Divort. Reluarea numelui de familie avut anterior. Cerere pentru pastrarea numelui din casatorie formulata ulterior. Inadmisibilitate.

Din analiza dispozitiilor art. 40 C. fam. rezulta ca numele sotilor se reglementeaza "la desfacerea casatoriei", fiind o consecinta a divortului. - A se vedea L. Mihu, Discutii cu privire la admisibilitatea cererii sotului, care a purtat in timpul casatoriei numele celuilalt sot, de a reveni la numele avut inainte de casatorie, formulata pe cale principala, subsecvent pronuntarii divortului, in "Dreptul" nr. 6/2001, p. 32-33. Autorul considera ca este inadmisibila o cerere formulata pe cale principala, subsecventa divortului, pentru revenirea la numele anterior casatoriei. In acelasi sens, a se vedea F. Popescu, Cu privire la admisibilitatea cererii sotului care a purtat in timpul casatoriei numele celuilalt sot, de a reveni la numele de casatorie, formulata ulterior pronuntarii divortului, in "Dreptul" nr. 1/2001, p. 74-77; T. Punga, Interpretarea articolului 40 din Codul familiei in practica judiciara, in "Revista romana de drept" nr. 8/1989, p. 44-47.

Din interpretarea acestor dispozitii rezulta ca regula o constituie reluarea numelui de familie avut anterior casatoriei, iar numai pentru motive temeinice sau pe baza acordului sotului, deci prin exceptie, sotul solicitant va putea pastra numele dobandit prin incheierea casatoriei.

Aceste dispozitii tin seama de faptul ca numele este un atribut de identificare a persoanei fizice, in general, dreptul la nume este un drept personal nepatrimonial, iar casatoria constituie un act juridic ce poate antrena modificarea numelui de familie .

Daca printr-o hotarare definitiva si irevocabila prin care s-a pronuntat divortul s-a dispus reluarea numelui de familie anterior, sotul respectiv nu mai poate ulterior sa solicite pastrarea numelui din casatorie, chiar daca ar exista in acest sens motive temeinice, in sensul art. 40 alin. 2 din Codul familiei

Prin decizia civila nr. 2288 din 26 septembrie 2002 Curtea a respins recursul declarat de reclamanta M. (P.) C. impotriva deciziei civile nr. 255 din 26 aprilie 2002 pronuntata de Tribunalul Caras-Severin.

Curtea a retinut ca atat judecatoria, care a respins actiunea formulata de reclamanta, avand ca obiect pastrarea numelui din casatorie, cat si decizia tribunalului, care a respins apelul declarat de reclamanta, sunt legale si nu exista temeiuri pentru modificarea lor.

Astfel, In cadrul actiunii de divort, solutionata prin sentinta civila nr. 42 din 8 ianuarie 2002, reclamanta nu a solicitat pastrarea numelui din casatorie, astfel ca s-a dispus, prin aplicarea art. 40 alin. 3 C. fam. reluarea de catre aceasta a numelui de familie avut anterior casatoriei.

Reclamanta a formulat o astfel de cerere in apel, dar apelul a fost respins ca tardiv, iar recursul declarat de reclamanta a fost anulat ca insuficient timbrat, fiind respinsa apoi si contestatia in anulare formulata de reclamanta.

Potrivit art. 40 alin. 3 C. fam., regula este ca odata cu divortul sotii reiau, in masura in care numele lor de familie a fost modificat ca urmare a incheierii casatoriei, numele de familie avut anterior.

Instanta poate incuviinta pastrarea numelui din casatorie daca exista invoiala celuilalt sot ori pentru motive temeinice, astfel cum prevede art. 40 alin. 2 C. fam.

Prin motive temeinice s-a decis ca trebuie sa se inteleaga orice interes care ar fi vatamat prin modificarea numelui purtat de soti in timpul casatoriei, interes care poate sa fie nu numai moral, ci si material .

Constituie motiv temeinic faptul ca sotul este o personalitate stiintifica, literara, muzicala ori artistica si este cunoscut sub acest nume, iar modificarea numelui i-ar aduce prejudicii morale.

Pe de alta parte, in practica s-a decis ca, daca pe numele purtat in timpul casatoriei sotia profesoara are certificatul de absolvire a examenului de definitivat, a examenului de grad si tot pe acest nume este consacrata in activitatea stiintifica, fiind invitata la un congres de specialitate in strainatate, se justifica mentinerea numelui purtat si dupa desfacerea casatoriei.

In speta reclamanta a dovedit toate aceste aspecte care o indreptatesc la mentinerea numelui dobandit prin casatorie, dar problema a fost discutata si solutionata printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, ce a dobandit autoritate sub acest aspect.

In plus, conform cartii de identitate, reclamanta a reluat numele avut anterior casatoriei.

Fata de aceste considerente, cele solicitate de reclamanta prin actiune separata nu mai pot face obiectul unei noi discutii in instanta, astfel ca solutia pronuntata prin hotararea recurata este temeinica si legala, iar critica intemeiata pe dispozitiile art. 304 pct. 9 C. pr. civ. si art. 40 alin. 1 si 2 C. fam. nu poate fi retinuta.

(rezumata de doamna judecator dr. Adriana Corhan)



Publicata in SET nr. 3/2002 al Curtii de Apel Timisoara.