Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Ştiri juridice » Furtul si Talharia vor fi sanctionate cu pedepse mai mici de Noul Cod penal

Furtul si Talharia vor fi sanctionate cu pedepse mai mici de Noul Cod penal

  Publicat: 13 Mar 2009       17869 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro  


Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Proiectul noului Cod penal cuprinde o reasezare in limite normale a tratamentului sanctionator. In acest sens, practica ultimului deceniu a demonstrat ca nu marirea exagerata a limitelor de pedeapsa este solutia eficienta pentru combaterea criminalitatii.

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra patrimoniului,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(UE). Fondata la 1 ianuarie 1993 prin aplicarea Tratatului de la Maastricht , Uniunea Europeana (UE) preia initiativa constructiei europene de la Comunitatea Economica Europeana (CEE).
Acte juridice si operatiuni prevazute de Codul Comercial si calificate ca atare. Prin savarsirea de fapte de comert se nasc raporturi juridice specifice, de comert, reglementate tot de Codul Comercial
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Conform art.208 Cod Penal, luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamintul acestuia, in scopul de a si-l insusi pe nedrept, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 12 ani.
Conform art.208 Cod Penal, luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamintul acestuia, in scopul de a si-l insusi pe nedrept, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 12 ani.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Forma a pluralitatii de infractiuni, asezata in cap. IV, t. II, art. 33, C. pen., partea generala.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Astfel, desi pedeapsa pentru furtul calificat este in legea in vigoare inchisoarea de la 3 la 15 ani, aceasta sanctiune legala - nemaiintalnita in niciun alt sistem de drept din Uniunea Europeana - nu a dus la o scadere semnificativa a numarului acestor fapte . De altfel, in perioada anilor 2004-2006, aproximativ 80% dintre pedepsele aflate in curs de executare prin privare de libertate pentru furt si furt calificat erau de cel mult 5 ani inchisoare, ceea ce indica faptul ca instantele de judecata nu au simtit nevoia sa aplice sanctiuni spre limita superioara maxima prevazuta de lege (12 ani in cazul furtului simplu, respectiv 15 ani, 18 ani si 20 de ani in cazul furtului calificat). Pe de alta parte, intervalul extrem de larg dintre limita minima si cea maxima a pedepsei (de la 1 la 12 ani, de la 3 la 15 ani, de la 4 la 18 ani) a dus in practica la solutii mult diferite in ceea ce priveste pedepsele concret aplicate pentru fapte asemanatoare ori la pedepse mari pentru infractiuni cu o periculozitate scazuta, fapt care nu asigura caracterul previzibil al actului de justitie. Solutia de dorit nu este deci o majorare dusa la absurd a limitelor de pedeapsa, care nu face altceva decat sa nesocoteasca ierarhia valorilor sociale intr-o societate democratica (de exemplu, furtul unui autoturism ce valoreaza mai mult de 200.000 lei este sanctionat de legea astazi in vigoare la fel ca omorul). Intr-un stat de drept, intinderea si intensitatea represiunii penale trebuie sa ramana in limite determinate, in primul rand, prin raportare la importanta valorii sociale lezate pentru cei care infrang pentru prima oara legea penala, urmand sa creasca progresiv pentru cei care comit mai multe infractiuni inainte de a fi definitiv condamnati si cu atat mai mult pentru cei aflati in stare de recidiva. De altfel, proiectul noului Cod penal cuprinde un regim sanctionator mai sever pentru concursul de infractiuni si recidiva:
- in caz de concurs de infractiuni, in privinta pedepsei principale, s-a optat pentru sistemul absorbtiei in ipoteza in care pentru una dintre infractiunile concurente s-a aplicat pedeapsa detentiunii pe viata, respectiv cumulul juridic in cazul in care pentru infractiunile concurente s-au aplicat numai pedepse cu amenda ori o pedeapsa cu inchisoarea si alta cu amenda. Daca s-au stabilit numai pedepse cu inchisoarea opereaza cumulul juridic, la fel ca in Codul penal in vigoare, cu deosebirea ca la pedeapsa cea mai grea se adauga un spor care nu poate fi mai mare de 1/2 din totalul celorlalte pedepse stabilite, cu conditia ca pedeapsa astfel rezultata sa nu depaseasca maximul general al pedepsei inchisorii.
Nu in ultimul rand, in materia sanctionarii concursului a fost introdusa o dispozitie de exceptie, care permite ca in situatia comiterii mai multor fapte deosebit de grave, instanta sa poata aplica pedeapsa detentiunii pe viata, chiar daca aceasta nu a fost stabilita pentru niciuna dintre infractiunile concurente. Spre exemplu, autorul a comis 4 fapte de viol sau talharie urmate de moartea victimei si pentru fiecare instanta a stabilit cate o pedeapsa de 20 de ani. Aplicand sistemul clasic de sanctionare a concursului, s-ar putea adauga la pedeapsa cea mai grea un spor de cel mult 10 ani (deci, un total de 30 ani de inchisoare), cu toate ca fata de numarul si gravitatea infractiunilor comise se justifica aplicarea detentiunii pe viata. De aceea, art. 38 alin.(2) ofera judecatorului aceasta posibilitate, urmand a se aprecia de la caz la caz daca o asemenea optiune este sau nu justificata.
- in materia tratamentului sanctionator al recidivei, reglementarea a fost simplificata, recurgandu-se la un cumul aritmetic in cazul recidivei postcondamnatorii, respectiv la majorarea legala a limitelor speciale de pedeapsa cu jumatate in cazul recidivei postexecutorii.
A fost consacrata si in materia recidivei postcondamnatorii, cu titlu de exceptie, posibilitatea aplicarii detentiunii pe viata chiar daca pedepsele stabilite constau in inchisoare, atunci cand numarul si gravitatea faptelor comise ar justifica acest lucru.

