Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » Drept Penal » MJ: Fisa tehica a Proiectului Codului de Procedura Penala

MJ: Fisa tehica a Proiectului Codului de Procedura Penala

  Publicat: 14 Nov 2008       5419 citiri       Sursa: Ministerul Justitiei        Secţiunea: Drept Penal  


1. Data īnceperii proiectului: ianuarie 2007;

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Activitatea organizata sau autorizata de o autoritate publica, in scopul satisfacerii, dupa caz, a unui interes public.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Circumsatnta atenuanta prevazuta in scetiunea II, cap. V, t. III, art. 73, C. pen., partea generala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Contracte incheiate la bursa bazate pe activele suport (subiacente), precum cele referitoare la valori mobiliare, valute selective, marfuri negociabile la bursa etc.
Contracte incheiate la bursa bazate pe activele suport (subiacente), precum cele referitoare la valori mobiliare, valute selective, marfuri negociabile la bursa etc.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
A fost promulgat la 11.09.1865
Principiu moral si juridic de importanta fundamentala, care impune egalitatea in drepturi si indatoriri a membrilor unei colectivitati umane,
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Desemneaza orice instrument bilateral sau multilateral in domeniul securitatii sociale care leaga sau va lega, in mod exclusiv, doua sau mai multe state,
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Persoanele, altele decat cele care apartin familiei extinse, care,
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Alexandru Odobescu (n. 23 ianuarie 1834, Bucuresti - d. 10 noiembrie 1895, Bucuresti) a fost un scriitor, arheolog si om politic roman.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Zona portuara amplasata de-a lungul unui chei si amenajata special pentru acostarea navelor si manipularea marfurilor.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
2. Cadrul instituţional:

Pentru realizarea acestui proiect, comisia constituită la nivelul Ministerului Justiţiei a beneficiat de asistenţa tehnică a Fundaţiei Germane pentru Cooperare Juridică Internaţională IRZ (Deutsche Stiftung für Internationale Rechtliche Zusammenarbeit), īn cadrul proiectului „Reforma sistemului judiciar“, proiect finanţat prin īmprumutul Băncii Mondiale RO-4811 acordat Ministerului Justiţiei.

3. Componenţa comisiei pe profesii:

- profesori universitari: 2
- judecători: 10
- procurori: 5
- avocaţi: 2
- reprezentant Consiliul Legislativ: 1

4. Sistematizarea

Proiect:

- nr.articole: 607
- nr.titluri: 12
- nr.capitole: 47
- nr.secţiuni: 53

Partea generală:

- nr.articole: 284
- nr.titluri: 6
- nr.capitole: 23
- nr. secţiuni: 24


Partea specială:

