Legea nr. 393/2004, Actualizata, privind Statutul alesilor locali
Ultimele acte modificatoare
- Legea nr. 249/2006
- Legea nr. 215/2001
- Legea nr. 286/2006
- Legea nr. 144/2007
- Legea nr. 35/2008 publicata in MOF nr. 196 din 13/03/2008.
Constitutia stipuleaza ca Parlamentul poate adopta urmatoarele categorii de legi:
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Contractul in temeiul caruia o persoana numita mandant, imputerniceste pe o alta persoana, numita mandatar, sa incheie in numele ei si pentru ea anumite acte juridice.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Puterile publice existente in stat. Potrivit Constitutiei Romaniei autoritatile publice sunt:
Constitutia stipuleaza ca Parlamentul poate adopta urmatoarele categorii de legi:
In sensul restrans al termenului, dreptul comunitar este format din Tratatele fondatoare (dreptul primar) si din prevederile instrumentelor adoptate de institutiile comunitare in aplicarea acestora (legislatia secundara: regulamente, directive, etc). Odata adoptata Constituia Europeana, aceasta va inlocui tratatele fondatoare.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Act adoptat de organele de stat, instantele judecatoresti sau alte organe cu aprobarea majoritatii membrilor prezenti.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Este una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, ce consitutie o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a celui condamnat.
Este mijlocul de ocrotire judiciara a persoanelor lipsite de discernamant aflate in imposibilitatea de a se ingriji de interesele lor sau de a-si exercita drepturile civile.
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege .
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. - Prezenta lege are ca obiect stabilirea conditiilor de exercitare a mandatului de catre alesii locali, a drepturilor si obligatiilor ce le revin in baza mandatului incredintat.
Art. 2. - (1) Prin alesi locali, in sensul prezentei legi, se intelege consilierii locali si consilierii judeteni, primarii, primarul general al municipiului Bucuresti, viceprimarii, presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene. Este asimilat alesilor locali si delegatul satesc.
(2) Consilierii locali si consilierii judeteni, primarii, precum si presedintii consiliilor judetene se aleg prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat de catre cetatenii cu drept de vot din unitatea administrativ-teritoriala in care urmeaza sa-si exercite mandatul, potrivit Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, republicata.
(3) Viceprimarii si vicepresedintii consiliilor judetene sunt alesi prin vot secret indirect, potrivit prevederilor Legii administratiei publice locale nr. 215/2001, republicata.
(4) Delegatul satesc se alege potrivit Legii nr. 215/2001, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 3. - (1) Participarea alesilor locali la activitatea autoritatilor administratiei publice locale are caracter public si legitim, fiind in acord cu interesele generale ale colectivitatii in care isi exercita mandatul.
(2) In exercitarea mandatului, alesii locali se afla in serviciul colectivitatii locale si sunt responsabili in fata acesteia.
Art. 4. - In asigurarea liberului exercitiu al mandatului lor, alesii locali indeplinesc o functie de autoritate publica si sunt ocrotiti de lege .
CAPITOLUL II
Exercitarea mandatului de catre alesii locali
SECTIUNEA 1
Exercitarea mandatului de catre consilierii locali
si consilierii judeteni
Art. 5. - Consilierii locali si consilierii judeteni isi exercita drepturile si isi indeplinesc indatoririle pe intreaga durata a mandatului pentru care au fost alesi.
Art. 6. - (1) Consilierii validati intra in dreptul deplinei exercitari a mandatului de la data declararii ca legal constituit a consiliului din care fac parte, potrivit Legii nr. 215/2001, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Validarea mandatului de consilier se face prin votul deschis al majoritatii consilierilor prezenti. Persoana al carei mandat este supus validarii nu participa la vot.
(3) Consilierii validati dupa sedinta de constituire a consiliului intra in exercitiul mandatului de consilier dupa depunerea juramantului.
Art. 61. - La sedinta de constituire a consiliilor locale si judetene, prezenta consilierilor alesi este obligatorie, cu exceptia cazurilor in care absenta este temeinic motivata.
Art. 7. - (1) Consilierii locali si consilierii judeteni, ale caror mandate au fost validate, depun in fata consiliului local, respectiv a consiliului judetean, urmatorul juramant in limba romana: "Jur sa respect Constitutia si legile tarii si sa fac, cu buna-credinta, tot ceea ce sta in puterile si priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei (orasului, judetului). Asa sa-mi ajute Dumnezeu." Juramantul poate fi depus si fara formula religioasa.
(2) Consilierii locali si consilierii judeteni care refuza sa depuna juramantul sunt considerati demisionati de drept .
Art. 8. - (1) Dupa declararea ca legal constituit a consiliului, consilierilor in functie li se elibereaza o legitimatie care atesta calitatea de membru al consiliului, semnata de primar, respectiv de presedintele consiliului judetean.
(2) Consilierii locali si consilierii judeteni primesc un semn distinctiv al calitatii lor de reprezentanti alesi ai colectivitatii locale, pe care au dreptul sa il poarte pe intreaga durata a mandatului.
(3) Modelul legitimatiei de consilier si cel al semnului distinctiv se stabilesc prin hotarare a Guvernului. Cheltuielile pentru confectionarea acestora se suporta din bugetul local. Legitimatia si insemnul se pot pastra de catre consilierii locali, dupa incetarea mandatului, cu titlu evocativ.
Art. 9. - (1) Calitatea de consilier local sau de consilier judetean inceteaza la data declararii ca legal constituit a noului consiliu ales.
(2) Calitatea de consilier local sau de consilier judetean inceteaza de drept, inainte de expirarea duratei normale a mandatului, in urmatoarele cazuri:
a) demisie;
b) incompatibilitate;
c) schimbarea domiciliului intr-o alta unitate administrativ-teritoriala, inclusiv ca urmare a reorganizarii acesteia;
d) lipsa nemotivata de la mai mult de 3 sedinte ordinare consecutive ale consiliului;
e) imposibilitatea exercitarii mandatului pe o perioada mai mare de 6 luni consecutive, cu exceptia cazurilor prevazute de lege;
f) condamnarea, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, la o pedeapsa privativa de libertate;
g) punerea sub interdictie judecatoreasca;
h) pierderea drepturilor electorale;
h1) pierderea calitatii de membru al partidului politic sau al organizatiei minoritatilor nationale pe a carei lista a fost ales;
i) deces.
(21) Cazul prevazut la alin. (2) lit. h1) se aplica si viceprimarului.