Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Incaierare. Elemente constitutive. Favorizarea infractorului. Favorizare personala. Actiune civila

Incaierare. Elemente constitutive. Favorizarea infractorului. Favorizare personala. Actiune civila

  Publicat: 16 Dec 2007       9596 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Viciu de consimtamant. Este amenintarea unei persoane cu un rau care sa-I produca o temere ce o determina sa consimta la incheierea unui act juridic civil, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.
Infractiunea de incaierare prevazuta in art. 322 Codul penal presupune existenta a doua grupari, care savarsesc acte de violenta una asupra celeilalte.

Viciu de consimtamant. Este amenintarea unei persoane cu un rau care sa-I produca o temere ce o determina sa consimta la incheierea unui act juridic civil, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.
Parti componente ale infractiunii.
Denumire generica,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Sau comiterea unei infractiuni, expresie folosita de legea penala, in t. VIII, art. 144, C. pen., partea generala, prin care se intelege savarsirea oricareia dintre faptele pe care legea le pedepseste
Sau comiterea unei infractiuni, expresie folosita de legea penala, in t. VIII, art. 144, C. pen., partea generala, prin care se intelege savarsirea oricareia dintre faptele pe care legea le pedepseste
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor care impiedica infaptuirea justitiei,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Reglementat in cap. I, t., C. proc., partea generala,
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Consecinta a infractiunilor de perversiune sexuala si de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice constand in exprimarea sentimentelor
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Parti componente ale infractiunii.
Una din laturile infractiunii care consta in atitudinea constiintei fata de fapta conceputa si urmarile ei.
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
A fost promulgat la 11.09.1865
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Parti componente ale infractiunii.
Stat care savarseste o agresiune
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Denumire generica,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Reglementat in sectiunea II, cap. I, t. II, C. proc. pen., partea generala, locul unde s-a desfasurat activitatea infractionala,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor care impiedica infaptuirea justitiei,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Persoana care a savarsit nemijlocit o fapta prevazuta de legea penala
Art. 87 TCE (versiunea consolidata) stipuleaza ca, exceptand situatiile expres prevazute in Tratat, orice fel de ajutor acordat de catre un stat membru, sau prin intermediul resurselor statului, este incompatibil cu Piata Interna comunitara daca distorsioneaza concurenta favorizand unele intreprinderi sau productia anumitor bunuri si afecteaza comertul intre statele membre.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Denumire generica,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Prin urmare, atunci cand exista numai gruparea inculpatilor, iar victimele actelor de violenta nu constituie o grupare, neavand cunostinta de intentia inculpatilor si reactionand numai pentru a se apara, nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de incaierare.

In cazul favorizarii infractorului prevazuta in art. 264 Codul penal , partea vatamata se poate constitui parte civila in procesul penal atat impotriva infractorului favorizat, cat si impotriva favorizatorului, dar numai in cazul favorizarii reale constand in ajutorului dat unui infractor pentru a asigura folosul sau produsul infractiunii, iar nu si in cazul favorizarii personale, atunci cand ajutorul a fost dat celui care a savarsit o infractiune contra integritatii corporale si sanatatii, pentru a ingreuna sau zadarnici urmarirea penala, intrucat, in acest caz, intre actiunea favorizatorului si prejudiciul cauzat victimei prin infractiunea contra integritatii corporale si sanatatii nu exista legatura de cauzalitate.

***


Prin sentinta penala nr. 171 din 8 iunie 2005, Tribunalul Mures a condamnat pe inculpatul B.E. pentru tentativa la infractiunea de omor calificat prevazuta in art. 20 raportat la art. 174 - art. 175 alin. (1) lit. i) Codul penal , precum si pentru savarsirea unei infractiuni de vatamare corporala grava prevazuta in art. 182 alin. (2), a doua infractiuni de vatamare corporala prevazute in art. 181 alin. (1), a unei infractiuni de loviri sau alte violente prevazuta in art. 180 alin. (2) si a infractiunii de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice prevazuta in art. 321 alin. (1) Codul penal