- nr.articole: 323
- nr.titluri: 6
- nr.capitole: 24
- nr. secţiuni: 29


5. Instituţii reformate sau nou introduse, efectele acestora:

Proiectul noului Cod de procedură penală are drept scop esenţial crearea unui cadru legislativ modern īn materie procesual penală, care să răspundă pe deplin imperativelor funcţionării unei justiţii moderne, adaptate aşteptărilor sociale, precum şi necesităţii creşterii calităţii acestui serviciu public .
Dispoziţiile proiectului noului Cod de procedură penală urmăresc să răspundă unor cerinţe actuale, precum accelerarea duratei procedurilor penale, simplificarea acestora şi crearea unei jurisprudenţe unitare, īn acord cu jurisprudenţa CEDO.
Īn egală măsură, proiectul urmăreşte să răspundă şi exigenţelor de previzibilitate a procedurilor judiciare ce decurg din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi, implicit, din cele statuate īn jurisprudenţa CEDO.
Obiectivele urmărite de proiectul noului Cod de procedură penală sunt următoarele:
1. crearea unui cadru legislativ īn care procesul penal să fie mai rapid şi mai eficient, prin urmare, īn mod semnificativ mai puţin costisitor;
2. protecţia unitară a drepturilor omului şi a libertăţilor garantate de Constituţie şi de instrumentele juridice internaţionale;
3. armonizarea conceptuală cu prevederile proiectului noului Cod penal, o atenţie deosebită fiind acordată noii definiţii a faptei care constituie infracţiune;
4. reglementarea adecvată a obligaţiilor internaţionale asumate de ţara noastră privind actele normative din domeniul dreptului procesual penal;
5. stabilirea unui echilibru corespunzător īntre cerinţele pentru o procedură penală eficientă, protejarea drepturilor procedurale elementare, dar şi a celor fundamentale ale omului pentru participanţii la procesul penal şi respectarea unitară a principiilor care privesc desfăşurarea echitabilă a procesului penal.
Noul Cod de procedură penală reglementează īn mod expres principiile fundamentale ale procesului penal. Īn proiect au fost introduse, alături de principiile clasice (al aflării adevărului, al prezumţiei de nevinovăţie, al dreptului la apărare, al respectării demnităţii umane) principii noi, precum cel al dreptului la un proces echitabil desfăşurat īntr-un termen rezonabil, al separării funcţiilor judiciare īn procesul penal, al obligativităţii acţiunii penale strāns legat de cel subsidiar al oportunităţii, non bis in idem, al dreptului la libertate şi siguranţă, iar īn materia probaţiunii, al loialităţii īn obţinerea probelor.
Cāt priveşte reglementarea acţiunii civile, aceasta se exercită īn cadrul procesului penal numai īn măsura īn care prin aceasta nu se depăşeşte durata rezonabilă a procesului.
Īn privinţa participanţilor īn procesul penal, proiectul aduce cāteva modificări substanţiale īn raport de actuala reglementare. Astfel, īn cadrul organelor judiciare, alături de instanţele judecătoreşti şi organele de urmărire penală, au fost cuprinşi: judecătorul de drepturi şi libertăţi şi judecătorul de cameră preliminară, care vor avea atribuţii specifice īn materia drepturilor şi libertăţilor suspectului sau inculpatului, respectiv īn verificarea legalităţii administrării probelor īn faza de urmărire penală şi a legalităţii sesizării instanţei de judecată de către procuror.
De asemenea, au fost definite părţile īn procesul penal (inculpatul, partea civilă şi partea responsabilă civilmente), cu drepturile şi obligaţiile acestora. Alături de părţi, printre participanţii la procesul penal figurează şi subiecţii procesuali principali (suspectul şi persoana vătămată), precum şi alţi subiecţi procesuali (martorul, expertul, interpretul, agentul procedural, organele speciale de constatare, etc.).
Īn raport cu actuala reglementare, proiectul noului Cod de procedură penală īşi propune o echilibrare a competenţei materiale a instanţelor judecătoreşti, īn paralel cu o reaşezare a căilor de atac, cu aplicarea principiului apropierii justiţiei de cetăţean. A fost regāndită īmpărţirea competenţei de primă instanţă īntre tribunale şi judecătorii, cu precizarea că tribunalele vor avea competenţa generală, iar judecătoriile o competenţă limitată la cazurile de mai mică importanţă. Astfel, judecătoria va judeca īn primă instanţă infracţiunile pentru care acţiunea penală se pune īn mişcare la plāngerea prealabilă a persoanei vătămate, precum şi cele pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa īnchisorii de cel mult cinci ani.
Competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi şi a judecătorului de cameră preliminară este, de asemenea, stabilită ţināndu se seama de atribuţiile specifice ale acestor organe judiciare. Judecătorul de drepturi şi libertăţi va soluţiona cererile, propunerile, plāngerile, contestaţiile sau orice alte sesizări referitoare la măsurile preventive, la măsurile asigurătorii, la măsurile de siguranţă cu caracter provizoriu, la actele procurorului, īn cazurile prevăzute de lege, la autorizarea percheziţiilor, a tehnicilor speciale de supraveghere sau de cercetare ori a altor procedee probatorii potrivit legii, la administrarea anticipată a probelor, precum şi orice alte cazuri prevăzute de lege.
