din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2143 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Insusirea fara drept a unor bunuri apartinand angajatorului. Desfacerea disciplinara a contractului individual de munca

Insusirea fara drept a unor bunuri apartinand angajatorului. Desfacerea disciplinara a contractului individual de munca

  Publicat: 12 May 2021       1173 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Constata ca prin actiunea inregistrata sub nr. x pe rolul Tribunalului Arges, la data de 6.08.2018 reclamantul V.I., in contradictoriu cu parata a. D.SA, a solicitat anularea deciziei de concediere nr. 1202/16.07.2018 emisa de parata, repunerea partilor in situatia anterioara si reintegrarea pe postul avut anterior emiterii deciziei, cu plata drepturilor salariale cuvenite si acordarea dobanzilor, penalitatilor, sume actualizate cu indicele de inflatie. In subsidiar, a solicitat inlocuirea sanctiunii aplicate cu o alta sanctiune disciplinara, prevazuta de art. 248 alin. 1 lit. c sau d din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).

Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Reprezinta fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarii publici, demnitari si asimilatii acestora
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Termen sinonim cu arestarea preventiva,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Intreprindere comuna. Asociatie de intreprinderi sau de persoane fizice, constituita pentru a realiza un anumit proiect de afacere. Conform regulilor de concurenta comunitare, �intreprinderile comune� sunt intreprinderi controlate in comun de catre cel putin alte doua intreprinderi.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Termen sinonim cu arestarea preventiva,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Reprezinta fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarii publici, demnitari si asimilatii acestora
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Reprezinta fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarii publici, demnitari si asimilatii acestora
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Prevazuta in cap.VII, t.V, C. proc. pen., partea generala, constau in diverse incalcari desavarsite in cursul procesului penal,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reglementata in C. proc. pen. in acelasi cadru ca si actiunea penala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Viciu al unei hotarari,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Reclamantul a aratat ca acuzatiile de savarsire a unei abateri disciplinare constau exclusiv in: ``sustrageri de bunuri din proprietatea societatii``, fapta pe care a recunoscut-o. A invederat ca a gasit bunurile respective in afara vreunei gestiuni si in afara unui proces tehnologic de fabricatie, ulterior bunurile reintrand in proprietatea paratei. A precizat ca a savarsit abaterea disciplinara retinuta in sarcina sa, insa sanctiunea este neintemeiata si nelegala, in conditiile in care este cea mai severa sanctiune, iar prin fapta nu s-a produs niciun prejudiciu. Reclamantul a facut trimitere la decizia I.C.C.J. nr. 11/2013 pronuntata in recurs in interesul legii.


In drept, au fost invocate prevederile art. 250 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Prin intampinarea formulata parata a solicitat respingerea contestatiei, cu motivarea ca, potrivit procesului-verbal de constatare nr. 682/08.06.2018 intocmit de reprezentantii Departamentului Protectie Prevenire Riscuri D., s-a adus la cunostinta conducerii faptul ca la data de 08.06.2018, in jurul orelor 14. 47, la iesirea din schimb, agentii de securitate au gasit in bagajul personal al reclamantului 208 bucati rulment amortizor, pentru care nu detinea documente justificative; la verificarea vestiarului personal al salariatului, s-au gasit ascunse 255 bucati piese auto suport cauciuc, fara documente justificative. Salariatul se face vinovat de insusirea, detinerea fara drept si sustragerea de bunuri din patrimoniul societatii pentru ``a le comercializa pentru a obtine o suma de bani``, astfel cum acesta a declarat la controlul efectuat in ziua respectiva, reclamantul actionand cu intentie directa.


Conform Cap. IX. 3. 5 din Regulamentul Intern: ``Constituie abatere disciplinara grava si se sanctioneaza cu desfacerea contractului individual de munca savarsirea/incalcarea pentru prima data a uneia din faptele/obligatiile/interdictiile prevazute la art. 49 alin. 6, 68 alin. 9, 77, 81``, iar potrivit Cap. IX. 3. 5.1 pct. 9 din Regulamentul Intern, se sanctioneaza cu desfacerea contractului individual de munca si savarsirea pentru prima data a urmatoarelor fapte care constituie abateri disciplinare grave: ``Insusirea, folosirea si traficarea in orice mod de catre salariat in interesul sau ori pentru altul de bani, valori sau bunuri din patrimoniul societatii.``


Prin Sentinta civila nr. 3060 din 27 iunie 2019 a fost respinsa actiunea ca neintemeiata.


