Regimul juridic al strainilor. Stabilirea domiciliului in Romania. Conditii. Viza diplomatica.

O.U.G. nr. 194/2002, art. 25, art. 70

In conformitate cu dispozitiile O.U.G. nr. 194/2002, privind regimul juridic al strainilor in Romania, republicata, isi pot stabili domiciliul in Romania strainii care indeplinesc cumulativ mai multe conditii, printre care si aceea a unei sederi temporare legale si continue de cel putin 5 ani.
Viza diplomatica nu poate fi asimilata unui drept de sedere temporara care sa-i ofere titularului posibilitatea dobandirii dreptului de a-si stabili domiciliul in Romania. Cetateanul strain, titular al unei astfel de vize, nu dobandeste drepturi in nume personal, drepturile facilitatile si privilegiile de care se bucura pe teritoriul Romaniei fiind acordate de statul roman in temeiul Conventiei de la Viena privind relatiile diplomatice, la care parti sunt statele.

Nota: Instanta a avut in vedere dispozitiile O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania, in forma republicata in M.Of. nr. 201 din 08.03.2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

Prin actiunea inregistrata la 5 octombrie 2005, HK a chemat in judecata Autoritatea pentru straini, solicitand anularea deciziei nr.39347/D.D./IV/6 septembrie 2005, prin care i-a fost respinsa cererea de stabilire a domiciliului in Romania si admiterea cererii sale.
In motivarea actiunii, reclamantul arata ca, a venit in Romania in urma cu 10 ani si a avut viza de sedere in interes de serviciu, in calitate de functionar la Ambasada Armeniei din Bucuresti. Pana in anul 2001 a avut legitimatie de sedere temporara, prelungita anual in baza unui protocol incheiat intre Ministerul Afacerilor Externe si Ministerul Administratiei si Internelor, iar in perioada 2001-2004 i-a fost eliberata de Ministerul Afacerilor Externe o legitimatie cu valabilitate de 3 ani, in pasaportul turistic fiindu-i aplicata viza de lunga sedere.
In anul 2004 Ministerul Afacerilor Externe i-a prelungit dreptul de sedere, atat reclamantului, cat si familiei sale, prin aplicarea unei vize de lunga sedere, pentru o perioada de 3 ani, in pasaportul turistic si prin eliberarea unei legitimatii valabile pentru perioada 2004-2007.
Reclamantul a mai aratat ca intruneste conditiile prevazute de lege pentru stabilirea domiciliului in Romania.
Curtea de Apel Bucuresti � Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal prin sentinta civila nr.165 din 24 ianuarie 2006 a respins ca nefondata actiunea, retinand ca decizia de respingere a cererii de stabilire a domiciliului reclamantului in Romania, emisa de parata in temeiul art.73 alin. (1) din O.U.G. nr.194/2002, este legala.
Impotriva acestei solutii, reclamantul a declarat recurs sustinand ca in mod eronat instanta de fond a retinut ca sederea sa in Romania nu este fundamentata pe existenta unor legaturi economice, sociale, culturale cu statul roman, de genul celor in temeiul carora s-a realizat clasificarea si definirea tipurilor de vize de lunga sedere, conform art. 24 din O.U.G. nr.194/2002. Dispozitiile acestui articol trebuiesc interpretate avandu-se in vedere prin analogie dispozitiile alin. (2) el, privind prelungirea dreptului de sedere temporara, avandu-se in vedere faptul ca legiuitorul a prevazut ca viza diplomatica sau cea de serviciu constituie o forma a vizei de lunga sedere.
Viza diplomatica sau cea de serviciu, mentioneaza recurentul, acordata in temeiul art.25 din Ordonanta poate fi asimilata unui drept de sedere temporara care sa le confere strainilor titulari ai unui pasaport diplomatic sau de serviciu, dreptul sa solicite stabilirea domiciliului in Romania.
Recursul este nefondat pentru urmatoarele considerente.
Potrivit dispozitiilor art.69 alin.(1) din OUG nr.194/2002, dreptul de sedere permanenta este un drept de sedere acordat in conditiile prevazute de ordonanta de urgenta, pe o perioada nedeterminata, strainului caruia i s-a aprobat stabilirea domiciliului in Romania.
Asadar dreptul de sedere permanenta, se acorda, la cerere, in conditiile legii, pe perioada nedeterminata, strainului titular al unui drept de sedere temporara.
Recurentul-reclamant nu are sedere temporara legala in Romania in ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii, intrucat cetateanul armean a avut drept de sedere temporara, prelungit numai in perioada 4 ianuarie 2000 - 4 ianuarie 2001.
Ulterior, acesta a intrat in Romania in calitate de functionar al Ambasadei Republicii Armenia la Bucuresti, avand reglementat dreptul de sedere de catre Ministerul Afacerilor Externe.
Contrar celor sustinute in motivele de recurs, recurentul nu a intrat pe teritoriul Romaniei cu o viza de lunga sedere care sa-i confere un drept de sedere temporara, drept care sa poata fi prelungit.
Dispozitiile O.U.G. nr.194/2002 republicate, cu modificarile si completarile ulterioare fac o distinctie clara intre categoria vizelor diplomatice si de serviciu si restul categoriilor de vize.
Astfel, dispozitiile art.25 face referire la faptul ca vizele diplomatice si de serviciu, se acorda in scopul indeplinirii de catre titular a unei functii oficiale si ca ele sunt valabile pe perioada misiunii.
La art.24 intitulat �viza de lunga sedere� sunt enumerate cazurile in care aceasta poate fi acordata. Conform alin. (2) al aceluiasi articol �viza de lunga sedere� permite strainilor intrati pe teritoriul Romaniei sa solicite prelungirea dreptului de sedere si sa obtina un permis de sedere.
Este relevant faptul ca, art.25 intitulat �viza diplomatica si de serviciu� nu contine o clauza similara celei din art. 24, care sa permita strainilor intrati pe teritoriul Romaniei sa solicite prelungirea dreptului de sedere si sa obtina un permis de sedere.
In acest sens a fost si punctul de vedere exprimat de catre Directia Generala Afaceri Consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, prin care a precizat faptul ca, cetateanul strain care este admis in scopul desfasurarii unor misiuni cu caracter diplomatic, consular sau administrativ, nu formuleaza o cerere de intrare si sedere in Romania in nume propriu, ci statul trimitator este titularul acestei cereri. In mod corelativ, cetateanul strain aflat in aceasta categorie nu dobandeste drepturi in nume personal, ci drepturile, facilitatile si privilegiile de care se bucura pe teritoriul Romaniei sunt acordate de statul roman in temeiul prevederilor Conventiei de la Viena privind relatiile diplomatice, la care parti sunt statele.
Hotararea instantei de fond fiind legala si temeinica, recursul declarat de reclamant a fost respins ca nefondat.