Liberare provizorie sub control judiciar. Caracterul public al sedintei. Recurs in intersul legii

Laura Codruta Kovesi, Procurorul General al Romaniei, a promovat recurs in interesul legii in vederea stabilirii caracterului public sau nu al sedintei de judecata ce are ca obiect solutionarea cererilor de liberare provizorie sub control judiciar.

Va prezentam in continuare textul integral al recursului:



PREŞEDINTELE �NALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

�n baza art.4142 alin.2 din Codul de procedură penală şi a art.25 lit.a din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, vă sesizez cu


RECURS �N INTERESUL LEGII


�n vederea stabilirii caracterului public sau nu al şedinţei de judecată ce are ca obiect soluţionarea cererilor de liberare provizorie sub control judiciar.

Examenul jurisprudenţei �n materie penală evidenţiază două orientări cu privire la acest aspect şi, prin urmare, caracterul neunitar al practicii judiciare, astfel :

1. Unele instanţe au judecat cererea de liberare provizorie sub control judiciar �n camera de consiliu (Anexele 1 � 6).

2. Pentru aceeaşi ipoteză alte instanţe au judecat �n şedinţă publică (Anexele 7 -120 ).



*

* *



Apreciez că judecarea cererilor de liberare provizorie sub control judiciar trebuie să aibă loc �n şedinţă publică.

________

�n Titlul II, Capitolul I �Dispoziţii generale� din Codul de procedură penală sunt prevăzute �n art.287 � 312 norme de reglementare comune celor două etape ale fazei de judecată : etapa judecăţii �n primă instanţă şi etapa judecăţii �n căile de atac.

Unele dintre aceste norme au caracter de principii comune, respectiv reguli de bază ale fazei de judecată şi care asigură realizarea acestui tip de activitate procesuală �n condiţii de obiectivitate şi imparţialitate. Acestea sunt : publicitatea, nemijlocirea, contradictorialitatea şi oralitatea.

Publicitatea, ca principiu al şedinţei de judecată, constă �n posibilitatea pe care o are orice persoană de a asista la desfăşurarea judecăţii, d�nd expresie garanţiei instituţionale prin care se asigură că administrarea justiţiei este subiect al examinării de către public şi contribuie la respectarea legii şi a persoanelor implicate.

Consacrarea sa este asigurată de dispoziţiile art.6 paragraful 1 din Convenţia europeană a drepturilor omului, iar pe plan intern, de dispoziţiile constituţionale ale art.127, respectiv art.12 din Legea nr.304/2004.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat importanţa acestui principiu procesual, arăt�nd că art.6 alin.1 din Convenţie impune, ca o condiţie distinctă a unui proces echitabil, publicitatea acestuia � �Fiecare persoană are dreptul la judecarea �n mod public�. �n consecinţă, Curtea a statuat că publicitatea procedurilor organelor judiciare la care se referă art.6 alin.1 are ca scop protejarea justiţiabililor �mpotriva unei �justiţii secrete�. Prin transparenţa pe care o asigură administrării justiţiei, publicitatea dezbaterilor judiciare ajută la realizarea obiectivului esenţial � derularea unui proces echitabil �n deplină concordanţă cu principiile fundamentale ale oricărei societăţi democratice.

�n materia administrării justiţiei penale, acest principiu este consacrat de dispoziţiile art.290 alin.1 fraza I din Codul de procedură penală. Importanţa sa, at�t ca drept individual al acuzatului, c�t şi ca garanţie procesuală este reflectată de dispoziţiile art.197 alin.2 din Codul de procedură penală care instituie sancţiunea nulităţii absolute pentru ipotezele de nerespectare a publicităţii şedinţei.

De la acest principiu, �n procesul penal sunt recunoscute o serie de excepţii, respectiv o publicitate mediată, reprezentativă sau simbolică, restr�nsă la o anumită categorie de persoane (opusă publicităţii populare care este generală şi nelimitată). Aceste excepţii au fie un caracter de maximă generalitate (art.290 alin.2 din Codul de procedură penală), fie sunt limitate la anumite domenii (art.485 alin.2 din Codul de procedură penală). Datorită caracterului derogator, acestea sunt �ntotdeauna menţionate expres �n dispoziţiile legale, neput�nd fi deduse pe cale de interpretare.

Astfel, strict �n materia măsurilor preventive, asemenea excepţii de la principiul publicităţii şedinţei de judecată sunt prevăzute �n art.1402 alin.2, art.146 alin.4, art.1491 alin.4, art.159 alin.2 din Codul de procedură penală care stabilesc că judecata are loc �n camera de consiliu .

Pe de altă parte, �n dispoziţiile art.1601 � art.16010 din Codul de procedură penală cuprinse �n Secţiunea V referitoare la liberarea provizorie sub control judiciar şi liberarea provizorie pe cauţiune nu sunt prevăzute norme derogatorii de la principiul publicităţii care guvernează faza de judecată a procesului penal.

Mai mult, prin Legea nr.356/2006 a fost abrogat punctul 5 al art.1609 care prevedea că recursul � declarat �mpotriva �ncheierii prin care s-a admis ori s-a respins cererea de liberare provizorie � se va soluţiona �n camera de consiliu, dispoziţie care ar fi fost de natură să sugereze interpretarea că şi fondul unei asemenea cauze are, �n ceea ce priveşte caracterul şedinţei de judecată, aceeaşi natură nepublică.

Relu�nd regula anterior enunţată şi potrivit căreia excepţiile sunt de strictă interpretare, sunt prevăzute expres şi nu pot fi extinse pe cale de interpretare, precum şi constatarea dedusă din verificarea dispoziţiilor incidente �n materia ce face obiectul prezentului demers, se impune concluzia �n conformitate cu care, �n cazul judecării cererilor de liberare provizorie sub control judiciar, şedinţa de judecată este publică.

---------------

Av�nd �n vedere cele expuse, solicit să constataţi că această problemă de drept a primit o soluţionare diferită din partea instanţelor judecătoreşti şi, printr-o decizie obligatorie, să stabiliţi modul unitar de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor legale.



PROCUROR GENERAL,

Laura Codruţa K�vesi