Pentru a pronunta aceasta solutie instanta a retinut ca prin Decizia nr. 1202/16.07.2018 emisa de Directorul General al paratei . a fost aplicata reclamantului, salariat cu contract individual de munca pe perioada nedeterminata in cadrul Directiei Uzina Vehicule D., Departamentul Caroserie, in functia de sudor, sanctiunea disciplinara a desfacerii contractului individual de munca, in conditiile art. 61 lit. a, art. 247, art. 248 alin. 1 lit. e si art. 250 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), Cap. IX. 3. 5 din Regulamentul Intern, coroborate cu Cap. IV.2 art. 12 pct. 1 si 6, Cap. V. 7 art. 68 pct. 9, Cap. V.10 art. 77 pct. 1 si 2, Cap. V.12 art. 81 pct. 1, 2 si 3 din Regulamentul Intern, pentru savarsirea faptei de sustragere/detinere fara drept de bunuri din proprietatea societatii.


s-a retinut in motivarea Deciziei nr. 1202/2018 ca in data de 8.06.2018, in jurul orelor 14:47, la iesirea din schimb, agentii de securitate au gasit in bagajul personal al reclamantului 208 bucati rulment amortizor, reper x, acesta fiind interpelat pentru un control inopinat, la momentul iesirii pe Poarta 9. Ulterior, seful de formatie DPPR, salariatul si seful acestuia s-au deplasat la garderoba salariatului, iar la verificarea vestiarului personal au gasit ascunse intr-o punga de plastic 255 bucati piese auto suport cauciuc, reper xR, fara documente justificative. Se mentioneaza in decizie ca salariatul V.I.R. a precizat, in declaratia data cu ocazia incidentului, ca la data de 6.06.2018 a mers la toaleta de la Montaj Caroserie, care nu era folosita atat de des. Ajungand acolo, a vazut niste piese intr-o cutie si intr-o punga si a decis sa le ia, crezand ca sunt rebut sau neconforme pentru fabricatie. A luat piesele si le-a pus in dulap pentru a le lua intr-o alta zi. In data de 8.06.2018, ora 14. 55, a luat punga cu rulmenti, a pus-o intr-o borseta si borseta in ghiozdan. La iesire a fost controlat. Dupa control, i s-au verificat vestiarul si dulapul din sectie, fiind gasita si punga cu cauciucuri.


In decizia de concediere sunt expuse date referitoare la efectuarea cercetarii disciplinare prealabile; totodata, este redat continutul declaratiei data de reclamant cu ocazia efectuarii cercetarii disciplinare, copia acestei ``note explicative`` fiind depusa la dosarul cauzei, precum si continutul declaratiei sefului UEL, dl. N.R.


In nota explicativa din 18.06.2018 salariatul a declarat in fata comisiei de cercetare disciplinara ca in data de 6.06.2018 a mers la toaleta de la montaj-caroserie, unde a vazut niste piese intr-o cutie si intr-o punga. A luat piesele, crezand ca sunt rebut sau neconforme pentru fabricatie. A mentionat ca la data de 8.06.2018, ora 14. 55, a luat punga cu rulmenti, a bagat-o intr-o borseta iar borseta intr-un rucsac. La iesire a fost controlat si, dupa control, cei de la paza i-au controlat si vestiarul si dulapul din sectie, in dulap fiind gasita punga cu cauciucuri. Salariatul a mentionat ca a depozitat piesele respective in vestiar cu scopul de a le lua acasa ulterior, crezand ca le poate folosi in gospodarie. A precizat ca avea cunostinta de faptul ca nu avea voie sa scoata din societate bunurile respective.


In decizia de concediere nr. 1202/.2018 s-a retinut existenta intentiei directe a reclamantului de a sustrage piese din societate .


In continuarea deciziei, au fost enumerate prevederile din Regulamentul Intern si din Contractul colectiv de munca ale societatii, ce au fost incalcate cu vinovatie de catre reclamant:


-art. 68 pct. 9, care prevede ca salariatilor le este interzisa sustragerea, favorizarea/tainuirea sustragerii de bunuri (obiecte, echipamente, documente, bani, piese etc.) proprietatea societatii ori unei alte societati afiliate sau altui salariat; fapta atrage raspunderea disciplinara a salariatilor, indiferent de valoarea bunurilor si raspunderea penala, dupa caz;


-art. 77 pct. 1 si 2, conform carora salariatilor si oricaror persoane straine care ies din societate li se interzice scoaterea, fara drept, de obiecte, materiale, scule, piese si documente care fac parte din patrimoniul societatii, indiferent de modalitatea de operare; orice bun apartinand societatii poate fi scos din perimetrul acesteia numai pe baza documentelor stabilite prin procedurile a dministrative de lucru;


-art. 81 alin. 1 si 2, care prevad ca este interzisa detinerea de catre un salariat de bunuri de orice natura, apartinand societatii ori unei societati afiliate, pentru care salariatul nu poate prezenta documente justificative; este interzisa pastrarea/ascunderea de catre salariat, in depozite, departamente de lucru, vestiare, dulapuri proprii sau alte locatii din incinta societatii, a unor bunuri de orice natura care fac parte din patrimoniul societatii ori al unei alte persoane, obiecte pe care salariatul nu are dreptul sa le detina;


