Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Ştiri juridice » Punctul de vedere al magistratilor din Bucuresti cu privire la salarizarea judecatorilor

Punctul de vedere al magistratilor din Bucuresti cu privire la salarizarea judecatorilor

  Publicat: 31 Aug 2009       2362 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro  


Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
PUNCT DE VEDERE al magistratilor ce functioneaza la Tribunalul Bucuresti si la Judecatoriile din circumscriptia Tribunalului Bucuresti

Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Constituţia Romāniei - Intrare in vigoare: 31/10/2003
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Totalitatea conditiilor cerute de lege pentru ca o fapta sa constituie infractiune.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Caracteristica a hotararilor judecatoresti definitive sau a hotararilor cu executie provizorie, pronuntate de instantele judecatoresti, a hotararilor altor organe jurisdictionale,
Persoana care a implinit varsta de 18 ani.
Intreprindere care cumpara sau sconteaza facturile de la un fabricant sau de la un vanzator si urmareste incasarea pretului de la clienti.
Intreprindere care cumpara sau sconteaza facturile de la un fabricant sau de la un vanzator si urmareste incasarea pretului de la clienti.
Institutii, piete si infrastructuri ce interactioneaza in mod complex
Institutii, piete si infrastructuri ce interactioneaza in mod complex
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Institutii, piete si infrastructuri ce interactioneaza in mod complex
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Indicator rezultat din analiza raportului unor aspecte diferite din activitatea unei societati, cum ar fi coeficientul de randament, coeficientul de rotatie, de solvabilitate, rentabilitate, lichiditate etc.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Indicator rezultat din analiza raportului unor aspecte diferite din activitatea unei societati, cum ar fi coeficientul de randament, coeficientul de rotatie, de solvabilitate, rentabilitate, lichiditate etc.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Indicator rezultat din analiza raportului unor aspecte diferite din activitatea unei societati, cum ar fi coeficientul de randament, coeficientul de rotatie, de solvabilitate, rentabilitate, lichiditate etc.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Persoana care face parte din conducerea unei institutii,
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Indicator rezultat din analiza raportului unor aspecte diferite din activitatea unei societati, cum ar fi coeficientul de randament, coeficientul de rotatie, de solvabilitate, rentabilitate, lichiditate etc.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Indicator rezultat din analiza raportului unor aspecte diferite din activitatea unei societati, cum ar fi coeficientul de randament, coeficientul de rotatie, de solvabilitate, rentabilitate, lichiditate etc.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Institutie judecatoreasca avand competenta de a solutiona (in prima sau in ultima instanta) anumite pricini prevazute de lege; cladire unde se afla sediul acestei instante.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Indicator rezultat din analiza raportului unor aspecte diferite din activitatea unei societati, cum ar fi coeficientul de randament, coeficientul de rotatie, de solvabilitate, rentabilitate, lichiditate etc.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.

Facem precizarea de la inceput ca modalitatea de salarizare preconizata judecatorilor, membrii ai celei de a treia Puteri din Statul Roman tinde la degradarea statului de drept, caracter ce inca mai este inscris in art. 1 alin. 3 din Constitutia Romaniei.


Comitetul de Ministri al Consiliului Europei si Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni au recomandat in nenumarate randuri respectarea statutului judecatorului prin asigurarea acestuia:
-a unei remuneratii stabilite prin legislatie speciala
-care sa fie corespunzatoare menirii judecatorului in statul de drept,
-care sa compenseze interdictiile si incompatibilitatile ce caracterizeaza cariera judecatorului.


Totodata, reamintim faptul ca Statul Roman s-a angajat sa asigure justitiabililor sai instante impartiale, independente! Or, pentru acest drept al justitiabililor trebuie sa existe garantii efective si eficiente!


De asemenea, Strategia Nationala Anticoruptie exista si la acest moment. Or, care sunt parghiile Statului Roman de indeplinire a acestei Strategii?


