Legea privind Societatile comerciale
Articolul 46 din
Legea 31/1990 privind Societatile comerciale prevede, cu privire la efectele incalcarii cerintelor legale de costituire a societatilor, urmatoarele:
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Legea privind organizarea judiciară
Legea privind Societatile comerciale
Reprezinta ansamblul atributiilor si responsabilitatilor stabilite de autoritatea sau institutia publica, in temeiul legii, in scopul realizarii competentelor sale.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Este activitatea desfasurata de organele de urmarire penala si instantele de judecata, si rezolvarile date de aceste organe in cazurile concrete de competenta lor; este ansamblul solutiilor pronuntate de Curtea Suprema de Justitie, ca urmare al exercitarii recursului in interesul legii.
Legea privind Societatile comerciale
Acte juridice si operatiuni prevazute de Codul Comercial si calificate ca atare. Prin savarsirea de fapte de comert se nasc raporturi juridice specifice, de comert, reglementate tot de Codul Comercial
Comert cu produse, efectuat in afara sistemului de distributie oficial creat de o
anumita intreprindere.
Legea privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic
Legea pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Legea privind Statutul funcţionarilor publici
Contractul individual de munca este contractul in temeiul caruia o persoana fizica, denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica, in schimbul unei remuneratii denumite salariu.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Termen sinonim cu arestarea preventiva, infractiuni si tinerea ei in locuri anume amenajate.
Banii folositi pentru a desfasura o afacere. Stoc de valori sau de active care, intrate in circuitul economic, pot genera venituri posesorilor lor.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Persoana desemnata cu intocmirea documentatiei privind lichidarea unei societati comerciale.
Procedura de impartire a patrimoniului cu prilejul lichidarii societatii ca urmare a fuziunii sau a dizolvarii acesteia, ce are ca obiect realizarea elementelor de activ
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
Legea privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic
Este actul procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Legea privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Clasificarea activitatilor din economia nationala.
Acte juridice si operatiuni prevazute de Codul Comercial si calificate ca atare. Prin savarsirea de fapte de comert se nasc raporturi juridice specifice, de comert, reglementate tot de Codul Comercial
Comert cu produse, efectuat in afara sistemului de distributie oficial creat de o
anumita intreprindere.
Functionar de stat care ajuta la executarea silita a hotararilor unor organe de jurisdictie.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Legea privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cooperarea in domeniul justitiei si al afacerilor interne (cunoscuta si sub denumirea de "al treilea pilon") a fost institutionalizata prin Titlul VI al Tratatului asupra Uniunii Europene. Scopul acestei cooperari a fost acela de a pune in practica principiul liberei circulatii a persoanelor. Cooperarea a inclus:
Legea privind Societatile comerciale
(1) Cand actul constitutiv nu cuprinde mentiunile prevazute de lege ori cuprinde clauze prin care se încalca o dispozitie imperativa a legii sau cand nu s-a îndeplinit o cerinta legala pentru constituirea societatii, judecatorul delegat, din oficiu sau la cererea oricaror persoane care formuleaza o cerere de interventie, va respinge, prin încheiere, motivat, cererea de înmatriculare, în afara de cazul în care asociatii înlatura asemenea neregularitati. Judecatorul delegat va lua act în încheiere de regularizarile efectuate.
(2) În cazul în care au fost formulate cereri de interventie, judecatorul va cita intervenientii si se va pronunta asupra cererilor acestora în conditiile art. 49 si urmatoarele din Codul de procedura civila, nefiind aplicabile dispozitiile art. 335 din Codul de procedura civila.
Va prezentam in continuare textul integral al deciziei:
DECIZIA Nr. XXII din 12 iunie 2006
Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 936 din 20/11/2006
Dosar nr. 10/2006
Sub presedintia doamnei
judecator Lidia Barbulescu, vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie,
Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite, in conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din
Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, s-a intrunit in vederea examinarii recursului in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 46 alin. (1) din
Legea 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in cazul cererilor de autorizare a constituirii si de inmatriculare a societatilor comerciale de consultanta, asistenta si reprezentare juridica.
Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea prevederilor art. 34 din Legea 304/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, fiind prezenti 84 de judecatori din totalul de 113 aflati in
functie .
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si
Justitie a fost reprezentat de procurorul Antoaneta Florea.
Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si
Justitie a sustinut
recursul in interesul legii, punand
concluzii pentru admiterea acestuia in sensul de a se stabili ca, in conformitate cu dispozitiile art. 46 alin. (1) din Legea 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, cererile de autorizare a constituirii si de inmatriculare a societatilor comerciale de consultanta, asistenta si reprezentare juridica sunt inadmisibile.
SECTIILE UNITE,
deliberand asupra recursului in interesul legii, constata urmatoarele:
In
practica judiciara s-a constatat ca nu exista un punct de vedere unitar cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 46 alin. (1) din
Legea 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in cazul cererilor de autorizare a constituirii si de inmatriculare a societatilor comerciale avand ca obiect de activitate consultanta, asistenta si reprezentare juridica.
Astfel, unele instante, admitand cererile formulate de consilieri juridici, au autorizat constituirea si au dispus inmatricularea in registrul comertului a unor societati comerciale avand ca obiect unic de activitate desfasurarea de activitati juridice constand in asistenta, consultanta, reprezentare juridica si redactare de documente juridice.
In justificarea acestui punct de vedere, au fost invocate dispozitiile Legii nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cele ale Legii nr. 359/2004 privind simplificarea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice, considerandu-se ca prevederile art. 21 din Statutul profesiei de consilier juridic permit, in temeiul Legii nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, infiintarea de persoane juridice, cu caracter de societate profesionala, de catre unul sau mai multi consilieri juridici inscrisi in tabelele tinute de colegiile teritoriale.
Alte instante, dimpotriva, au respins asemenea cereri, motivand ca, in raport cu dispozitiile art. 3 si 4 din
Codul comercial, prin care sunt definite faptele de comert, activitatile juridice nu constituie acte sau
fapte de comert .
In sprijinul acestui punct de vedere s-a invederat ca prin
Legea 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic nu este prevazuta posibilitatea constituirii consilierilor juridici in societati comerciale, in vederea exercitarii unei profesii juridice, ca prin admiterea unei atari posibilitati s-ar crea un paralelism neadmis de
Legea 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, cu modificarile si completarile ulterioare, iar prevederile art. 21 din Statutul profesiei de consilier juridic sunt lipsite de eficienta juridica, deoarece printr-un act al unei organizatii profesionale nu se poate deroga de la dispozitiile legii.
Aceste din urma instante au interpretat si aplicat corect dispozitiile legii.
Potrivit art. 2 din Legea 514/2003, "consilierul juridic poate sa fie numit in
functie sau
angajat in munca, in conditiile legii", iar in conformitate cu art. 3 din aceeasi lege, "consilierul juridic numit in
functie are statutul functionarului", cel
angajat in munca avand "statut de salariat".
Asadar, profesia de consilier juridic se exercita fie pe baza unui raport de serviciu, in conditiile prevazute de
Legea 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, fie pe baza unui raport juridic de munca, in urma incheierii unui
contract individual de munca in conformitate cu reglementarile din
Codul muncii.
Or, in raport cu prevederile art. 2 alin. (2) din Legea 188/1999, potrivit carora "functionarul
public este persoana numita, in conditiile prezentei legi, intr-o
functie publica", precum si cu dispozitiile de ansamblu ale acestei legi, exercitarea unei functii publice este incompatibila cu
detinerea unei alte functii in cadrul regiilor autonome, societatilor comerciale ori al altor unitati cu scop lucrativ, cu
capital public sau privat.
Tot astfel, in conformitate cu prevederile art. 10 din Legea 514/2003, exercitarea profesiei de consilier juridic este incompatibila cu calitatea de avocat, cu activitatile care lezeaza demnitatea si independenta profesiei de consilier juridic sau bunele moravuri, cu orice alta profesie autorizata sau salarizata in tara sau in strainatate, cu functia si activitatea de
administrator sau
lichidator in cadrul procedurilor de reorganizare si
lichidare judiciara, cu activitatea publicistica salarizata, precum si cu alte incompatibilitati prevazute de
lege sau rezultate din conflict de interese.
