din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1697 de useri online



Prima pagină » Ştiri juridice » Intalnirile oficiale ale ministrului Justitiei, Catalin Predoiu, la Haga, in perioada 6-7 septembrie 2011

Intalnirile oficiale ale ministrului Justitiei, Catalin Predoiu, la Haga, in perioada 6-7 septembrie 2011

  Publicat: 08 Sep 2011       1290 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro  


Ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, a efectuat, in perioada 6-7 septembrie 2011, o vizita oficiala la Haga. Aceasta se inscrie in seria actiunilor diplomatice de prezentare a proceselor de modernizare pe care le traverseaza sistemul judiciar roman si a progreselor recunoscute de raportul din iulie al Comisiei Europene in contextul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV).

Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
(Acord si Conventie). Prin Acordul semnat la Schengen la data de 14 iunie 1985, Belgia, Franta, Germania, Luxemburg si Olanda au convenit sa renunte treptat la controlul la frontierele comune si sa introduca libera circulatie pentru toti cetatenii statelor membre semnatare, ai altor state membre sau ai unor terte tari.
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
(Acord si Conventie). Prin Acordul semnat la Schengen la data de 14 iunie 1985, Belgia, Franta, Germania, Luxemburg si Olanda au convenit sa renunte treptat la controlul la frontierele comune si sa introduca libera circulatie pentru toti cetatenii statelor membre semnatare, ai altor state membre sau ai unor terte tari.
Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala;
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
(Acord si Conventie). Prin Acordul semnat la Schengen la data de 14 iunie 1985, Belgia, Franta, Germania, Luxemburg si Olanda au convenit sa renunte treptat la controlul la frontierele comune si sa introduca libera circulatie pentru toti cetatenii statelor membre semnatare, ai altor state membre sau ai unor terte tari.
Instrument de plata si titlu de credit utilizat in relatiile internationale.
Albert �lmos - membru al Parlamentului Romaniei.
Persoana care face parte din conducerea unei institutii,
Ansamblul resurselor materiale, financiare, institutionale si umane de care dispune o unitate administrativ-teritoriala,
Puterile publice existente in stat.
Procedura legala aplicabila de instanta de judecata in cazurile in care partea careia i se opune un inscris sub semnatura privata tagaduieste scrisul
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, alaturi de institutia infractiunii si a pedepsei, reglementata in diferite dispozitii din Codul penal (ex. infractiunea este singurul temei al raspunderii penale, cap. I, t. II, C. pen., partea generala etc).
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Persoana care a implinit varsta de 18 ani.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
(Acord si Conventie). Prin Acordul semnat la Schengen la data de 14 iunie 1985, Belgia, Franta, Germania, Luxemburg si Olanda au convenit sa renunte treptat la controlul la frontierele comune si sa introduca libera circulatie pentru toti cetatenii statelor membre semnatare, ai altor state membre sau ai unor terte tari.
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Pana Adriana-Doina - membru al Parlamentului Romaniei.
Consiliul European este termenul folosit pentru a denumi intalnirile periodice ale Sefilor de stat sau de guvern din statele membre ale Uniunii Europene.
(Acord si Conventie). Prin Acordul semnat la Schengen la data de 14 iunie 1985, Belgia, Franta, Germania, Luxemburg si Olanda au convenit sa renunte treptat la controlul la frontierele comune si sa introduca libera circulatie pentru toti cetatenii statelor membre semnatare, ai altor state membre sau ai unor terte tari.
(Acord si Conventie). Prin Acordul semnat la Schengen la data de 14 iunie 1985, Belgia, Franta, Germania, Luxemburg si Olanda au convenit sa renunte treptat la controlul la frontierele comune si sa introduca libera circulatie pentru toti cetatenii statelor membre semnatare, ai altor state membre sau ai unor terte tari.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
1. Aptitudine a persoanei de a-si da seama de sensul, importanta si urmarile actiunilor pe care le savarseste, precum si de a-si dirija liber vointa, potrivit cu scopurile urmarite.
Conceptul de dezvoltare durabila se refera la o forma de crestere economica ce satisface nevoia de bunastare a societatii pe termen scurt, mediu si, mai ales, lung.