I. Cu privire la justificarea legii oferita de Guvernul Romaniei, ca fiind atribuita solicitarii adresate de F.M.I. cu privire la Acordul de Stand-By, care are o valabilitate limitata in timp


Numai printr-o interpretare eronata ori de rea-credinta a Pct. 21 din Solicitarea de Acord Stand-By, intocmita de Departamentul European (in consultare cu alte departamente), aprobat de Poul Thomsen si Philip Gerson (din data de 24 aprilie 2009) s-a ajuns la suprimarea sporurilor salariale legal cuvenite. Astfel:


- Plecandu-se de la constatarea ca multiplele sporuri ar reprezenta peste 50% din remuneratia totala, prin noua lege acest nivel a fost coborat la 30%. Acest lucru nu trebuie sa insemne o reducere sau eliminare a unor sporuri legal cuvenite. Reforma sporurilor nu semnifica inlaturarea lor, ci acordarea lor in conditiile legii, chiar daca suma lor depaseste nivelul general de 30%, care reprezinta doar media generala pe tara si nu plafonarea pe categorii de profesii sau functiuni.


- Pe de alta parte, textul vizeaza diferenta intre salariile de baza, prevazute pe ministere, fara a se referi in vreun fel la puterea judecatoreasca, iar standardizarea salariilor de baza la care refera articolul citat, presupune nu fixarea salariilor pe categorii socio-profesionale si ierarhii, ci doar o limita minima si maxima a raportului intre salariul minim si maxim (de la 1 la 15).


- Simplificarea grilei de salarizare nu inseamna reducerea nivelului actual de salarizare in sistem si nici cel din prezenta lege (care nu constituie obiect de observatii din partea F.M.I.).


- Solicitarea de Acord deja citata prezinta doar un caracter general si nu sugereaza in niciun fel subordonarea puterii judecatoresti definita in lege generic a€˛Justitiea€¯.


II. Observatii asupra principiilor si criteriilor de ierarhizare a salariilor de baza


Desi legea urmareste armonizarea sistemului de salarizare sustinut din fondurile publice, scop in care foloseste principii si criterii de stabilire si ierarhizare a salariilor de baza ce se vor achita in noile conditii, in realitate principiile generale avute in vedere nu se regasesc in stabilirea bazei de calcul a unor categorii socio-profesionale.


Lipsa de consecventa in aplicarea unor principii din lege


1. Functionarii publici, asa cum prevede art. 46, au la baza salarizarii atat principiile generale enumerate la art. 2 (conform art. 46 lit. a), cat si principii specifice de exercitare a unei puteri in stat; protectia juridica in exercitarea prerogativelor de putere publica (art. 46 lit. b), principiul competentei exclusive a statului in domeniul functiei publice (art. 46 lit. c), precum si principiul specific reglementat de art. 46 lit. d) care priveste a€˛Principiul compensarii restrictiilor, interdictiilor si incompatibilitatilor impuse prin acte normativea€¯.


2. Puterea judecatoreasca, in schimb, este lipsita de aplicarea principiilor generale din art. 2 din lege; nu sunt inserate similar celelalte doua principii care definesc caracterul de putere in stat, similar puterii publice (sintagma folosita in art. 46 alin. 1 lit. b) si nici principiul referitor la competenta exclusiva jurisdictionala a puterii judecatoresti (caracter expres definit pentru puterea publica prin art. 46 alin. 1 lit. c).


3. Apar principii noi, aplicate doar la anumite categorii socio-profesionale (Cap. VII), care in realitate isi gasesc aplicare plenara si in cadrul puterii judecatoresti.


Exemplu: criteriul de suprasolicitare neuropsihica (art. 196 din lege, acordat personalului Curtii de Conturi care, asa cum prevede acelasi text de lege, a fost asimilat cu puterea judecatoreasca, insa primeste mai multe drepturi decat cele apartinatoare statutului cu care a fost asimilat, spre a marca un alt paradox al acestei legi).


