Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Contencios Administrativ » Anulare act administrativ. Calitate procesuala pasiva. Introducerea in cauza a altor subiecte de drept

Anulare act administrativ. Calitate procesuala pasiva. Introducerea in cauza a altor subiecte de drept

  Publicat: 18 Aug 2021       151 citiri        Secţiunea: Contencios Administrativ  


Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Reclamantul a solicitat anularea unui act administrativ si nu a inteles sa cheme in judecata decat pe conducatorul institutiei publice emitente. Or, actul a carui anulare se solicita a fost emis de catre Ministerul Afacerilor Interne si semnat de catre conducatorul autoritatii - ministrul.


Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
(Issuer) Entitate legala care are capacitatea de a emite si de a distribui un instrument financiar transferabil.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Posibilitatea de a pretinde o anumita conduita, in considerarea realizarii unui drept subiectiv viitor si previzibil, prefigurat.
Organ de stat sau al unitatii administrativ-teritoriale care actioneaza in regim de putere publica pentru satisfacerea unui interes public.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Puterile publice existente in stat. Potrivit Constitutiei Romaniei autoritatile publice sunt:
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Puterile publice existente in stat. Potrivit Constitutiei Romaniei autoritatile publice sunt:
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Organ de stat sau al unitatii administrativ-teritoriale care actioneaza in regim de putere publica pentru satisfacerea unui interes public.
Organ de stat sau al unitatii administrativ-teritoriale care actioneaza in regim de putere publica pentru satisfacerea unui interes public.
Despagubiri ce se acorda partii vatamate
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
(Issuer) Entitate legala care are capacitatea de a emite si de a distribui un instrument financiar transferabil.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.

Exigentele art. 16 din Legea nr. 554/2004 au fost respectate in conditiile in care, pentru primul termen de judecata s-a pus in vedere reclamantului sa indice daca se judeca cu Ministerul Afacerilor Interne. Desi trebuia si putea, reclamantul nu a indicat expres faptul ca se judeca cu Ministerul Afacerilor Interne, mentionand expres faptul ca se judeca numai cu emitentul actului, emitent care potrivit sustinerilor sale din cererea de chemare in judecata este Ministrul Afacerilor Interne.


Curtea a respectat atat exigentele textului aratat anterior, dar si ale art. 22 Cod procedura civila privind rolul activ, dar si principiul disponibilitatii (art. 9), neputand fi modificat cadrul procesual stabilit de reclamant, ci doar pusa in discutie o astfel de necesitate. De asemenea, in lipsa unei precizari exprese de individualizare a unui anumit parat, instanta nu are posibilitatea sa aleaga o entitate nenominalizata de catre reclamant, pentru a solutiona litigiul pe fond, iar nu pe calea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive.


Prin sentinta nr. 19/14.04.2020 a Curtii de Apel Iasi a fost admisa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Ministrului Afacerilor Interne si a fost respinsa actiunea formulata de reclamantul PI in contradictoriu cu paratul Ministrul Afacerilor Interne, ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.


Pentru a se pronunta astfel, instanta a retinut ca prin cererea inregistrata pe rolul Curtii de Apel Iasi la data de 07.04.2020, reclamantul PI, in contradictoriu cu paratul Ministrul Afacerilor Interne, a solicitat pronuntarea unei hotarari prin care sa se dispuna anularea partiala a Ordonantei Militare nr. 1/2020 (astfel cum a fost modificata prin Ordonanta Militara nr. 2/2020), aratand ca ambele au fost emise de catre parat.


La termenul din data de 14.04.2020 instanta a invocat din oficiu exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Ministrului Afacerilor Interne.


Potrivit art. 248 alin. 1 C.pr.civ. instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura, precum si asupra celor de fond care fac inutila in tot sau in parte administrarea de probe noi ori, dupa caz, cercetarea in fond a cauzei.


Calitatea procesuala pasiva presupune existenta unei identitati intre persoana paratului si cel obligat in raportul juridic dedus judecatii.


Reclamantul a solicitat anularea unui act administrativ si nu a inteles sa cheme in judecata decat pe conducatorul institutiei publice emitente. Or, actul a carui anulare se solicita a fost emis de catre Ministerul Afacerilor Interne si semnat de catre conducatorul autoritatii - ministrul.


Aceasta concluzie rezulta atat din analiza art. 4 din Decretul Presedintelui Romaniei nr. 195/2020 care la alin. 2 si 3 are in vedere doar semnatarii actelor respective, dar si din interpretarea coroborata a prevederilor Codului administrativ (OUG nr. 57/2019) cu celelalte acte normative aplicabile.


Potrivit art. 2 lit. f) din Legea nr. 554/2004, activitatea de solutionare de catre instantele de contencios administrativ competente potrivit legii organice a litigiilor in care cel putin una dintre parti este o autoritate publica, iar conflictul s-a nascut fie din emiterea sau incheierea, dupa caz, a unui act administrativ, in sensul prezentei legi, fie din nesolutionarea in termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim .


Conform Codului Administrativ - art. 5 lit. k - autoritatea publica este organul de stat sau al unitatii administrativ-teritoriale care actioneaza in regim de putere publica pentru satisfacerea unui interes public. Potrivit aceluiasi act normativ - art. 2 alin. 1 - Autoritatile administratiei publice centrale sunt: Guvernul, ministerele, alte organe centrale de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor, autoritatile administrative autonome.


Ministrul nu este autoritate publica centrala, ci doar asigura conducerea si reprezentarea autoritatii administratiei publice centrale (minister) - Ministrul exercita conducerea ministerului si il reprezinta in raporturile cu celelalte autoritati publice, cu persoanele juridice si fizice din tara si din strainatate, precum si in justitie (art. 55 din Codul administrativ). Ministrul este un demnitar (persoana care exercita functii de demnitate publica in temeiul unui mandat, potrivit Constitutiei, prezentului cod si altor acte normative), iar nu autoritate publica.


De asemenea, cap. IV din OUG nr. 1/1999 privind regimul starii de asediu si regimul starii de urgenta se refera expres la Ordonante militare si ordine ale altor autoritati publice, existand coerenta in reglementarea generala, in sensul ca actele sunt emise de autoritatile publice, iar nu de catre demnitarii, conducatori ai autoritatii respective.


Potrivit dispozitiilor art. 16 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cererile in justitie prevazute de prezenta lege pot fi formulate si personal impotriva persoanei care a contribuit la elaborarea, emiterea, adoptarea sau incheierea actului ori, dupa caz, care se face vinovata de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim, daca se solicita plata unor despagubiri pentru prejudiciul cauzat ori pentru intarziere. In cazul in care actiunea se admite, persoana respectiva poate fi obligata la plata despagubirilor, solidar cu autoritatea publica parata.


In speta, paratul nu se regaseste in categoria persoanelor care ``au elaborat, emis sau incheiat`` actul juridic a carui anulare se solicita prin cererea de chemare in judecata, si chiar daca s-ar fi incadrat in aceasta categorie, calitatea procesuala ar fi avut-o numai alaturi de autoritatea publica din care face parte si numai pentru cererea accesorie de plata a unor despagubiri .


Asadar, cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului, Curtea a apreciat ca este intemeiata si a admis-o, avand in vedere ca paratul nu este autoritatea publica, in sensul art. 2 alin. 1 lit. b din Legea nr. 554/2004, care a emis actul contestat.


Exigentele art. 16Ač din Legea nr. 554/2004 au fost respectate in conditiile in care, pentru primul termen de judecata s-a pus in vedere reclamantului sa indice daca se judeca cu Ministerul Afacerilor Interne. Desi trebuia si putea, reclamantul nu a indicat expres faptul ca se judeca cu Ministerul Afacerilor Interne, mentionand expres faptul ca se judeca numai cu emitentul actului, emitent care potrivit cererii de chemare in judecata este Ministrul Afacerilor Interne.


Curtea a indeplinit atat exigentele textului aratat anterior, dar si ale art. 22 Cod procedura civila privind rolul activ, dar si principiul disponibilitatii (art. 9), neputand fi modificat cadrul procesual stabilit de reclamant, ci doar pusa in discutie o astfel de necesitate. De asemenea, in lipsa unei precizari exprese de individualizare a unui anumit parat, instanta nu are posibilitatea sa aleaga o entitate nenominalizata de catre reclamant, pentru a solutiona litigiul pe fond, iar nu pe calea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive.


In ceea ce priveste cererile de interventie formulate, Curtea a apreciat nu mai este necesar a se pronunta asupra admisibilitatii in principiu a acestora, avand in vedere solutia data asupra cererii principale, in privinta careia a fost admisa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive. Astfel, interventia, fie ca este voluntara principala ori accesorie, are caracter incidental, presupunand o solicitare de introducere intr-un proces in curs de judecata . Or, admiterea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive, incident existent inca de la momentul introducerii cererii de chemare in judecata si constatat la termenul din data de 14.04.2020 impiedica judecarea cauzei si verificarea oricarei alte cereri de participare in proces.




Pronuntata de: Curtea de Apel Iasi, Sectia contencios administrativ si fiscal, Sentinta nr. 19/14.04.2020


Citeşte mai multe despre:   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Dialogurile MCP (VII): Legalitatea testarii obligatorii a salariatilor pentru prezenta la locul de munca
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Dialogurile MCP (VI): Activarea clauzei de neconcurenta
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Anularea executarii silite in cazul cesiunii de creanta
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati



Ştiri Juridice
Legislaţie

OUG 117/2021 pentru modificarea si completarea Codului muncii
Ordonanta de urgenta nr. 117/2021 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii ...

OUG 110/2021 privind acordarea unor zile libere platite parintilor si altor categorii de persoane in contextul raspandirii coronavirusului SARS-CoV-2
Ordonanta de urgenta nr. 110/2021 privind acordarea unor zile libere platite parintilor si altor cat ...

Legea 226/2021 a consumatorului vulnerabil
Legea nr. 226/2021 privind stabilirea masurilor de protectie sociala pentru consumatorul vulnerabil ...