Asa cum am mentionat mai sus, pedepsele prevazute in normele de incriminare a faptelor contra patrimoniului, in proiect, sunt mult mai reduse decat in Codul penal in vigoare. Reducerea pedepselor a fost sustinuta de urmatoarele argumente:
a) pedepsele aplicate in concret de instante pentru aceasta categorie de infractiuni;
b) necesitatea corelarii cu dispozitiile din partea generala referitoare la mecanismele de sanctionare a pluralitatii de infractiuni dar si la limitele de pedeapsa prevazute pentru aplicarea modalitatilor alternative de individualizare a executarii sanctiunilor;
c) necesitatea reflectarii in limitele legale de pedeapsa a ierarhiei firesti a valorilor sociale care fac obiect de ocrotire penala;
d) necesitatea revenirii la traditia Codurilor penale in anterioare (Codul penal de la 1864, cel din 1936 si Codul penal in vigoare in forma avuta la adoptarea sa in 1968).

In concluzie, se poate observa ca instrumentul optim pentru o combatere eficienta a infractiunilor contra patrimoniului nu este o marire exagerata a pedepselor, ci, existenta unui sistem sanctionator proportional cu gravitatea faptelor savarsite, sustinut de o aplicare prompta a acestor pedepse de catre organele judiciare.


Citeşte mai multe despre:   

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Ce sunt locurile de munca ecologice?
Sursa: EuroAvocatura.ro

Angajatorii au obligatia de a permite salariatilor verificarea sistemului de masurare a duratei timpului de lucru zilnic
Sursa: Curtea de Justitie a Uniunii Europene

Timpul de lucru si perioada de repaus in cazul incheierii mai multor contracte individuale de munca
Sursa: Curtea de Justitie a Uniunii Europene



Jurisprudenţă

Contestare proces-verbal de control emis de ITM. Masura emisa cu nerespectarea dispozitiilor contractului colectiv de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Constanta - Sentinta civila nr. 920 din data de 10 Iunie 2019

Raspunderea patrimoniala a salariatului. Incasarea unor drepturi banesti necuvenite
Pronuntaţă de: Tribunalul Sibiu - Sentinta civila nr. 216 din data de 30 Iunie 2020

Necontestarea de catre angajator a drepturilor salariale pretinse de salariat. Sarcina probei in conflictele de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Hunedoara - Sentinta civila nr. 1377 din data de 08 Septembrie 2020

Legislaţie

Legea nr. 58/2021. Legea kurzarbeit, de modificare a OUG 211/2020 si OUG 132/2020
Legea 58/2021 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 211/2020 privind prelungirea a ...

OUG nr. 11/2021 pentru aprobarea schemelor de plati si a unor instrumente de garantare care se aplica in agricultura in anii 2021 si 2022
Ordonanta de urgenta nr. 11/2021 pentru aprobarea schemelor de plati si a unor instrumente de garant ...

HG nr. 4/2021 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata in anul 2021
Hotararea nr. 4/2021 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata Mo ...