4. In Proiectul legii unice de salarizare este o contradictie evidenta, chiar la nivelul principiilor generale, in sensul ca, desi se prevede imperativ ca a€˛la trecerea de la actualul sistem de salarizare la noul sistem de salarizare se va avea in vedere ca nicio persoana sa nu inregistreze o diminuare a salariului brut de care beneficiaza potrivit actualelor reglementaria€¯, la sectiunea care vizeaza Impactul financiar, se retine ca pentru magistrati si personalul auxiliar de specialitate nivelele salariale sunt reduse fata de valorile actuale cu -23% si respectiv -10%.


De altfel, este de mentionat ca, dintre cele trei puteri in stat doar magistratilor le sunt reduse, in mod esential, salariile.


Reducerilor salariale se efectueaza in doua etape:


- In luna iunie, fata de salariul lunii mai, prin emiterea adresei nr.76602/03.07.2009, a MJLC a€“ in calitatea sa de ordonator principal de credite si inlaturarea abuziva a sporului de risc si suprasolicitare neuropsihica de 50%.


- prin prezentul proiect al legii unice de salarizare a€“ diminuarea salariilor existente in luna septembrie cu inca aproximativ 50%.


5. In aceeasi ordine de idei, precizam ca in nota de la anexa nr. VI /1, privind coeficientii de ierarhizare, ce sunt aplicabili magistratilor, este cuprins alaturi de sporul pentru vechimea in functie si sporul pentru vechimea in munca si salariul de merit, in conditiile in care aceasta ultima componenta salariala nu mai este aplicabila magistratilor de peste 10 ani.


6. Unul din principiile enuntate de Proiectul legii de salarizare, ca justificare a sistemului unitar de salarizare, in art. 2 lit. g, incalca in mod flagrant prevederile art. 6 si 13 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, atunci cand definind suprematia actului normativ, arata ca niciun alt act juridic, privind salarizarea personalului bugetar nu poate deroga de la prevederile sale, aspect ce conduce la concluzia ca aceasta lege ar fi exceptata controlului judecatoresc, ceea ce este inadmisibil intr-un stat de drept . Chiar si Legea fundamentala a€“ Constitutia tarii a€“ este supusa revizuirii in procedura reglementata de Titlul VII a€“ art.150 a€“ 152.


III. Cu privire la definirea criteriilor de ierarhizare a salariilor



Nu au fost definite studiile apartinatoare nivelului de baza (studii superioare de lunga durata sau de scurta durata) si nici competentele care trebuie sa se reflecte in calitati si titluri, neindividualizate in lege (exemplu: titluri academice).


Criteriul care se refera la nivelul studiilor si al competentelor utilizat in crearea noii ierarhii a salariilor de baza nu are un continut determinat si reflectat in grila sau coeficienti.


Exemplu: nu s-a putut identifica acest criteriu ca element de echivalenta in nici una din cele trei puteri.


Prin urmare, expunerea legii la acest criteriu nu se regaseste in corpul textelor reglementatoare.


Un alt element de structura a ierarhiei salariale vizeaza importanta sociala a muncii.


Acest criteriu se regaseste in diferite categorii de reglementari salariale, fara insa a-i preciza continutul . Mai mult, spre exemplu art. 46 a€“ care vizeaza functionarii publici a€“ se refera la a€˛importanta sociala a munciia€¯, desi acestia nu se afla in raporturi de munca cu angajatorul, ci doar in raporturi de serviciu cu institutia, in timp ce la alte categorii cum ar fi cele prevazute la Cap. IV si V se vorbeste despre a€˛importanta sociala a functiei exercitatea€¯, cu toate ca acestia se afla, in principiu, in raporturi de munca cu angajatorul, neexercitand vreo functie publica.


Ramane neelucidat locul unde se regaseste criteriul de importanta sociala a muncii, cum este el valorizat pe categorii sociale, si care este mecanismul gradual de definire a acestui termen pentru a se stabili diferentierea intre sisteme si activitati, pe de o parte, si ponderea acestui criteriu in baza de ierarhizare a salariului pe acest criteriu, pe de alta parte .


