Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » Procedurile de Judecata » Recomandarile CCJE asupra calitatii unei Hotarari judecatoresti

Recomandarile CCJE asupra calitatii unei Hotarari judecatoresti

  Publicat: 10 Apr 2009       12870 citiri       Sursa: Avizul nr.11 (2008) al Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni        Secţiunea: Procedurile de Judecata  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Hotararea trebuie, in principiu, sa fie motivata11. Calitatea hotararii depinde in principal de calitatea motivarii.

Denumire generica data persoanelor care participa la proces in calitate de parti, intervenienti, chemati in garantie etc.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Intreprindere comuna. Asociatie de intreprinderi sau de persoane fizice, constituita pentru a realiza un anumit proiect de afacere. Conform regulilor de concurenta comunitare, „intreprinderile comune” sunt intreprinderi controlate in comun de catre cel putin alte doua intreprinderi.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
In materie civila, Codul de procedura civila prevede, alaturi de poprirea asiguratoare, inca doua masuri asiguratorii, si anume: sechestrul asigurator si sechestrul judiciar.
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Masura asiguratorie, prevazuta in cap. II, t. IV, C. proc. pen., partea generala, care se ia de organul de urmarire penala sau instanta de judecata, in vederea repararii pagubei produse prin infractiune.
Concept folosit de legislatia procesuala a unor state,
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
O motivare buna este o necesitate imperioasa care nu poate fi neglijata in favoarea celeritatii. O motivare buna cere ca judecatorul sa aiba timpul necesar pregatirii hotararii.

Motivarea permite nu numai o mai buna intelegere si acceptare a hotararii de catre justitiabil ci este mai ales o garantie impotriva arbitrarului. Pe de o parte, ea obliga judecatorul sa distinga mijloacele de aparare ale partilor si sa precizeze elementele care ii justifica decizia si o fac sa fie conforma legii si, pe de alta parte, ea permite o intelegere a functionarii justitiei de catre societate .

Motivarea trebuie sa fie coerenta, clara si lipsita de ambiguitati si de contradictii. Ea trebuie sa permita urmarirea unui rationament care a condus judecatorul la aceasta.

Motivarea trebuie sa exprime respectarea de catre judecator a principiilor enuntate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului (in special respectarea drepturilor la aparare si dreptul la un proces echitabil). Atunci cand hotararile provizorii afecteaza libertatea individuala (de exemplu mandatele de arestare) sau pot afecta drepturile persoanei sau bunurilor (de exemplu dreptul de incredintare provizorie a unui copil, sechestrul asigurator al unui imobil sau poprirea conturilor bancare), se cere o motivatie adecvata.

Motivarea trebuie sa raspunda pretentiilor partilor, adica diferitelor capete de acuzare si mijloacelor de aparare. Aceasta garantie este esentiala, deoarece permite justitiabilului sa se asigure ca pretentiile sale au fost examinate si deci ca judecatorul a tinut cont de ele. Motivarea trebuie sa fie lipsita de orice apreciere jignitoare sau neplacuta a justitiabilului.

Fara sa aduca atingere posibilitatii, ba chiar obligatiei din partea judecatorului de a actiona in unele cazuri dupa bunul plac, acesta nu ar trebui sa raspunda decat mijloacelor pertinente ce ar putea influenta asupra solutionarii litigiului.
Motivarea nu trebuie neaparat sa fie lunga. Trebuie gasit un echilibru just intre formularea scurta si buna intelegere a hotararii.

Obligatia instantelor de a-si motiva hotararile nu trebuie inteleasa ca necesitand un raspuns la fiecare argument invocat in sprijinul unui mijloc de aparare ridicat. Intinderea acestei obligatii poate varia in functie de natura hotararii. In conformitate cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului12, intinderea motivarii depinde de diversitatea mijloacelor pe care o parte le poate ridica in instanta, precum si de prevederile legale, de obiceiuri, de principiile doctrinale si de practicile diferite privind prezentarea si redactarea sentintelor si hotararilor in diferite state. Pentru a raspunde cerintelor procesului echitabil, motivarea ar trebui sa evidentieze ca judecatorul a examinat cu adevarat chestiunile esentiale ce i-au fost prezentate13. In cazul unui complet, judecatorul responsabil de completul de judecata trebuie sa explice clar faptele si chestiunile asupra carora completul trebuie sa se pronunte.

