Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Recursuri in Interesul Legii » Admisibilitatea cererilor de liberare provizorie sub control judiciar sau pe cautiune. Recurs in interesul legii promovat

Admisibilitatea cererilor de liberare provizorie sub control judiciar sau pe cautiune. Recurs in interesul legii promovat

  Publicat: 19 Nov 2008       5738 citiri        Secţiunea: Recursuri in Interesul Legii  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Laura Codruta Kovesi, Procurorul General al Romaniei, a promovat recurs in interesul legii privind admisibilitatea cererilor de liberare provizorie sub control judiciar sau pe cautiune, din perspectiva indeplinirii conditiei prevazute de art. 160 indice 2 alin. 1 teza ultima,

Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Subdiviziune a clasificatiei cheltuielilor din bugetul unui proiect functie de caracterul economic al operatiunilor respective (salarii, echipamente etc.), indiferent de activitatea la care se refera.
A fost promulgat la 11.09.1865
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Subdiviziune a clasificatiei cheltuielilor din bugetul unui proiect functie de caracterul economic al operatiunilor respective (salarii, echipamente etc.), indiferent de activitatea la care se refera.
A fost promulgat la 11.09.1865
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
A fost promulgat la 11.09.1865
Reglementata de cap. I, t. IV, C. proc. pen., partea generala; masura dispusa de instanta de judecata de a pune in libertate provizorie pe inculpatul arestat intr-o cauza penala.
Reglementata in sectiunea V, cap. I, t. IV, C. proc. pen.,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
(termen CNA) Drepturile obtinute de catre un radiodifuzor, în temeiul unui contract, de la organizatorul unui eveniment si/sau de la proprietarul ori, dupa caz, administratorul locului unde se desfasoara evenimentul, de la autori si de la alti detinatori de drepturi vizati,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Pedeapsa penala este o masura de constringere stala si un mijloc decorectare reeducare a condamnatului ce se aplica de instantele de judecata,in numele legii,persoanelor care au savirsit infractiuni,cauzind anumite lipsuri si restrictii a drepturilor lor.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Acte prin care se pregateste realizarea, executarea hotararii de a savarsi o infractiune.
Forma a participatiei penale ce consta in fapta unei persoane care, cu intentie, inlesneste sau ajuta in orice mod la savarsirea unei fapte prevazute in legea penala,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Pedeapsa principala privata de libertate,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Document politic de referinta aprobat de catre Consiliul Informal al Ministrilor responsabili cu amenajarea teritoriului din UE, la Potsdam in 1999.
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Reglementata in sectiunea V, cap. I, t. IV, C. proc. pen.,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
respectiv art. 160 indice 4 alin. 1 teza ultima din Codul de procedura penala, in ipoteza savarsirii, printre altele, si a infractiunii prevazute de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate, tinand seama de dispozitiile alin. 2 al aceluiasi articol .

Va prezentam in continuare textul integral al RIL-ului

C a t r e

PRESEDINTELE INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE


In temeiul art.4142 alin.2 din Codul de procedura penala si a art.25 lit.a din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, va sesizez cu
RECURS IN INTERESUL LEGII
privind admisibilitatea cererilor de liberare provizorie sub control judiciar sau pe cautiune, din perspectiva indeplinirii conditiei prevazute de art.1602 alin.1 teza ultima, respectiv art.1604 alin.1 teza ultima din Codul de procedura penala, in ipoteza savarsirii, printre altele, si a infractiunii prevazute de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate, tinand seama de dispozitiile alin.2 al aceluiasi articol .
Examenul jurisprudentei in materie penala evidentiaza doua orientari cu privire la acest aspect si, prin urmare, caracterul neunitar :
1. Intr-o prima orientare, instantele au apreciat ca sunt indeplinite conditiile prevazute de art.1602 alin.1 din Codul de procedura penala si anume „legea prevede pedeapsa inchisorii ce nu depaseste 18 ani” pentru infractiunea prevazuta de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, fata de dispozitiile alin.2 al acestui articol (Anexele nr.1-41).
2. A doua orientare jurisprudentiala a considerat, dimpotriva, ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru admisibilitatea cererii de liberare provizorie apreciind ca prin „pedeapsa prevazuta de lege” se intelege pedeapsa prevazuta in textul care incrimineaza fapta de care este invinuit, iar nu cea aplicabila ca urmare a cauzelor de reducere a pedepsei (Anexele nr.41-52).