Prin urmare, acest criteriu nu poate fi cuantificat in forma fara continut, cum este reflectat deja in lege.


Complexitatea si diversitatea activitatilor, un alt criteriu de ierarhizare a salariilor, reclama de asemenea revizuirea lui, intrucat puterea judecatoreasca este incadrata ca medie pe nivelul 6, desi substanta acestui criteriu (complexitate si diversitate) impune un nivel superior, cel putin similar cu a celorlalte puteri in stat, care se raporteaza la acest nivel plecand de la nivelul 8, in conditiile in care nu pot exista ierarhii superioare puterilor in stat (consecinta a nedefinirii continutului criteriului anterior).


Criteriul de ierarhizare denumit a€˛responsabilitatea si impactul deciziilora€¯, de asemenea nedefinit in substanta legii, in cazul puterii judecatoresti trebuie sa fie definitoriu, deoarece reprezinta esenta actului de justitie, ca act de putere .


Impactul deciziilor luate de puterea judecatoreasca pe scara de influenta a ierarhiei salariilor de baza ar trebui sa urce pe locul 1 in gama criteriilor de ierarhizare si de asemenea sa diferentieze major puterea judecatoreasca de celelalte puteri.


Expunerea la factori de risc reprezinta un criteriu de ierarhizare de asemenea nedefinit si necuantificat. Care este limita inferioara de la care un factor oarecare devine factor de risc si in ce s-ar materializa influenta lui asupra ierarhizarii salariilor de baza si, mai ales, care este expresia sa baneasca.


Criteriul incompatibilitatii si conflicte de interese: nu se poate determina maniera in care se regaseste in coeficientii de ierarhizare si in nivelul functiilor din sistem .


Incompatibilitatile si conflictele de interese sunt nominalizate de legile speciale ale fiecarei categorii de persoane platite de la buget, in raport de pozitia pe care o ocupa in sistem .


Apare ilogic a fi inserat acest criteriu doar la unele categorii socio-profesionale, fara a fi corelat cu legile speciale care le-a reglementat.


Exemplu: Nu au fost prevazute la presedintie, parlamentari, alti demnitari etc.


Criteriul dificultatii activitatilor specifice: nu este definit si cuantificat prin lege.Nu se stie exact carei activitati i-ar putea corespunde. Unde se regaseste puterea judecatoreasca incadrata ca o activitate specifica, dat fiind caracterul general al principiului, asa cum este prezentat in lege.


Care este semnificatia de continut a criteriului privind conditiile de acceptare pe post?


Selectia magistratilor difera substantial de selectia celorlalte categorii de personal, chiar si din sistem .


In consecinta, acest criteriu ar trebui valorizat superior in cazul puterii judecatoresti, in determinarea coeficientilor de ierarhizare a salariilor.


IV. Puterea judecatoreasca reflectata in legea unica de salarizare


Puterea judecatoreasca este circumscrisa initial prin art. 1 alin. 1 sintagmei a€˛autoritatea judecatoreascaa€¯ devenita in continutul legii, in Cap. IV a€˛Justitiaa€¯ sau a€˛sistemul justitieia€¯, inlaturandu-se deliberat atributul de putere pe care il exercita in statul roman.


De altfel, reglementarea salarizarii puterii judecatoresti graviteaza imprecis intre statutul de functionar public si cel de personal incadrat cu contract de munca, atributul de demnitate publica fiind rezervat prin Cap. IX functiilor obtinute prin alegeri organizate sau prin numire in conditiile legii, incluse in Anexa IX, care lipseste din lege.


E greu de apreciat la acest moment care sunt functiile de demnitate publica avute in vedere de reglementare si locul acestora in sistemul puterilor in stat, daca legea a exclus magistratura de la exercitiul unei functiuni de demnitate publica.


Ce continut ar trebui sa aiba sintagma de demnitate publica?


Care este pragul de la care o activitate devine demnitate publica intr-un stat si cum se reflecta cuantificat in ierarhia salariilor?


Exista vreo corelatie de continut intre puterea judecatoreasca, celelalte puteri in stat si demnitatea publica?


