Anulare act administrativ. Calitate procesuala pasiva. Introducerea in cauza a altor subiecte de drept

Reclamantul a solicitat anularea unui act administrativ si nu a inteles sa cheme in judecata decat pe conducatorul institutiei publice emitente. Or, actul a carui anulare se solicita a fost emis de catre Ministerul Afacerilor Interne si semnat de catre conducatorul autoritatii - ministrul.

Exigentele art. 16^Ač din Legea nr. 554/2004 au fost respectate in conditiile in care, pentru primul termen de judecata s-a pus in vedere reclamantului sa indice daca se judeca cu Ministerul Afacerilor Interne. Desi trebuia si putea, reclamantul nu a indicat expres faptul ca se judeca cu Ministerul Afacerilor Interne, mentionand expres faptul ca se judeca numai cu emitentul actului, emitent care potrivit sustinerilor sale din cererea de chemare in judecata este Ministrul Afacerilor Interne.

Curtea a respectat atat exigentele textului aratat anterior, dar si ale art. 22 Cod procedura civila privind rolul activ, dar si principiul disponibilitatii (art. 9), neputand fi modificat cadrul procesual stabilit de reclamant, ci doar pusa in discutie o astfel de necesitate. De asemenea, in lipsa unei precizari exprese de individualizare a unui anumit parat, instanta nu are posibilitatea sa aleaga o entitate nenominalizata de catre reclamant, pentru a solutiona litigiul pe fond, iar nu pe calea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive.

Prin sentinta nr. 19/14.04.2020 a Curtii de Apel Iasi a fost admisa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Ministrului Afacerilor Interne si a fost respinsa actiunea formulata de reclamantul PI in contradictoriu cu paratul Ministrul Afacerilor Interne, ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.

Pentru a se pronunta astfel, instanta a retinut ca prin cererea inregistrata pe rolul Curtii de Apel Iasi la data de 07.04.2020, reclamantul PI, in contradictoriu cu paratul Ministrul Afacerilor Interne, a solicitat pronuntarea unei hotarari prin care sa se dispuna anularea partiala a Ordonantei Militare nr. 1/2020 (astfel cum a fost modificata prin Ordonanta Militara nr. 2/2020), aratand ca ambele au fost emise de catre parat.

La termenul din data de 14.04.2020 instanta a invocat din oficiu exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Ministrului Afacerilor Interne.

Potrivit art. 248 alin. 1 C.pr.civ. instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura, precum si asupra celor de fond care fac inutila in tot sau in parte administrarea de probe noi ori, dupa caz, cercetarea in fond a cauzei.

Calitatea procesuala pasiva presupune existenta unei identitati intre persoana paratului si cel obligat in raportul juridic dedus judecatii.

Reclamantul a solicitat anularea unui act administrativ si nu a inteles sa cheme in judecata decat pe conducatorul institutiei publice emitente. Or, actul a carui anulare se solicita a fost emis de catre Ministerul Afacerilor Interne si semnat de catre conducatorul autoritatii - ministrul.

Aceasta concluzie rezulta atat din analiza art. 4 din Decretul Presedintelui Romaniei nr. 195/2020 care la alin. 2 si 3 are in vedere doar semnatarii actelor respective, dar si din interpretarea coroborata a prevederilor Codului administrativ (OUG nr. 57/2019) cu celelalte acte normative aplicabile.

Potrivit art. 2 lit. f) din Legea nr. 554/2004, activitatea de solutionare de catre instantele de contencios administrativ competente potrivit legii organice a litigiilor in care cel putin una dintre parti este o autoritate publica, iar conflictul s-a nascut fie din emiterea sau incheierea, dupa caz, a unui act administrativ, in sensul prezentei legi, fie din nesolutionarea in termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim .

Conform Codului Administrativ - art. 5 lit. k - autoritatea publica este organul de stat sau al unitatii administrativ-teritoriale care actioneaza in regim de putere publica pentru satisfacerea unui interes public. Potrivit aceluiasi act normativ - art. 2 alin. 1 - Autoritatile administratiei publice centrale sunt: Guvernul, ministerele, alte organe centrale de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor, autoritatile administrative autonome.

Ministrul nu este autoritate publica centrala, ci doar asigura conducerea si reprezentarea autoritatii administratiei publice centrale (minister) - Ministrul exercita conducerea ministerului si il reprezinta in raporturile cu celelalte autoritati publice, cu persoanele juridice si fizice din tara si din strainatate, precum si in justitie (art. 55 din Codul administrativ). Ministrul este un demnitar (persoana care exercita functii de demnitate publica in temeiul unui mandat, potrivit Constitutiei, prezentului cod si altor acte normative), iar nu autoritate publica.

De asemenea, cap. IV din OUG nr. 1/1999 privind regimul starii de asediu si regimul starii de urgenta se refera expres la Ordonante militare si ordine ale altor autoritati publice, existand coerenta in reglementarea generala, in sensul ca actele sunt emise de autoritatile publice, iar nu de catre demnitarii, conducatori ai autoritatii respective.

Potrivit dispozitiilor art. 16 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cererile in justitie prevazute de prezenta lege pot fi formulate si personal impotriva persoanei care a contribuit la elaborarea, emiterea, adoptarea sau incheierea actului ori, dupa caz, care se face vinovata de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim, daca se solicita plata unor despagubiri pentru prejudiciul cauzat ori pentru intarziere. In cazul in care actiunea se admite, persoana respectiva poate fi obligata la plata despagubirilor, solidar cu autoritatea publica parata.

In speta, paratul nu se regaseste in categoria persoanelor care ``au elaborat, emis sau incheiat`` actul juridic a carui anulare se solicita prin cererea de chemare in judecata, si chiar daca s-ar fi incadrat in aceasta categorie, calitatea procesuala ar fi avut-o numai alaturi de autoritatea publica din care face parte si numai pentru cererea accesorie de plata a unor despagubiri .

Asadar, cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului, Curtea a apreciat ca este intemeiata si a admis-o, avand in vedere ca paratul nu este autoritatea publica, in sensul art. 2 alin. 1 lit. b din Legea nr. 554/2004, care a emis actul contestat.

Exigentele art. 16Ač din Legea nr. 554/2004 au fost respectate in conditiile in care, pentru primul termen de judecata s-a pus in vedere reclamantului sa indice daca se judeca cu Ministerul Afacerilor Interne. Desi trebuia si putea, reclamantul nu a indicat expres faptul ca se judeca cu Ministerul Afacerilor Interne, mentionand expres faptul ca se judeca numai cu emitentul actului, emitent care potrivit cererii de chemare in judecata este Ministrul Afacerilor Interne.

Curtea a indeplinit atat exigentele textului aratat anterior, dar si ale art. 22 Cod procedura civila privind rolul activ, dar si principiul disponibilitatii (art. 9), neputand fi modificat cadrul procesual stabilit de reclamant, ci doar pusa in discutie o astfel de necesitate. De asemenea, in lipsa unei precizari exprese de individualizare a unui anumit parat, instanta nu are posibilitatea sa aleaga o entitate nenominalizata de catre reclamant, pentru a solutiona litigiul pe fond, iar nu pe calea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive.

In ceea ce priveste cererile de interventie formulate, Curtea a apreciat nu mai este necesar a se pronunta asupra admisibilitatii in principiu a acestora, avand in vedere solutia data asupra cererii principale, in privinta careia a fost admisa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive. Astfel, interventia, fie ca este voluntara principala ori accesorie, are caracter incidental, presupunand o solicitare de introducere intr-un proces in curs de judecata . Or, admiterea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive, incident existent inca de la momentul introducerii cererii de chemare in judecata si constatat la termenul din data de 14.04.2020 impiedica judecarea cauzei si verificarea oricarei alte cereri de participare in proces.