In ceea ce priveste continutul sau, hotararea judecatoreasca cuprinde examinarea chestiunilor in fapt si in drept aflate la baza controversei.

La examinarea chestiunilor in fapt judecatorul va intalni contestatii referitoare la probatoriu, mai exact asupra legalitatii acestuia. El va examina de asemenea valoarea probanta a elementelor ce ar putea avea utilitate pentru solutionarea litigiului.

Examinarea chestiunilor in drept trebuie sa cuprinda aplicarea regulilor de drept national, european14 si international15. Motivarea va trebui neaparat sa faca referire la prevederile constitutionale relevante si la dreptul national sau european si international aplicabil. La nevoie, orice referire la jurisprudenta nationala, europeana sau internationala, inclusiv referirea la jurisprudenta instantelor altor tari, precum si la doctrina se poate dovedi pretioasa, ba chiar esentiala intr-un sistem de common law.

In tarile common law-ului hotararile instantelor superioare care solutioneaza o chestiune in drept au valoare de precedent constrangator in litigiile ulterioare identice. Daca in tarile de drept continental hotararea nu are acest efect, ea poate totusi sa constituie o invatatura speciala pentru alti judecatori confruntati cu un caz sau o chestiune similara, in cauzele care ridica o problema de societate sau o chestiune in drept importanta. De aceea motivarea, fructul unui studiu aprofundat al chestiunilor in drept care se pun, va trebui sa fie extrem de ingrijita in aceste cazuri pentru a raspunde asteptarilor partilor si societatii.

Examinarea chestiunilor in drept trece, intr-un mare numar de cazuri, prin interpretarea regulii de drept .

Aceasta putere de interpretare nu trebuie sa ne faca sa uitam ca judecatorul trebuie sa asigure securitatea juridica, ce garanteaza previzibilitatea atat a continutului regulii de drept cat si a aplicarii sale si contribuie la calitatea sistemului judiciar.

In acest scop, judecatorul va aplica principiile interpretative aplicabile atat in dreptul national cat si international. In tarile common law-ului, se va lasa condus de regula practicii anterioare. In tarile de drept continental se va inspira din jurisprudenta, indeosebi din cea a instantelor superioare a caror misiune este in special de a veghea la unitatea jurisprudentei.

In general, judecatorii ar trebui sa aplice legea in mod constant. Cu toate acestea, atunci cand o instanta decide o schimbare a jurisprudentei, aceasta va trebui clar indicata in hotararea sa. In imprejurari exceptionale ar fi potrivit ca instanta sa indice ca aceasta noua interpretare nu este aplicabila decat incepand cu data hotararii sau cu o data precizata in aceasta.




Citeşte mai multe despre:   



Comentează: Recomandarile CCJE asupra calitatii unei Hotarari judecatoresti
Jurisprudenţă

Analizarea exceptiei tardivitatii adoptarii si comunicarii hotararii CNCD
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia nr. 2080 din data de 22 iunie 2016 pronuntata in recurs de Sectia de contencios administrativ si fiscal

CCR. Neconstitutionalitatea art. 453 alin. (3) si (4) CPP ref. la posibilitatea revizuirii hotararii de achitare
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Hotararea in Cauza Serban impotriva Romaniei din 5 iulie 2016
Pronuntaţă de: CEDO



Ştiri Juridice

Neconstitutionalitate privind categoriile persoanelor care pot refuza sa fie audiate ca martor in procesul penal
20 Sep 2017 | 305

Legislaţie

LEGEA nr. 17/2017 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civ
LEGEA nr. 17 din 17 martie 2017 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/2016 pent ...

OUG 55/2017, privind indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor
OUG nr. 55/2017 - modificarea si completarea OUG nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia luna ...

OUG 53/2017, privind modificarea si completarea Codului muncii
OUG nr. 53/2017 - modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 — Codul muncii Publicata in Monito ...