Daca aceasta corelatie exista, cel putin in spiritul Constitutiei care, in art. 1 alin. 4 se refera la puterile in stat si echilibrul lor, de ce grila de salarizare a puterii judecatoresti pleaca de la nivelul 6, in timp ce la celelalte puteri acest nivel nu exista, incadrarea in grila puterii respective in stat facandu-se pana la nivelul minim de 10,35 pentru puterea legislativa si administrativa, in timp ce alte structuri care nu sunt de putere primesc un coeficient superior puterii judecatoresti (11,75 pentru Consiliul Concurentei; 10,35 pentru C.N.A.; 10,35 pentru C.N.S.A.S., potrivit Anexei I/1 din lege). In realitate, nici la varful ierarhiei, puterea judecatoreasca nu este egala cu celelalte puteri in stat, din moment ce grila de salarizare a Presedintelui Romaniei este de 15, in timp ce Presedintele I.C.C.J. are 14,5.


Trebuie imperios a se determina faptul ca puterea judecatoreasca este compusa din magistrati, care nu pot fi echivalati ca salarizare cu personalul incadrabil al celorlalte puteri in stat, asa cum este cazul personalului ce exercita functii de demnitate numite care, nefiind putere in stat, au grila de salarizare dublata fata de magistrati (Curtea Constitutionala, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, Curtea de Conturi, Administratia Presedintiei Romaniei), ci cu persoanele care exercita acele puteri in sine. Cu acestea ar trebui realizat echilibrul in materie de salarizare, adica echivalarea bazei de salarizare intre puterile in stat, cu pastrarea corespunzatoare a nivelului de standard 1 a€“ 15.


Or, in realitate, magistratii sunt echivalati cu personalul incadrat la celelalte puteri, prin stergerea atributului de putere in stat, asa cum rezulta din situarea in pozitia standard 6 a€“ 7.


Dilutia notiunii de putere in stat este reflectata de grila de salarizare care coboara spre raportul 1 a€“ 15 la nivelul functionarului public, ori toate aceste structuri fiind in grila superioare puterii judecatoresti.


Chiar daca toate functiile de demnitate publica prevazute in Anexele IX 1 si IX 2 pot fi comparate constitutional cu puterea judecatoreasca, acestea au coeficienti de ierarhizare de peste 10, iar diferentele dintre functiile de conducere si cele de executie sunt nesemnificative, contrar situatiei in care se afla justitia, unde discrepantele salariale retinute in proiectul legii unice si care ii privesc pe magistrati si personalul auxiliar de specialitate, conduc la concluzia unei intentii de subordonare implicita, contrar celor afirmate drept principiu de baza, si anume asigurarea unei independente financiare reale.


Astfel, un judecator de la Curtea Constitutionala, fara a distinge, are un coeficient de ierarhizare de 12,80, in timp ce un judecator de la Inalta Curte de Casatie si Justitie cu maximul de vechime in munca si in functie va beneficia doar de un coeficient de 8,65.


De asemenea, si functiile de demnitate publica cele mai putin importante in cadrul organelor autoritatii publice sunt indemnizate prin aplicarea unor coeficienti de ierarhizare superiori comparativ cu orice judecator din Romania. Astfel, un consilier de conturi (Curtea de Conturi) primeste 10,40; un consilier de stat (Secretariatul General al Guvernului; Administratia Prezidentiala) primeste 10,35; un secretar general adjunct al Camerei Deputatilor si Senatului primeste 10,35; un consilier de concurenta (Consiliul Concurentei) primeste 10,65; un membru (Consiliul National al Audiovizualului) primeste 10,35; un membru (Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii) primeste 10,35, iar toti senatorii si deputatii a€“ reprezentati ai puterii legislative primesc 10,35.