Prin aceeasi sentinta, inculpatii O.R., B.C., D.C., C.A., B.D., G.R., B.I., P.M. si S.C. au fost condamnati pentru savarsirea unei infractiuni de vatamare corporala grava prevazuta in art. 182 alin. (2), a doua infractiuni de vatamare corporala prevazute in art. 181 alin. (1), a unei infractiuni de loviri sau alte violente prevazuta in art. 180 alin. (2) si a infractiunii de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice prevazuta in art. 321 alin. (1) Codul penal , iar inculpatul I.C., pentru favorizarea infractorului prevazuta in art. 264 Codul penal

Totodata, instanta a obligat pe inculpati, in solidar, la plata sumelor de 96.190.000 de lei cu titlu de daune materiale si 70.000.000 de lei cu titlu de daune morale catre partea civila B.F., precum si la plata sumei de 20.584.458 de lei catre partea civila Casa de Asigurari de Sanatate Mures.

Instanta a retinut ca, pe fondul unui conflict care a avut loc la 22 iulie 2001 intre tinerii din satul R., unde locuiesc partile vatamate si tinerii din comuna N., unde locuiesc inculpatii, la 7 octombrie 2001, inculpatii B.E., B.C. si O.R. s-au deplasat la barul din localitatea G., unde se aflau mai multi tineri din satul R., dintre care inculpatul B.E. i-a recunoscut pe F.A. si L.C., cu care avusese anterior conflictul .

Inculpatii mentionati s-au deplasat cu autoturismul in comuna N., unde s-au intalnit cu ceilalti coinculpati si, cu totii, au luat hotararea sa se reintoarca la bar pentru a aplica unele corectii partilor vatamate, confectionandu-si bate in acest scop.

Cu exceptia inculpatului I.C. care a ramas langa autoturism, toti ceilalti inculpati au patruns in bar si, conform intelegerii, au inceput sa loveasca partile vatamate cu batele.
Inculpatul B.E. i-a aplicat multiple lovituri cu bata, cu mare intensitate, partii vatamate L.C. in zona capului si a toracelui, punandu-i viata in primejdie. Conform raportului de expertiza medico-legala intocmit in cauza, partea vatamata a ramas cu infirmitate fizica permanenta.

Totodata, toti inculpatii au lovit cu bate si lanturi pe celelalte parti vatamate, producandu-le diverse leziuni. Astfel, partea vatamata B.F. a suferit multiple leziuni traumatice pentru a caror vindecare i-au fost necesare 70-80 zile de ingrijiri medicale, precum si o ruptura de splina; partea vatamata B.J. a suferit leziuni la nivelul capului, bratului stang si toracelui, a caror vindecare a necesitat 28-30 zile de ingrijiri medicale; partea vatamata L.S. a suferit leziuni in zona capului si a toracelui, a caror vindecare a necesitat 22-24 zile de ingrijiri medicale, iar partea vatamata F.A. a suferit leziuni la nivelul coapsei stangi si in regiunea scapulara a caror vindecare a necesitat 11-12 zile de ingrijiri medicale.
Actiunile desfasurate de inculpati au avut ca rezultat devastarea barului, aducandu-se astfel atingere bunelor moravuri si producandu-se scandal public.

Prin decizia penala nr. 13 din 30 ianuarie 2006, Curtea de Apel Targu Mures a admis apelul declarat de inculpatul O.R. cu privire la gresita retinere a starii de recidiva postcondamnatorie si a respins apelurile declarate de ceilalti inculpati.
Impotriva acestei decizii, in termen legal, inculpatii au declarat recurs.
Astfel, inculpatul I.C. a invocat cazul de casare prevazut in art. 3859 alin. (1) pct. 12 Codul de procedura penala , solicitand sa se dispuna achitarea sa, in baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) Codul de procedura penala , intrucat nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de favorizare a infractorului pentru care a fost condamnat, lipsind latura subiectiva a acestei infractiuni .