Judecătorul de cameră preliminară verifică legalitatea administrării probelor īn faza de urmărire penală şi a trimiterii īn judecată, soluţionează plāngerile īmpotriva soluţiilor de netrimitere īn judecată, precum şi orice alte cazuri prevăzute de lege.
Īntr-o secţiune distinctă sunt reglementate organele de urmărire penală şi competenţa acestora.
Proiectul a regāndit poziţia procurorului īn cadrul organelor de urmărire penală precum şi competenţa acestuia. Procurorul conduce şi supraveghează activitatea organelor de cercetare penală ale poliţiei judiciare şi ale organelor de cercetare penală speciale. Acesta poate să efectueze orice act de urmărire penală īn cauzele pe care le conduce şi le supraveghează. Procurorul efectuează urmărirea penală īn cazul infracţiunilor pentru care competenţa de judecată īn primă instanţă aparţine curţii de apel sau Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi īn alte cazuri prevăzute de lege.
Proiectul renunţă la enumerarea limitativă a mijloacelor de probă, prevăzānd că pot fi folosite īn cadrul procesului penal orice mijloace de probă care nu sunt interzise de lege.
Īn vederea asigurării echitabilităţii procedurii īn faza administrării probatoriului, proiectul aduce o īmbunătăţire esenţială a dispoziţiilor referitoare la dreptul de a solicita administrarea de probe, reglementānd īn mod expres cazurile īn care organele judiciare pot respinge o cerere privitoare la administrarea unor probe: cānd proba nu este relevantă īn raport cu obiectul probaţiunii din cauză; cānd se apreciază că pentru dovedirea elementului de fapt care constituie obiectul probei au fost administrate suficiente mijloace de probă; cānd proba nu este necesară, īntrucāt faptul este notoriu; cānd proba este imposibil de obţinut; cānd cererea a fost formulată īn scopul vădit al tergiversării procesului; cānd cererea a fost formulată de o persoană neīndreptăţită.
Proiectul reglementează pentru prima oară īn mod expres principiul loialităţii procedurilor īn administrarea probelor, īn vederea evitării utilizării oricăror mijloace ce ar putea avea ca scop administrarea cu rea credinţă a unui mijloc de probă sau care ar putea avea ca efect provocarea comiterii unei infracţiuni, īn scopul protejării demnităţii persoanei precum şi a dreptului acesteia la un proces echitabil şi la viaţă privată.
Instituţia excluderii probelor nelegal sau neloial administrate cunoaşte o reglementare detaliată, fiind īnsuşită teoria legitimităţii, care plasează dezbaterea īntr-un context mai larg, avānd īn vedere funcţiile procesului penal şi ale hotărārii judecătoreşti cu care acesta se finalizează. Avānd īn vedere natura acestei instituţii (preluată īn sistemul de drept continental din tradiţia common-law), precum şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, excluderea mijloacelor de probă administrate se poate dispune numai īn cazul īn care se constată o īncălcare substanţială şi semnificativă a unei dispoziţii legale privind administrarea probatoriului care, īn īmprejurările concrete ale cauzei, face ca menţinerea mijlocul de probă astfel administrat să aducă atingere caracterului echitabil al procesului penal īn ansamblu.
O altă instituţie nou introdusă este excluderea probei derivate (doctrina „efectului la distanţ㔠sau „fructele pomului otrăvit”) ce are ca obiect īnlăturarea mijloacelor de probă administrate īn mod legal, dar care sunt derivate din probe obţinute īn mod ilegal.
Īn acord cu jurisprudenţa CEDO, se realizează reglementarea explicită a principiului proporţionalităţii oricărei măsuri preventive cu gravitatea acuzaţiei aduse unei persoane, precum şi a principiului necesităţii unei astfel de măsuri pentru realizarea scopului legitim urmărit prin dispunerea sa. Ca regulă generală, s-a reglementat necesitatea informării scrise a persoanei supuse oricărei măsuri preventive asupra tuturor drepturilor pe care legea i le recunoaşte.
Īn privinţa arestării preventive, este prevăzut, la nivel de principiu, caracterul său excepţional şi, totodată, caracterul subsidiar al acesteia īn raport cu celelalte măsuri preventive neprivative de libertate. Ca noutate absolută pentru legislaţia procesual penală romānească, se propune reglementarea unei noi măsuri preventive, respectiv arestul la domiciliu, după modelul Codului de procedură penală italian, urmărindu-se, prin introducerea acestei instituţii, lărgirea posibilităţilor de individualizare a măsurilor preventive, īn raport cu principiile anterior menţionate.
Pentru a asigura respectarea caracterului eminamente preventiv al arestării dispuse īn cursul unui proces penal īn desfăşurare, proiectul, inspirāndu-se din Codul de procedură penală italian, propune instituirea unor termene maxime ale arestării preventive şi pentru faza de judecată.
