Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Fiscal » Asigurari sociale de sanatate. Contributii pentru fondul asigurarilor. Cazul autorilor de creatie intelectuala. Legalitatea normelor aprobate prin ord

Asigurari sociale de sanatate. Contributii pentru fondul asigurarilor. Cazul autorilor de creatie intelectuala. Legalitatea normelor aprobate prin ord

  Publicat: 12 Jun 2007       2064 citiri        Secţiunea: Drept Fiscal  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Autorii de creatie intelectuala datoreaza contributii, calculate la veniturile incasate din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuala, pentru fondul asigurarilor sociale de sinatate numai in cazul in care nu au alte venituri pe seama carora sa poata fi aplicata contributia.

Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Primirea unei sume de bani de la o persoana fizica sau juridica in numerar
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modalitate procedurala prevazuta de lege, prin care, in cursul judecatii, o terta persoana este introdusa in cauza,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Primirea unei sume de bani de la o persoana fizica sau juridica in numerar
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Primirea unei sume de bani de la o persoana fizica sau juridica in numerar
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Examinare, analizare a unei probleme inainte de a se lua o hotarare definitiva.
Adagiu latin care semnifica, in traducere, \"ultimul argument\".
Este o metoda care se utilizeaza in evaluarea unor proiecte de investitii si care foloseste tehnica actualizarii.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ordonanta de Guvern nr.124/2000 pentru “completarea cadrului juridic privind dreptul de autor si drepturile conexe, prin adoptarea de masuri pentru combaterea pirateriei in domeniile audio si video, precum si a programelor pentru calculator”, instituie pentru persoanele care produc, distribuie, comercializeaza sau inchiriaza programe pentru calculator pe teritoriul Romaniei, obligatia sa comunice Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor, urmatoarele:
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Reclamantul P.C.L. a chemat in judecata Casa Nationala de Asigurari de Sinatate, solicitand anularea ca nelegala a prevederilor cuprinse in capitolul B, intitulat „Contributia Asiguratilor” de la pct.1 litera b alin.2 si de la pct.7 litera b alin.2 din Normele aprobate de presedintele Casei prin Ordinul nr.74/2000, privind modul de incasare a contributiei la asigurarile sociale de sinatate.
Au formulat cereri de interventie, in interes propriu si in interesul reclamantului, Uniunea Juristilor din Romania precum si O.D. si alte sapte persoane fizice.
Curtea de Apel Bucuresti, prin sentinta civila nr.1662 din 30 noiembrie 2000, a respins actiunea si cererile de interventie . Instanta a retinut ca reclamantul si intervenientii, persoane fizice, nu se incadreaza in categoria persoanelor expres exceptate de la plata cotei de 7% pentru asigurarile sociale de sinatate, iar veniturile obtinute din drepturile de proprietate intelectuala nu intra in categoria veniturilor ce nu se impoziteaza. In consecinta, actele administrative atacate, date in aplicarea si executarea legii nr.145/1997 privind asigurarile sociale de sinatate nu adauga la lege, fiind deci legale.
Sentinta a fost recurata de catre reclamant si intervenienta Uniunea Juristilor din Romania.
Recursurile sunt fondate.
In conformitate cu dispozitiile art.138 alin.1 din Constitutie, impozitele, taxele si orice alte venituri ale bugetului de stat si ale bugetului asigurarilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege.
In temeiul acestor dispozitii de principiu, in materie de asezare a impozitelor si taxelor, de instituire a unor regimuri fiscale distincte pentru anumite categorii de bunuri sau platitori, textele sunt de stricta interpretare, neputand fi aplicate extensiv, sau restrictiv, prin adaugare la lege.
Rigoarea politicii legislative fiscale intemeiata pe concordanta din obligatie si lege, configureaza sistemul fundamental de garantii in conditiile statului de drept .
Din economia dispozitiilor Legii nr.145/1997 a asigurarilor de sinatate, rezulta existenta a cinci categorii de venituri: din salarii, din conventii civile, venituri ale liber profesionistilor, venitul agricol, veniturile din pensii sau alte forme de protectie sociala.
Prin Ordinul nr.74/2000 al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sinatate, pentru aprobarea Normelor privind modul de incasare a contributiei la asigurarile sociale de sinatate, se stabileste ca sunt considerate venituri impozabile ale liber profesionistilor, veniturile realizate din activitati independente, respectiv veniturile comerciale, veniturile din profesii liberale si veniturile din drepturi de proprietate intelectuala (capitol B pct.1 litera b alin.2). Subsecvent acestui text, care califica natura juridica a acestor subiecti fiscali, prin pct.7 litera b alin.2 – din acelasi capitol – se reglementeaza modul de calculare, retinere si virare a impozitului datorat.
Confruntand textul legii cu ordinul emis de autoritatea administrativa, se constata o indepartare a normei metodologice de la norma de drept substantial. Astfel, in categoria liber profesionistilor sunt incluse si veniturile realizate din drepturi de proprietate intelectuala.
Normele sunt date cu privire la modul de incasare a contributiei la asigurarile sociale. In cuprinsul acestora se stabilesc, insa, grupe fiscale de subiecti platitori, ceea ce reprezinta o abatere de la sfera de competenta a unor norme metodologice.
Ordinul presedintelui C.N.A.S. suprapune legii, creand, in afara acesteia, o categorie fiscala noua, care nu este prevazuta de norma de baza si anume, veniturile realizate din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuala, situandu-se astfel in afara categoriilor legale strict pre-determinate. Pentru a se crea totusi o aparenta de legalitate, se include aceasta categorie fiscala, printr-o fortare notionala si semantica, in cea a liberilor profesionisti, spre a se putea constitui astfel un temei legal.
Or, o atare asimilare este artificiala si nu corespunde sferei de cuprindere a sintagmei „liber profesionisti”, modul si conditiile de exercitare a activitatii prin care se realizeaza operele de creatie intelectuala fiind structural diferite de cele interesand exercitarea profesiunilor liberale. Elementul care le diferentiaza, in mod decisiv, din punct de vedere fiscal, este acela al naturii lor intrinseci. Liber profesionistii presteaza servicii, intrand in raporturi contractuale directe cu beneficiarii si fiind tinuti la o organizare si evidenta gestionara specifica, in timp ce drepturile de proprietate intelectuala se constituie nemijlocit din acte de creatie originala unice si nerepetabile.
Reglementarea adusa prin actul normativ de baza, exhaustiv si nu exemplificativ, raspunde foarte probabil intentiei de deliberare a legiuitorului de a aplica o politica fiscala diferentiata si favorizanta pentru aceasta categorie de subiecti tocmai in considerarea interesului pe care-l antreneaza pentru societate sprijinirea actului de creatie (beletristica, stiintifica, tehnica, artistica),, ale carui beneficii se rasfrang in ultima analiza in sporul bogatiei nationale si prestigiul natiunii.
Oricum insa, divergenta dintre cadrul normativ de baza si dezvoltarea lui metodologica prin actul administrativ evocat nu poate fi solutionata, in conditii de lege lata, decat prin recunoasterea prioritatii primului.
In situatia in care titularul dreptului de proprietate intelectuala nu are venituri, pe seama carora sa poata fi aplicata contributia de asigurari de sinatate, se impune, in temeiul principiului subsidiaritatii, suportarea acesteia calculat la veniturile incasate din valorificarea dreptului de proprietate intelectuala.
Aceasta concluzie se intemeiaza pe ideea de principiu potrivit careia, in afara persoanelor expres exceptate, raporturile de mutualitate sociala fac necesara participarea tuturor partenerilor sociali la constituirea fondului de ajutor si protectie, fiind imoral si antisocial ca un subiect fiscale neprotejat prin lege sa nu se supuna unei asemenea obligatii .
In consecinta, in masura in care titularul dreptului de proprietate intelectuala nu are alte venituri urmeaza a se recurge la solutia subsidiaritatii, preluandu-se cota de contributii din singura sa sursa de venit, in acest fel fiind asigurata, pe de o parte, exigenta textelor de drept pozitiv, pe de alta parte respectarea finalitatii morale a legii care impune tuturor partenerilor sociali, cu exceptiile strict prevazute de lege, participarea la constituirea fondului comun de asigurari de sinatate.
Este de mentionat ca o solutionre pe coordonate similare poate fi intalnita si in alte ipoteze tinand tot de regimul fiscalitatii. Astfel, in cazul veniturilor obtinute din cedarea folosintei bunurilor, contributia de asigurari sociale se calculeaza raportat la veniturile respective doar in cazul in care platitorul nu mai beneficiaza de alte surse de venit.
Recursurile fiind fondate, s-au admis, s-a casat sentinta atacata si, in fond, s-a admis actiunea si cererile de interventie astfel:
- din textul pct.1litera b alin.2 al Capitolului B al Normelor s-au eliminat cuvintele / . . . /”si veniturile din drepturi de proprietate intelectuala” / . . . /;
- din acelasi capitol B, s-a anulat integral textul de la pct.7 litera b alin.2.