Apreciez ca prima solutie este cea legala.

*
* *

Pedeapsa este sanctiunea specifica dreptului penal, sanctiune pe care judecatorul o aplica aceluia care nesocoteste o norma de drept penal; ca institutie juridica, pedeapsa este o creatie a dreptului pozitiv care nu exista decat atunci cand legea o prevede (nulla poena sine lege).
Adoptand sistemul pedepselor relativ determinate, legiuitorul fixeaza si limitele pedepsei pentru infractiune, prevazand minimul si maximul special al pedepsei, instanta de judecata avand facultatea de a stabili pedeapsa inlauntrul acestei limite.
*
Conform art.1602 alin.1 din Codul de procedura penala si art.1604 alin.1 din acelasi cod, liberarea provizorie sub control judiciar sau pe cautiune se poate acorda in cazul infractiunilor intentionate pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii ce nu depaseste 18 ani.
Pe de alta parte, potrivit art.1411 din Codul penal, „prin pedeapsa prevazuta de lege se intelege pedeapsa prevazuta in textul de lege care incrimineaza fapta savarsita in forma consumata, fara luarea in considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei”.
Astfel, art.7 din Legea nr.39/2003 statueaza ca „initierea sau constituirea unui grup infractional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice forma a unui astfel de grup se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi .
Pedeapsa pentru faptele prevazute la alin.1 nu poate fi mai mare decat sanctiunea prevazuta de lege pentru infractiunea cea mai grava care intra in scopul grupului infractional organizat”.
Acest mod de reglementare a sanctiunii de drept penal reprezinta o individualizare legala a pedepsei principale, iar nu o individualizare judiciara. Prin urmare, este vorba de pedeapsa prevazuta de lege.
Argumentele care sustin aceasta concluzie sunt urmatoarele :
In procesul de individualizare legala, ca regula, legiuitorul utilizeaza metoda precizarii exprese in textul de lege a pedepsei, prin indicarea minimului si maximului [de exemplu, (…) se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani sau (…) pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 10 ani].
Aceasta modalitate nu este, insa, universal valabila. In anumite situatii specifice, atipice, tot legiuitorul, in cadrul individualizarii legale, apeleaza la un alt mod de exprimare prin intermediul caruia prevede in lege pedeapsa .
Altfel spus, daca, de regula, legiuitorul determina limita maxima, in acest caz, tot prin vointa legiuitorului, aceasta limita este determinabila.
Acest mod de prevedere legala a pedepsei, care deroga de la regula anterior mentionata, apare cel mai adesea in cazul incriminarii ca infractiuni de sine statatoare, autonome a acelor fapte care, de obicei, reprezinta acte preparatorii sau de complicitate (complot, favorizarea infractorului).
Un exemplu in acest sens il reprezinta infractiunea de complot, prevazuta de art.167 din Codul penal. Astfel, in alineatul doi al acestui articol se prevede ca pedeapsa pentru complot nu poate fi mai mare decat sanctiunea prevazuta de lege pentru cea mai grava dintre infractiunile care intra in scopul asociatiei sau gruparii; dupa ce, in prealabil, in alineatul intai a fost prevazuta o pedeapsa cu detentiunea pe viata sau inchisoare de la 15 la 25 de ani.
Aceasta este o reglementare identica cu cea continuta de art.7 alin.1 si 2 din Legea nr.39/2003.
Pentru a evita aparitia unor discrepante si pentru a asigura simetria necesara intre pedeapsa aplicata pentru complot, respectiv pentru initierea si constituirea unui grup infractional organizat ori aderarea sau sprijinirea unui astfel de grup (art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003) si pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea sau infractiunile a caror savarsire intra in programul asociatiei sau gruparii, legiuitorul a prevazut in alineatul doi, atat al art.167 din Codul penal, cat si al art.7 din Legea nr.39/2003, o limita in aceasta privinta.
Aceasta modalitate atipica de prevedere a pedepsei legale se explica si dintr-o alta perspectiva . Legiuitorul a apelat la un asemenea mecanism si din ratiuni de eficienta. Astfel, limita maxima a sanctiunii exprima pericolul social generic la nivel maxim al unei infractiuni; pentru ca este vorba de un tip de infractiune al carei pericol social generic variaza in functie de infractiunea cea mai grava ce constituie scopul grupului infractional, limita maxima legala are o arie de cuprindere extrem de larga. Pentru a putea include toate aceste variatiuni intr-o singura formulare s-a apelat la mecanismul descris.
De altfel, art.7 alin.2 trimite la limita maxima a sanctiunii prevazute de lege pentru infractiunea cea mai grava care este scop al grupului infractional.
Prin urmare, judecatorul atunci cand va sanctiona o infractiune prevazuta de art.7 alin.1 va avea in vedere, ca limite legale ale acestei infractiuni, 5 ani ca limita minima, iar ca limita maxima, pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea scop, cea mai grava, a grupului infractional, in limita ei maxima.
De pilda, avand de judecat o infractiune prevazuta de art.7 alin.1, grupul infractional avand ca scop infractiunea de lipsire de libertate savarsita in conditiile art.189 alin.1 din Codul penal va trebui sa observe ca pedeapsa maxima pentru art.189 alin.1, conform alin.5 al aceluiasi articol, este de 15 ani.