- Cap. IX 3. 5, conform caruia constituie abatere disciplinara grava si se sanctioneaza cu desfacerea contractului individual de munca savarsirea/incalcarea pentru prima data a uneia dintre faptele/obligatiile/interdictiile prevazute, intre altele, la art. 68 pct. 9, art. 77 si art. 81 din Regulamentul Intern;


- Cap. IX 3. 5.1 pct. 9 si 10, care prevad ca se sanctioneaza cu desfacerea contractului individual de munca si savarsirea pentru prima data a urmatoarelor fapte care constituie abateri disciplinare grave: insusirea, folosirea si traficarea in orice mod de catre salariat in interesul sau ori pentru altul de bani, valori sau bunuri din patrimoniul societatii; nepredarea unui bun gasit in incinta societatii sau a unei societati afiliate, in termen de 10 zile ierarhiei directe, neanuntarea ierarhiei despre bunul gasit sau dispunerea de acel bun in orice mod ca de al sau.


s-a concluzionat in decizia de concediere ca fapta comisa de reclamant intruneste elementele constitutive ale abaterii disciplinare, in sensul insusirii fara drept, detinerii fara drept, ascunderii/pastrarii in vestiar si sustragerii de bunuri din proprietatea societatii, fapta prevazuta si sanctionata conform Cap. IX 3. 5 si Cap. IX 3. 5.1 din Regulamentul intern.


In decizie sunt mentionate criteriile de individualizare a sanctiunii disciplinare, conform art. 250 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si art. 111 din Regulamentul intern, criterii in raport de care se propune sanctionarea salariatului cu desfacerea contractului individual de munca .


Prin actiunea formulata, reclamantul a recunoscut abaterea disciplinara retinuta in sarcina sa, insa a solicitat reindividualizarea sanctiunii disciplinare, in sensul inlocuirii sanctiunii desfacerii contractului de munca cu o sanctiune mai blanda.


Examinand din oficiu legalitatea Deciziei nr. 1202/16.07.2018, Tribunalul a constatat ca aceasta a fost emisa dupa efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile (conform art. 251 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si ca decizia cuprinde elementele prevazute la art. 252 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) sub sanctiunea nulitatii absolute.


In ce priveste temeinicia deciziei de concediere, instanta a apreciat ca savarsirea de catre reclamant a faptelor de insusire, ascundere, incercare de scoatere din incinta societatii a unor bunuri proprietatea paratei reiese din materialul probator depus la dosar de catre parata: referatul nr. KCA 2000/355/3.07.2018, fisa de incident din 8.06.2018, procesul-verbal de constatare .nr. 682/8.06.2018, declaratia salariatului N.R., sef UEL.


La dosar se afla si doua declaratii date de reclamant, al caror continut a fost redat in cuprinsul deciziei de concediere, declaratii prin care acesta recunoaste savarsirea faptelor imputate si descrie modul in care le-a savarsit, precum si bunurile insusite din patrimoniul societatii.


In ce priveste piesele gasite asupra reclamantului, Tribunalul a remarcat numarul mare al acestora si faptul ca reclamantul tinea vestiarul incuiat cu un lacat personal.


A concluzionat prima instanta ca in mod temeinic au fost retinute, in cuprinsul deciziei de concediere, in sarcina reclamantului, faptele reprezentand abatere disciplinara si ca abaterea disciplinara savarsita are o gravitate vadita, aducand atingere patrimoniului societatii angajatoare; avand in vedere criteriile de individualizare a sanctiunii disciplinare prevazute de art. 250 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), apare ca fiind proportionala sanctiunea aplicata prin decizie, aceea a desfacerii contractului individual de munca; fata de gravitatea faptei, nu are relevanta faptul ca salariatul nu a mai savarsit anterior alte abateri .


Intrucat Decizia nr. 1202/16.07.2018 emisa de societatea parata este legala si temeinica, iar sanctiunea disciplinara a fost corect individualizata, instanta a respins actiunea .


In termen legal, reclamantul a formulat apel impotriva sentintei Tribunalului, pe care a criticat-o pentru nelegalitate si netemeinicie sub urmatoarele aspecte:


In mod gresit prima instanta a apreciat ca individualizarea sanctiunii de catre angajator s-a facut in mod proportional cu starea de fapt si in cadrul limitelor trasate de lege.