Pe de alta parte, prin art. 11 din aceeasi
lege se prevede ca exercitarea profesiei de consilier juridic este compatibila cu activitatea didactica universitara si de
cercetare juridica, activitatea literara, culturala si publicistica nesalarizata, cu functia de arbitru, mediator sau expert, in conditiile legii si cu respectarea prevederilor legale privind conflictul de interese, precum si cu participarea la comisii de studii, de intocmire a proiectelor de reglementari juridice.
Din aceste reglementari legale rezulta deci ca exercitarea profesiei de consilier juridic nu este compatibila cu indeplinirea de atributii specifice profesiei de avocat, precum si cu constituirea de societati comerciale de orice fel.
In ceea ce priveste consilierul juridic
angajat in munca, avand statut de
salariat potrivit art. 3 alin. (2) din Legea 514/2003, este de retinut ca acestuia ii este aplicabila legislatia muncii.
Or, potrivit prevederilor din
Codul muncii, angajatul incheie cu angajatorul, in mod obligatoriu, un
contract individual de munca, bazat pe principiile consensualismului si al bunei-credinte, in urma caruia dobandeste calitatea de
salariat.
Rezulta deci ca profesia de consilier juridic, nefiind o profesie liberala, cum este aceea de avocat, nu poate fi exercitata decat in limitele cadrului legal al raportului de serviciu sau al raportului juridic de
munca .
Mai mult, profesia de consilier juridic nu este compatibila cu aceea de comerciant, in sensul prevederilor art. 7 din
Codul comercial, potrivit carora "sunt comercianti aceia care fac fapte de comert, avand comertul ca o profesiune obisnuita, si societatile comerciale".
De altfel, activitatile de asistenta, consultanta, de reprezentare juridica si de redactare de documente juridice nu fac parte din faptele de
comert enumerate in cadrul punctelor 1-20 de la art. 3 din
Codul comercial si nici nu sunt susceptibile de a fi considerate ca avand un atare caracter in raport cu prevederile art. 4 din acelasi cod.
Este de observat, totodata, ca
Legea 514/2003 nu contine nicio norma care sa ingaduie organizarea si asocierea consilierilor juridici in societati comerciale avand ca obiect desfasurarea de activitati juridice de natura celor mentionate, singura forma de asociere permisa fiind aceea reglementata prin art. 5, potrivit caruia "consilierii juridici pot constitui asociatii profesionale in scopul apararii si promovarii intereselor profesionale, in conditiile legii privind asocierea si constituirea persoanelor juridice", aceasta forma de asociere insa putandu-se realiza numai cu respectarea dispozitiilor referitoare la asociatii si fundatii instituite prin
Ordonanta Guvernului 26/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea 246/2005, cu modificarile ulterioare.
Este adevarat ca prin art. 20 alin. (2) din
Legea 514/2003 s-a prevazut ca "formele de asociere si organizare la nivel judetean si la nivel national sunt stabilite prin statutul asociatiei, cerut de lege", dar prin alin. (3) al aceluiasi articol o atare asociere este conditionata de concordanta cu principiile constitutionale ale dreptului de asociere si cu reglementarile legale de ansamblu privind asocierea si constituirea de
persoane juridice.
Ca urmare, prevederea in art. 21 din Statutul profesiei de consilier juridic, adoptat de Congresul Extraordinar al Colegiilor Consilieri Juridici din Romania din data de 10 martie 2004, potrivit careia functionarea persoanei juridice infiintate in baza Legii nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, constituita de catre unul sau mai multi consilieri juridici inscrisi in Tabloul tinut de colegiile teritoriale, cu caracter de societate profesionala, este conditionata de avizul de principiu dat de colegiul teritorial, care trebuie sa verifice, intre altele, ca "obiectul de activitate sa fie unic, respectiv activitati juridice (consultanta si reprezentare juridica, exclusiv activitati atribute speciale ale altor profesii juridice) cod
CAEN 7411", contravine prevederilor limitative din Legea 514/2003, la care s-a facut referire, precum si dispozitiilor de ansamblu ale Legii nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit careia activitatile juridice de consultanta si de reprezentare juridica nu sunt considerate acte sau
fapte de comert .