Situatia salariala a unui judecator cu grad de judecatorie, cu peste 20 de ani vechime in functie, ce primeste un coeficient de ierarhizare de 4,80, nu poate fi comparata nici macar cu cea mai joasa functie de demnitate publica retinuta in Anexa IX 3, si anume un viceprimar de comuna de categoria a III-a, care primeste 4,90, cum de altfel, situatia sa salariala este comparabila cu cea a unui bibliotecar de gradul I, care in orice lege si oriunde nu a exercitat vreodata o functie publica.


Lipsa unei corelari intre coeficientii stabiliti pentru magistrati si cei stabiliti pentru personalul auxiliar.


Astfel, pentru grefierul sef cu studii medii, indiferent de vechime in munca este stabilit un coeficient de 4,20, mai mare decat al unui judecator cu 3-5 ani vechime cu grad de judecatorie (4,05), grefierul sef cu studii superioare ajunge la salariul unui judecator cu grad de tribunal (4,80), arhivarul (studii medii) are un coeficient mai mare (de 2,85) decat judecatorul/procurorul cu 2-3 ani vechime (2,65).


Pe de alta parte, nu au fost inlaturate in niciun mod nici discriminarile existente in sistemul de salarizare intre judecatorii de la primele trei instante (judecatorii, tribunale si curti de apel) si procurorii de la parchetele de pe langa acestea, pe de o parte, si procurorii D.I.I.C.O.T si D.N.A. pe de alta parte, a€“ intrucat acestia din urma, chiar daca nu sunt numiti in functii de executie in conditiile sustinerii unui examen, asa cum se intampla cu toti ceilalti magistrati, sunt salarizati la nivelul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.


Se infrange un principiu de baza, si anume cel al unitatii procesului penal, in conditiile in care urmarirea penala are o recunoastere superioara judecatii, desi aceasta din urma este, la randul ei, guvernata de un principiu esential a€“ si anume acela al nemijlocirii a€“ prin intermediul caruia intreg probatoriul din faza urmaririi penale este readministrat in instanta.


Nu poate fi luata nici o masura preventiva fara a fi incuviintata de un judecator, care a€“ desi dispune in sensul arestarii preventive, a perchezitiei, a interceptarii telefonice, a interzicerii parasirii unei localitati s.a.m.d., verificand corectitudinea si legalitatea intregii urmariri penale, in conditii de competenta materiala identica in administrarea cauzelor a€“ primeste drepturi salariale mult inferioare unui procuror D.I.I.C.O.T. sau D.N.A.



Citeşte mai multe despre:   

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Dialogurile MCP (VI): Activarea clauzei de neconcurenta
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Anularea executarii silite in cazul cesiunii de creanta
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Ce se intampla cu sumele achitate in temeiul unui act administrativ fiscal anulat. Poate instanta dispune direct restituirea lor?
Sursa: Alex Slujitoru si Cristiana Ionescu, Avocati, Radu si Asociatii SPRL



Jurisprudenţă

Cerere de recurs semnata electronic. Nulitatea recursului
Pronuntaţă de: Decizia nr. 520 din 7 martie 2019, pronuntata de Sectia I civila a Inaltei Curti de Casatie si Justitie

Anulare Hotarare CNSSU privind instituirea carantinei si interzicerea de participare doar la evenimente religioase
Pronuntaţă de: CURTEA DE APEL SUCEAVA SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL Sedinta publica din 24 mai 2021 Dosar nr. 479/32/2020

Alegerea perioadei care se ia in considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei militare de stat se poate face o singura data
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 7783/28.11.2018 a Curtii de Apel Galati

Legislaţie

OUG 117/2021 pentru modificarea si completarea Codului muncii
Ordonanta de urgenta nr. 117/2021 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii ...

OUG 110/2021 privind acordarea unor zile libere platite parintilor si altor categorii de persoane in contextul raspandirii coronavirusului SARS-CoV-2
Ordonanta de urgenta nr. 110/2021 privind acordarea unor zile libere platite parintilor si altor cat ...

Legea 226/2021 a consumatorului vulnerabil
Legea nr. 226/2021 privind stabilirea masurilor de protectie sociala pentru consumatorul vulnerabil ...