Pronuntata de: Decizia nr.289 din 29 ianuarie 2002, Inalta Curte de Casatie si Justitie


Citeşte mai multe despre:   



Comentează: Asigurari sociale de sanatate. Contributii pentru fondul asigurarilor. Cazul autorilor de creatie intelectuala. Legalitatea normelor aprobate prin ord
Articole Juridice

Acoperirea prejudiciului moral si imbogatirea fara justa cauza. Criterii de acordare
Sursa: Irina Maria Diculescu

Autonomia locala. Principiu al administratiei publice in Noul Codul Administrativ (IV)
Sursa: Irina Maria Diculescu

Manevrarea echipamentului de catre persoane neautorizate. Lipsa instructajului SSM. Acordarea de daune morale salariatului
Sursa: Irina Maria Diculescu



Ştiri Juridice
Legislaţie

Procedura privind acordarea de finantari din fondurile obtinute din aplicarea timbrului monumentelor istorice, din 12.09.2019
Publicata in Monitorul Oficial nr. 758 din 18.09.2019. ...

Metodologia privind organizarea si desfasurarea Probei interviului din cadrul Concursului de admitere la Institutul National al Magistraturii - 2019
Metodologia privind organizarea si desfasurarea interviului de admitere la Institutul National al M ...

Metodologie privind organizarea si desfasurarea testarii psihologice din cadrul Concursului de admitere la Institutul National al Magistraturii - 2019
Metodologia privind organizarea si desfasurarea testarii psihologice a fost elaborata in conformit ...