
- este un contract comutativ, întrucât existenţa şi întinderea prestaţiilor oferite sunt cunoscute din momentul încheierii contractului;
- este un contract consensual, întrucât cerinţa formei este reclamată numai pentru probaţiune;
Din punctul de vedere al agentului economic, contractul de turism este un contract comercial, iar pentru turism acesta este unul civil.
Contractul de turism nu poate fi asimilat cu contractul de mandat, întrucât agentul economic de turism oferă spre vânzare un voiaj sau un sejur pentru care turistul nu-i dă mandat, contractele cu terţii prestatori de servicii fiind încheiate de agentul economic de turism în numele şi pe contul său, asumându-şi deci riscurile. O analogie a contractului de turism cu contractul de comision nu se poate face (deoarece în relaţiile cu terţii agentul economic acţionează în nume propriu şi pe contul său şi nu în contul comitentului - respectiv a beneficiarilor de servicii - precum în contractul de comision).
Deşi turismul implică o deplasare în afara domiciliului de către turist, contractul de turism nu poate fi redus la contractul de transport, considerând că prestaţia principală este cea de transport, iar celelalte prestaţii au un caracter accesoriu şi complementar.
Raportat la scopul final urmărit prin contractul de turism, prestaţia de cărăuşie, indiferent de modalitatea în care se realizează (cu mijloacele proprii ale agentului de turism, ori pe baza unui contract separat încheiat direct cu cărăuşul de către turist ori de către agentul economic de turism), face parte din complexul prestaţiilor pe care le implică asigurarea voiajului sau sejurului şi care poate concura deopotrivă la realizarea scopului urmărit.
Ba mai mult, contractul de turism poartă asupra unui sejur şi nu a unui voiaj, situaţie în care prestaţiile de transport nu sunt avute în vedere la momentul contractării, după cum, atunci când contractul de turism are în vedere un voiaj de agrement pentru turist, prestaţia de transport se poate executa pe baza unui contract separat încheiat de turist cu cărăuşul.
Orice similitudine a contractului de turism cu contractul de antrepriză are în vedere doar rolul agentului economic de turism în organizarea şi coordonarea prestaţiilor terţilor subcontractanţi, dar ignoră situaţia, tot mai frecventă, potrivit căreia agentul economic de turism oferă turistului un voiaj ori un sejur deja organizate şi care nu implică vreun control al turistului în organizarea acestuia.
Pentru neexecutarea corespunzătoare şi la timp a prestaţiilor convenite de părţi se poate cere, aplicând regulile generale ale contractului, desfiinţarea contractului de turism prin reziliere, cu plata unor daune interese corespunzătoare.
Părţile pot insera în contract penalităţi, garanţii şi eventuale clauze privind condiţiile în care poate fi cerută desfiinţarea contractului.
Contractul de turism internaţional este un acord în temeiul căruia furnizorul de servicii de turism se obligă să efectueze servicii complexe de turism în ţara sa de reşedinţă în favoarea turiştilor celeilalte părţi, firmă străină, devenită beneficiar, în schimbul unui preţ convenit şi plătit de aceasta din urmă. Părţile contractului internaţional de turism sunt societăţile comerciale specializate în turism; ele stabilesc în contract clauze privind perioadele exacte ale sejurului, numărul turiştilor pe fiecare grup, genurile de turism, circuitele sau excursiile ce se organizează, serviciile ce se vor presta.
Contractul va conţine preţul şi modalitatea de plată a preţului în schimbul operaţiilor de turism prestate în ţara gazdă, facilităţile ce se acordă, comisioanele ce se percep pentru serviciile prestate şi reclamă.
Pe un alt plan, părţile mai stabilesc în contract clauze referitoare la programele turistice, modul şi momentul de formulare ale reclamaţiilor, căile de soluţionare a acestor reclamaţii, răspunderile sau sancţiunile aplicabile şi clauzele exoneratoare de răspundere, precum şi jurisdicţia contractului.

Citeşte mai multe despre:

MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

In cat timp poate fi aplicata o sanctiune disciplinara unui salariat?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Concursul si perioada de proba. Modalitati diferite de verificare a aptitudinilor profesionale ale salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti


OUG nr. 36/2025 pentru stabilirea unor masuri privind personalul platit din fonduri publice
ORDONANTA DE URGENTA nr. 35/2025 pentru stabilirea unor masuri privind personalul platit din fonduri ...
HG 295/2025, privind REVISAL-ul - Registrul electronic de evidenta a salariatilor
HG nr. 295/2025 privind Registrul general de evidenta a salariatilor REGES-ONLINE ...
OUG nr. 156/2024 (Ordonanta trenulet 2024 - 2025 sau Ordonanta Austeritatii 2025) privind unele masuri fiscal-bugetare in domeniul cheltuielilor publi
Ordonanta de urgenta nr. 156/2024 (denumita si Ordonanta trenulet 2024 - 2025 sau Ordonanta Austerit ...