Pe de alta parte, activitatile juridice de consultanta, de reprezentare si asistenta juridica, precum si de redactare de acte juridice, inclusiv a actiunilor introductive in instanta, cu posibilitatea atestarii identitatii partilor, a continutului si a datei actelor, apararea si reprezentarea cu mijloace juridice a drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si juridice, in raporturile cu autoritatile publice, cu institutiile si cu orice persoana romana sau straina, constituie, dupa caz, activitati specifice profesiei de avocat, reglementate in art. 3 din Legea 51/1995, cu modificarile si completarile ulterioare, profesiei de
notar public (art. 8, 9 si 10 din Legea 36/1995, cu modificarile si completarile ulterioare) sau celei de
executor judecatoresc (art. 7 din Legea 188/2000, cu modificarile si completarile ulterioare).
Este adevarat ca anumite activitati juridice, cum sunt cele de reprezentare juridica, de redactare a unor acte juridice, de formulare de actiuni, de exercitare si motivare a cailor de atac, pot fi indeplinite de consilierii juridici, dar astfel de activitati le sunt permise a le presta numai in conditiile reglementate prin art. 1-4 din Legea 514/2003, adica in calitatea lor de functionari publici sau de angajati, cu
contract individual de munca, la o
persoana juridica de
drept public sau privat.
De aceea, cat timp prin art. 5, 20 si 21 din
Legea 514/2003 este permisa organizarea consilierilor juridici doar in asociatii profesionale, cu respectarea legii privind asociatiile si fundatiile, iar textul art. 21 din Statutul consilierilor juridici nu numai ca depaseste in mod vadit cadrul instituit prin legea in baza careia a fost adoptat, dar contravine si normelor cu caracter
imperativ inscrise in art. 67-81 din
Codul de procedura civila, care se refera la modul de reprezentare a partilor in
instanta si la asistenta judiciara, nu se justifica admiterea constituirii, de catre consilierii juridici, de societati comerciale avand ca obiect de activitate consultanta, asistenta si reprezentare juridica.
O atare solutie se impune deoarece, in conformitate cu prevederile art. 46 alin. (1) din Legea 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, atunci "cand actul constitutiv nu cuprinde mentiunile prevazute de
lege ori cuprinde clauze prin care se incalca o
dispozitie imperativa a legii sau cand nu s-a indeplinit o cerinta legala pentru constituirea societatii, judecatorul delegat, din oficiu sau la cererea oricaror persoane care formuleaza o
cerere de interventie, va respinge, prin incheiere, motivat, cererea de inmatriculare".
In consecinta, in temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea 304/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale art. 329 alin. 3 din
Codul de procedura civila, urmeaza a se admite
recursul in interesul legii si a se stabili ca, in raport cu prevederile art. 46 alin. (1) din Legea 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, cererile de autorizare a constituirii si de inmatriculare a societatilor comerciale de consultanta, asistenta si reprezentare juridica sunt inadmisibile.
PENTRU ACESTE MOTIVE
In numele legii
D E C I D:
Admite
recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si
Justitie .
In aplicarea dispozitiilor art. 46 alin. (1) din
Legea 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, stabileste:
Cererile de autorizare a constituirii si de inmatriculare a societatilor comerciale de consultanta, asistenta si reprezentare juridica sunt inadmisibile.
Obligatorie, pentru instante, potrivit art. 329 alin. 3 din
Codul de procedura civila.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 12 iunie 2006.
VICEPRESEDINTELE INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE, LIDIA BARBULESCU
Prim-magistrat-asistent, Victoria Maftei
Interesant