Inculpatii D.C., G.R., P.M., C.A., B.C., B.I., B.D. si B.E. au invocat, in principal, cazul de casare prevazut in art. 3859 alin. (1) pct. 17 Codul de procedura penala , solicitand schimbarea incadrarii juridice a faptelor, din infractiunile ce le-au fost retinute in sarcina, in infractiunea de incaierare prevazuta in art. 322 Codul penal , intrucat nu s-a putut stabili cu certitudine contributia fiecaruia la producerea consecintelor vatamatoare asupra partilor vatamate.

Motivul de recurs invocat de inculpati, privind schimbarea incadrarii juridice a faptelor in infractiunea de incaierare prevazuta in art. 322 Codul penal , este nefondat, pentru urmatoarele considerente:
Potrivit art. 322 alin. (1) Codul penal , constituie infractiunea de incaierare participarea la o incaierare intre mai multe persoane .
Ca atare, infractiunea prevazuta in art. 322 Codul penal se realizeaza, sub aspectul laturii obiective, prin actiunea de participare la o incaierare intre mai multe persoane, fapt ce implica existenta unor tabere sau grupuri rivale antrenate intr-o altercatie, in asa fel incat actiunile participantilor se impletesc intre ele si sunt greu de delimitat, raspunderea pentru consecinte rasfrangandu-se asupra tuturor participantilor, indiferent de grupul din care au facut parte .

Din examinarea materialului probator aflat la dosar rezulta ca notiunea de grup antrenat intr-o agresiune poate fi retinuta numai in ceea ce priveste grupul inculpatilor, care s-a reunit in scopul de a aplica o corectie unor tineri din satul R., ce se aflau intr-un local public, fara a avea cunostinta de intentiile agresorilor.
Imprejurarea ca intre tinerii din satul R. si grupul inculpatilor existau unele tensiuni mai vechi nu poate conduce automat la ideea ca partile vatamate au urmarit o riposta organizata impotriva inculpatilor.

De altfel, inculpatii au lovit la intamplare, pe toti cei aflati in localul public, fara a distinge daca acestia sunt din cei cu care se considerau rivali, iar reactia partilor vatamate a fost spontana si numai de aparare.
Simplul fapt ca savarsirea actelor de agresiune a apartinut mai multor persoane nu este determinant pentru a concluziona ca sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii prevazuta in art. 322 Codul penal
In afara de aceasta, organele de ancheta au putut determina obiectiv contributia fiecarui agresor la consecintele vatamatoare ale faptelor, distingandu-se savarsirea de catre inculpatul B.E. a tentativei la infractiunea de omor calificat asupra partii vatamate L.C., precum si contributia personala a coinculpatilor la vatamarile grave sau simple suferite de fiecare parte vatamata.

In consecinta, nefiind intrunit nici un element al laturii obiective a infractiunii de incaierare prevazuta in art. 322 Codul penal , nu pot fi primite cererile inculpatilor de schimbare a incadrarii juridice a faptelor.
Motivul de recurs invocat de inculpatul I.C., privind achitarea sa pentru infractiunea de favorizare a infractorului, este nefondat.
Potrivit art. 264 alin. (1) Codul penal , constituie infractiunea de favorizare a infractorului ajutorul dat unui infractor fara o intelegere stabilita inainte sau in timpul savarsirii infractiunii, pentru a ingreuna sau zadarnici urmarirea penala, judecata sau executarea pedepsei ori pentru a asigura infractorului folosul sau produsul infractiunii.
Din probatoriile administrate rezulta ca inculpatul a contribuit efectiv prin activitatea sa la reunirea grupului infractional, transportand cu autoturismul o parte dintre inculpati la locul savarsirii infractiunii. Chiar daca inculpatul a sustinut ca, necunoscand intentiile celorlalti inculpati, nu ar exista concret vreun ajutor dat acestora, pozitia sa ulterioara adoptata cu ocazia audierii, cand a incercat sa canalizeze cercetarile pe o pista falsa, dovedeste intentia sa de a zadarnici urmarirea penala.