In dispozitivul deciziei de sanctionare s-a retinut savarsirea unei singure abateri disciplinare, aceea de sustragere de bunuri din proprietatea societatii, iar fapta a fost recunoscuta de catre reclamant si bunurile au reintrat in proprietatea paratei. In aceste conditii, angajatorul nu trebuia sa aplice cea mai grava dintre sanctiuni, deoarece fapta nu a avut consecinte grave, nefiind, asadar, indeplinite in mod cumulativ cerintele art. 250 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro). De asemenea, angajatorul trebuia sa tina cont de comportamentul general al reclamantului la serviciu, de faptul ca si-a indeplinit intotdeauna atributiile de serviciu, precum si de imprejurarea ca acesta nu a mai fost sanctionat anterior.


Concluzionand ca sanctiunea disciplinara aplicata de societatea parata a fost gresit individualizata, reclamantul a solicitat admiterea apelului si schimbarea sentintei Tribunalului, in sensul inlocuirii sanctiunii disciplinare aplicate cu o alta mai putin grava.


Intimata-parata nu a formulat intampinare.


Analizand sentinta apelata in raport de critica formulata, Curtea apreciaza ca apelul este nefondat pentru urmatoarele considerente:


In ceea ce priveste individualizarea sanctiunii, art. 250 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) prevede ca: ``Angajatorul stabileste sanctiunea disciplinara aplicabila in raport cu gravitatea abaterii disciplinare savarsite de salariat, avandu-se in vedere urmatoarele:


a) imprejurarile in care fapta a fost savarsita;


b) gradul de vinovatie a salariatului;


c) consecintele abaterii disciplinare;


d) comportarea generala in serviciu a salariatului;


e) eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de catre acesta. ``


Este adevarat ca reclamantul nu a mai fost sanctionat disciplinar anterior si ca prin recuperarea bunurilor sustrase societatea nu a suferit vreun prejudiciu material, insa acest lucru nu se datoreaza in niciun caz reclamantului, ci angajatilor societatii care l-au surprins pe acesta la iesirea pe poarta.


Curtea apreciaza ca fapta savarsita este deosebit de grava, iar acest aspect era cunoscut de catre reclamant, deoarece fapta era calificata ca atare prin Regulamentul intern.


Cu ocazia audierii sale de catre comisia de disciplina, reclamantul a aratat ca a gasit bunurile respective intr-o toaleta si si le-a insusit, considerand ca acestea reprezinta rebuturi sau sunt neconforme pentru fabricatie, cu toate ca in Capitolul V.12, art. 81 alin. 3 din Regulamentul intern se interzice in mod expres pastrarea de catre salariat a unor bunuri de orice natura care fac parte din patrimoniul societatii, iar in Capitolul IX 3. 5.1 se prevede ca nepredarea unui bun gasit in incinta societatii se sanctioneaza cu desfacerea contractului individual de munca . In aceste conditii, reclamantul avea obligatia ca, gasind respectivele bunuri, sa le predea angajatorului, iar nu sa si le insuseasca fara drept, or este evident ca, neprocedand astfel, reclamantul a intentionat sa foloseasca bunurile respective in scop personal. De altfel, in nota explicativa el a precizat in fata comisiei de disciplina ca s-a gandit ca ar putea folosi respectivele repere in gospodarie, sens in care a pus piesele in vestiar, cu scopul de a le duce acasa.


Curtea, ca si Tribunalul, apreciaza ca fapta retinuta in sarcina reclamantului este una deosebit de grava si ca aplicarea celei mai grave dintre sanctiunile disciplinare prevazute de art. 248 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) a fost facuta de catre angajator cu respectarea criteriilor de individualizare prevazute de art. 250 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), avand in vedere imprejurarile in care fapta a fost savarsita si gradul de vinovatie a salariatului.


Pentru toate aceste considerente, Curtea va respinge apelul ca nefondat, in temeiul art. 278 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si art. 480 Cod procedura civila.


PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


D E C I D E


Respinge, ca nefondat, apelul formulat de reclamantul V.I.R., domiciliat in orasul Scornicesti, judetul O., impotriva Sentintei civile nr. 3060 din 27 iunie 2019 pronuntate de Tribunalul Arges in Dosarul nr. x, intimata fiind, CUI RO x, Jx, cu sediul in orasul Mioveni, judetul Arges.


Definitiva.


Pronuntata in sedinta publica, astazi, 11 iunie 2020, la Curtea de apel Pitesti - Sectia I civila.




Pronuntata de: Curtea de Apel Pitesti - Decizia civila nr. 978 din data de 11 iunie 2020


Citeşte mai multe despre:    decizie privind desfacerea disciplinara a contractului individual de munca    sustragerea de piese din cadrul societatii angajatoare    recunoasterea abaterii savarsite    solicitarea de reindividualizare a sanctiunii disciplinare
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Abatere disciplinara de o gravitate insemnata. Nejustificarea inlocuirii sanctiunii disciplinare
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Cluj - Decizia civila nr. 1372 din data de 04 decembrie 2020