Pentru a răspunde cerinţei de desfăşurare cu celeritate a procesului penal, proiectul propune o simplificare a etapei de urmărire penală, regāndirea acestei, inclusiv prin prisma reaşezării rolului procurorului de a conduce şi supraveghea această activitate, īn concordanţă cu dispoziţiile constituţionale, precum şi introducerea principiului oportunităţii. Un alt element de noutate, īl constituie regāndirea categoriilor soluţiilor de neurmărire. Se are īn vedere, īn primul rānd, ca o consecinţă a principiului oportunităţii, reglementarea soluţiilor alternative la urmărire, date īn competenţa procurorului, respectiv a renunţării la urmărire.
Prin instituţia camerei preliminare, proiectul urmăreşte să răspundă exigenţelor de legalitate, celeritate şi echitate a procesului penal. Prin reglementarea camerei preliminare se urmăreşte rezolvarea chestiunilor ce ţin de legalitatea trimiterii īn judecată şi de legalitatea administrării probelor, asigurāndu-se premisele pentru soluţionarea cu celeritate a cauzei īn fond . Īn acest mod, sunt eliminate unele dintre deficienţele care au condus condamnarea Romāniei de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru īncălcarea duratei excesive a procesului penal.
Judecata īn fond a fost concepută ca un complex de acte procesuale şi procedurale specifice, avānd ca scop pronunţarea unei soluţii legale şi temeinice, īntemeiată īn egală măsură pe lege şi pe adevăr.
Īn scopul asigurării celerităţii procesului penal şi a reducerii duratei de soluţionare a cauzei penale, īn condiţiile īn care au fost sporite garanţiile īn faza de urmărire penală şi la judecata īn primă instanţă, īn materia căilor de atac, proiectul prevede calea ordinară de atac a apelului, integral devolutivă.
Proiectul codului de procedură penală propune modificări de substanţă īn materia căilor extraordinare de atac. Recursul va fi o cale extraordinară de atac, exercitată doar īn cazuri excepţionale, numai pentru motive de nelegalitate. Proiectul renunţă la calea extraordinară de atac a contestaţiei īn anulare şi propune modificări importante īn ceea ce priveşte revizuirea şi recursul īn interesul legii.
Proiectul noului Cod de procedură penală cuprinde unele proceduri speciale, īn scopul asigurării eficacităţii administrării actului de justiţie. Sunt prevăzute reglementări care asigură accesul justiţiabililor la mijloace şi forme procedurale mai simple, avāndu-se īn vedere accelerarea procedurii, pentru asigurarea celerităţii soluţionării cauzelor. Introducerea acordului de recunoaştere a vinovăţiei, chiar şi cu limitările la infracţiunile pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a īnchisorii de cel mult 5 ani, presupune o schimbare radicală a procesului penal romān. Procedura acordului de recunoaştere a vinovăţiei nu numai că reduce durata judecării cauzei, dar simplifică şi activitatea din cadrul urmăririi penale. Acordul de recunoaştere a vinovăţiei este instituţia propusă ca o soluţie legislativă inovatoare ce va asigura soluţionarea cauzelor īntr-un termen optim şi previzibil, fiind totodată un remediu pentru eliminarea unei deficienţe majore a sistemului judiciar romān, respectiv durata mare a desfăşurării procedurilor judiciare.
Acordul se poate īncheia numai cu privire la infracţiunile pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a īnchisorii de cel mult 5 ani, şi numai atunci cānd, din probele administrate, rezultă că faptele inculpatului sunt stabilite şi sunt suficiente date cu privire la persoana inculpatului pentru a permite stabilirea unei pedepse.
Acordul este supus controlului instanţei cu privire la obiectul său şi la condiţiile īncheierii, iar īn cazul admiterii instanţa va dispune condamnarea inculpatului la o pedeapsă ce nu poate fi mai mare decāt cea solicitată de procuror prin acord .
Proiectul reglementează distinct obiectul şi exercitarea acţiunii penale faţă de reprezentantul persoanei juridice, competenţa teritorială a organelor judiciare urmānd a se stabili potrivit regulilor din partea generală. Dacă persoana juridică nu şi-a numit un mandatar īn cazul īn care urmărire penală se efectuează şi īmpotriva reprezentantului legal al acesteia, acesta este numit de judecătorul de drepturi şi libertăţi.
Atāt īn cursul urmăririi penale, cāt şi īn cursul judecării cauzelor cu minori, proiectul prevede obligativitatea citării serviciului de probaţiune, precum şi a direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţie a copilului din localitatea unde se desfăşoară audierea.
Desfăşurarea judecăţii se face īn acord cu regulile procesului de tip adversial īn ce priveşte ordinea cercetării judecătoreşti, iar pentru protecţia suplimentară a minorului in faţa instanţei s-a prevăzut regula unei singure ascultări a acestuia, cu posibilitatea reascultării īn cazuri temeinic justificate. Īn cauzele īn care sunt judecaţi inculpaţi minori cu majori, competenţa va aparţine īntotdeauna instanţei specializate pentru minori şi familie .