Asteptand in exteriorul localului la volanul autoturismului revenirea grupului infractional pe care, de altfel, l-a si transportat in comuna invecinata, inculpatul nu poate sa pretinda ca nu a stiut despre prezenta inculpatilor in local, asa cum a declarat in fata organelor de ancheta, si ca intentia sa a fost de a deruta cercetarile si a asigura scaparea faptuitorilor de raspundere penala.
Din oficiu, insa, Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca recursul declarat de inculpatul I.C. urmeaza a fi admis pentru un alt motiv, si anume pentru gresita sa obligare, in solidar cu ceilalti inculpati, la plata despagubirilor materiale si morale catre partile civile B.F. si Casa de Asigurari de Sanatate Mures.

Favorizarea infractorului are caracterul de infractiune autonoma, de sine statatoare, de infractiune conexa, corelativa cu infractiunea al carei faptuitor este ajutat, iar nu de act de participatie, intrucat favorizarea are loc atunci cand nu exista o intelegere prealabila intre persoana care a savarsit o infractiune si cel care-i da ajutor .
Favorizarea poate fi de doua tipuri: favorizare personala sau favorizare reala. In speta, favorizarea savarsita de inculpatul I.C. a fost personala, in sensul ingreunarii urmaririi penale, prin furnizarea de date inexacte privitoare la imprejurarile cauzei.

Partea vatamata printr-o infractiune se poate constitui parte civila in procesul penal si impotriva favorizatorului, dar numai in cazul favorizarii reale, adica numai in cazul ajutorului dat unui infractor pentru a asigura folosul sau produsul infractiunii.
Numai in acest caz condamnatul pentru infractiunea de favorizare poate fi obligat la plata despagubirilor civile, in solidar cu autorul sau autorii infractiunii, si numai in limita bunurilor in legatura cu care s-a comis infractiunea de favorizare.

Raspunderea civila in cauzele penale este atrasa numai in limitele consecintelor pagubitoare ale faptelor autorului sau ale participantilor si numai in masura in care prejudiciul a fost provocat de acestia.
Implicarea, printr-o contributie personala, in sfera ilicitului penal a altor persoane nu poate atrage raspunderea civila decat in masura in care activitatea determinata savarsita contribuie, fie si indirect, la producerea respectivului prejudiciu.
In speta, prejudiciile cauzate partilor civile B.F. si Casa de Asigurari de Sanatate Mures sunt consecinta actelor de agresiune savarsite in mod nemijlocit de toti ceilalti inculpati, neexistand raport de cauzalitate intre prejudiciul creat si fapta ulterioara a inculpatului I.C. de a incerca zadarnicirea urmaririi penale.

In consecinta, recursul a fost admis numai cu privire la gresita obligare a inculpatului I.C. la plata despagubirilor catre partile civile B.F. si Casa de Asigurari de Sanatate Mures.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie , sectia penala, decizia nr. 4204 din 30 iunie 2006


Citeşte mai multe despre:   



Comentează: Incaierare. Elemente constitutive. Favorizarea infractorului. Favorizare personala. Actiune civila
Articole Juridice

Operatorul de transport aerian care a efectuat primul zbor este obligat sa acorde compensatii pasagerilor care au suferit o intarziere prelungita
Sursa: EuroAvocatura.ro

Administratorul unui site internet echipat cu butonul „imi place” al Facebook poate fi operator, impreuna cu Facebook, in privinta colectarii si a tra
Sursa: EuroAvocatura.ro

Combaterea hartuirii morale si a hartuirii sexuale la locul de munca, in spatiile publice si in viata politica
Sursa: EuroAvocatura.ro



Ştiri Juridice
Legislaţie

Ordonanta nr. 11/2019 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile public
Ordonanta nr. 11/2019 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2 ...

Ordonanta nr. 6/2019 privind instituirea unor facilitati fiscale
Ordonanta nr. 6/2019 privind instituirea unor facilitati fiscale ...

Legea nr. 145/2019 privind statutul politistilor de penitenciare
Publicata in Monitorul Oficial nr. 631 din 30.07.2019. ...