Toate aceste precizari conduc la concluzia ca dispozitiile art.7 alin.2 din Legea nr.39/2003 reprezinta o modalitate specifica de stabilire a pedepsei prevazute de lege
In consecinta, este admisibila cererea de liberare provizorie sub control judiciar sau pe cautiune in ipoteza savarsirii infractiunii prevazuta de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, daca pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea cea mai grava care intra in scopul grupului infractional nu depaseste 18 ani.

*
* *

Avand in vedere cele expuse, va solicit sa constatati ca aceasta problema de drept a primit o solutionare diferita din partea instantelor judecatoresti si, printr-o decizie obligatorie, sa stabiliti modul unitar de interpretare si aplicare a dispozitiilor legale.

PROCUROR GENERAL,
Laura Codruta Kövesi


_____________
[1] l penal, Comentat si adnotat, Partea generala, Teodor Vasiliu, Editura Stiintifica 1972, pag.383.

Pronuntata de: Parchetul General


Citeşte mai multe despre:   



Comentează: Admisibilitatea cererilor de liberare provizorie sub control judiciar sau pe cautiune. Recurs in interesul legii promovat
Articole Juridice

Suspendarea functionarilor publici pentru savarsirea de infractiuni. Efecte si remedii. Legalitatea desfasurarii unei activitati in domeniul privat
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Sarcina dovedirii faptului ca un pasager a fost informat despre anularea zborului, cu indicarea momentului precis, revine operatorului de transport ae
Sursa: EuroAvocatura.ro

Serviciul oferit de Uber nu poate fi calificat drept "serviciu al societatii informationale"
Sursa: EuroAvocatura.ro



Ştiri Juridice
Legislaţie

Legea 50/2017 privind modificarea Legii-cadru salarizarii unitare a personalului platit din fonduri publice
Legea nr. 50/2017 privind modificarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a persona ...

Legea 24/2017 privind emitentii de instrumente financiare si operatiuni de piata
Legea nr. 24/2017 privind emitentii de instrumente financiare si operatiuni de piata Publicata in ...

Legea 34/2017 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi
Legea nr. 34/2017 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi Publicata Mo ...