6. Componenţa nominală a comisiei

- procuror Katalin-Barbara Kibedi, consilier al ministrului justiţiei, preşedinte al Comisiei;
- profesor universitar dr. Nicolae Volonciu, Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti;
- profesor universitar dr. Grigore Theodoru, Facultatea de Drept, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi
- judecător Mihail Udroiu, Tribunalul Bucureşti, detaşat la Ministerul Justiţiei;
- judecător Andreea Stoica, Curtea de Apel Bucureşti, detaşat la Consiliului Superior al Magistraturii;
- judecător dr. Ioan Griga, Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
- judecător Ana Cristina Lăbuş, membru al Consiliului Superior al Magistraturii;
- procuror Mirela Negruţiu, Parchetul de pe lāngă Tribunalul Deva;
- judecător Dana Tiţian, consilier al Procurorului General, Parchetul de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
- judecător Raluca Moroşanu, Curtea de Apel Bucureşti;
- procuror general dr. Valentin Mirişan, Parchetul de pe lāngă Curtea de Apel Oradea
- judecător Iulia Ciolcă, Tribunalul Bucureşti;
- avocat Dan Mihai;
- colonel magistrat Dorel Andrieş, judecător Curtea Militară de Apel;
- colonel magistrat Vasilache Ioan, procuror, Parchetul de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Militară;
- judecător Viorica Simona Matei, Tribunalul Bucureşti, detaşat la Ministerul Justiţiei, director Direcţia Analiză şi Avizare Acte Normative;
- judecător Marius Iosif, Tribunalul Braşov, detaşat la Ministerul Justiţiei;
- procuror Liviu Popescu, Parchetul de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
- avocat Ion Marcu;
- consilier Elena Cismaru, şef sector - Sectorul de legislaţie penală şi contravenţională - Consiliul Legislativ, reprezentantul Consiliului Legislativ, īn temeiul art.26 alin.(2) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.




Citeşte mai multe despre:   

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Jurisprudenţă

Carantina nelegala. Ordonanta presedintiala privind incetarea de indata a masurii carantinarii institutionalizate
Pronuntaţă de: Judecatoria BAIA MARE - SENTINTA CIVILA NR. 3787- Sedinta publica din 18 iunie 2020

Mandatul dat in calitate de asociat unic si administrator al societatii, care vizeaza intreaga activitate comerciala a societatii are natura comercia
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 2003 din 7 noiembrie 2019

Conflict de interese. Folosirea functiei pentru favorizarea unor persoane
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia penala, decizia nr. 69/RC din 20 februarie 2020



Ştiri Juridice
Legislaţie

Legea nr. 112/2020 pentru modificarea si completarea Legii nr. 84/1998 privind marcile si indicatiile geografice
Legea nr. 112/2020 pentru modificarea si completarea Legii nr. 84/1998 privind marcile si indicatiil ...

Legea nr. 109/2020 pentru completarea Legii educatiei nationale nr. 1/2011
Legea nr. 109/2020 pentru completarea Legii educatiei nationale nr. 1/2011 ...

Legea nr. 102/2020 pentru modificarea si completarea Legii societatilor nr. 31/1990
Legea nr. 102/2020 pentru modificarea si completarea Legii societatilor nr. 31/1990 ...