Au fost avute in vedere, de asemenea, subiecte ale agendei europene si aspecte de interes in domeniul cooperarii bilaterale romano-olandeze in domeniul justitiei, economic si politic.



In cadrul vizitei oficiale, ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, a avut o prima intalnire cu ministrul olandez pentru Afaceri Europene, Ben Knapen. Ministrul roman a prezentat evolutiile tehnice inregistrate de la intalnirea anterioara a celor doi oficiali, din data de 11 mai 2011, dar si masurile pe care Ministerul Justitiei le-a luat deja in sensul indeplinirii recomandarilor din raportul MCV din iulie 2011. De asemenea, a aratat ca dosarele Schengen si MCV sunt si trebuie sa ramana separate, dat fiind temeiul juridic distinct si obiectul diferit al acestora, orice alta abordare fiind contrara legislatiei comunitare. In plus, ministrul Justitiei a confirmat angajamentul sustinut al tuturor institutiilor responsabile in domeniu si al partidelor politice reprezentate in Parlament, in sprijinul reformei. Oficialul olandez a salutat eforturile continue ale Guvernului Romaniei, in contextul discutiilor privind progresele inregistrate pana in prezent si confirmate de Raportul Comisiei Europene din 20 iulie 2011. In continuare, Ben Knapen a asigurat ca Olanda va evalua obiectiv aducerea la indeplinire a angajamentelor Romaniei si rezultatele efective ale amplului proces de reforma legislativa. In ceea ce priveste dosarul Schengen, ministrul roman a sustinut argumentele formal juridice si tehnice care indreptatesc Romania la aderarea la spatiul Schengen.


Ministrul Justitiei s-a intalnit in continuare cu omologul sau, Ivo Opstelten. Agenda discutiilor a fost deschisa de demnitarul roman prin prezentarea evolutiilor din sistemul judiciar cu relevanta pentru MCV si confirmate de ultimul raport de tara, a noilor Coduri si a cadrului institutional anticoruptie in Romania, precum si a chestiunilor de interes comun cu care se confrunta ambele ministere. Ministrul olandez a aratat ca apreciaza complexitatea transformarilor parcurse de Justitia romana si ca rezultatele acestui proces incep sa se faca remarcate la nivel european. Oficialul olandez a complimentat, cu aceasta ocazie, eforturile tarii noastre si angajamentul politic din Romania fata de reforma. Ministrul olandez a subliniat faptul ca dosarul Schengen este unul sensibil pe care Parlamentul si Guvernul olandez il vor trata cu mare atentie. In acest context, ministrul Catalin Predoiu a sustinut necesitatea unei solutii corecte, in temeiul tratatului de aderare, care sa nu fie influentata de dificultati politice interne ale unor state membre. Ministrul roman a aratat ca sustenabilitatea si ireversibilitatea reformelor din Romania este confirmata de Raportul din iulie al Comisiei Europene.


Discutiile au continuat cu Ronald von Roeden, seful grupului de consilieri ai premierului Mark Rutte, Albert van der Kerk, consilier pe probleme juridice si Edwin Scherbeijn, consilier adjunct. Subiectele abordate s-au centrat pe capacitatea institutionala a Romaniei, progresele pe care tara noastra le-a facut, in special prin reforma sistemului judiciar, inceputa de autoritatile romane si accelerata prin Mecanismul de Cooperare si Verificare . In continuare, oficialii au discutat despre necesitatea intaririi capacitatii institutionale a sistemului judiciar, rezultatele obtinute de Romania in lupta impotriva coruptiei, dar si despre proiectul institutional al celor patru Noi Coduri ale Romaniei, ce urmeaza a fi implementate, proiect ce reprezinta un semn al unei societati mature. In acest context, ministrul Catalin Predoiu a subliniat necesitatea ca partenerii europeni sa inteleaga ca sistemul judiciar din Romania reprezinta un proces de consolidare si nu exista niciun dubiu asupra continuitatii acestuia. Oficialii olandezi au apreciat eforturile tarii noastre si au evidentiat necesitatea consolidarii legaturilor intre partenerii europeni si faptul ca cetatenii europeni trebuie sa inteleaga cat de importanta este o Europa unita pentru standardele lor de viata.


Ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, a avut si o intalnire la nivelul Consiliului Judiciar olandez, cu Van den Emster, presedintele Consilului, Johan Gert Pot, membru al Consiliului Judiciar si Merel Berling, consilier pentru relatii externe si cooperare internationala. Au fost discutate aspecte de interes comun pentru functionarea sistemelor judiciare roman si olandez, fiind constatat un mare numar de similitudini si provocari. Ministrul roman a prezentat sintetic procesul de elaborare si pregatire pentru implementarea Codurilor. Au fost abordate aspecte precum organizarea, functionarea si eficienta Inspectiei Judiciare, normele privind raspunderea magistratilor si mecanismele de unificare a jurisprudentei. Un loc aparte in dialogul bilateral l-a ocupat gestiunea eficienta a bugetului instantelor, degrevarea instantelor, standardizarea practicii judiciare, promovarea judecatorilor la Inalta Curte de Casatie si Justitie si necesitatea raspunderii disciplinare intr-o societate care se respecta.


Agenda a fost continuata de intalnirea cu membrii Comisiilor parlamentare de Afaceri Europene si, respectiv, Justitie si Securitate din cadrul Camerei Reprezentantilor din Parlamentul olandez, unde ministrul Catalin Predoiu a prezentat stadiul actual al reformelor, locul Romaniei in constructia europeana si a accentuat importanta modificarii legislatiei civile pentru stimularea investitiilor straine directe si pentru incurajarea mediului de afaceri. In sesiunea dedicata intrebarilor din partea membrilor comisiilor parlamentare, ministrul Catalin Predoiu a subliniat rolul activ al Romaniei pe plan european si necesitatea recunoasterii de catre partenerii europeni a progreselor inregistrate. Discutia a fost una deschisa si directa, fiind de o importanta majora in conditiile in care Parlamentul olandez joaca un rol major in definitivarea pozitiilor Guvernului ce vor fi exprimate in consiliile UE pe probleme de prim interes pentru Romania cum ar fi aderarea la Schengen si MCV.


In cadrul aceleasi vizite, ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, a avut si o intalnire cu reprezentanti ai mediului de afaceri olandez, unde accentul a cazut pe importanta Noului Cod Civil, al Legii Micii Reforme, dar si a altor acte normative recente pentru stimularea mediului de afaceri si capacitatea sistemului judiciar roman de a atrage investitii prin intermediul unei Justitii moderne, rapide si eficiente. Reprezentantii mediului de afaceri olandez, prezenti la intalnire, s-au aratat interesati de masurile luate de autoritatile din Romania pentru scurtarea duratei procedurilor, unificarea jurisprudentei, eficientizarea actului de justitie in general. Au fost, de asemenea, adresate si intrebari ce au vizat accesul in magistratura si formarea continua a judecatorilor si procurorilor. Participantii au apreciat abordarea pragmatica si concreta a ministrului Predoiu si au adresat cuvinte de apreciere si sustinere a agendei complexe a Ministerului Justitiei in domeniul modernizarii Justitiei.


Intreaga vizita s-a desfasurat intr-o atmosfera extrem de cordiala si constructiva, iar discutiile au avut un caracter substantial, pragmatic si direct aplicat al problemelor discutate, cu orientarea spre solutii si dezvoltarea cooperarii. Dialogul va continua atat in format bilateral, cat si in cadrul diverselor grupuri de lucru tehnice la nivelul Consiliului UE si la nivel bilateral interinstitutional.


``In perioada imediat urmatoare, pana la Consiliul European de toamna, Parlamentul si Guvernul olandez vor lua in discutie pozitia fata de aderarea Romaniei si Bulgariei la spatiul Schengen. A fost important sa ne prezentam inca odata argumentele partenerilor olandezi, va fi la fel de important sa continuam progresiv si accelerat acest efort pe toate canalele diplomatice. Olanda va examina cu exigenta dosarul Schengen. Exista anumite rezerve politice la nivelul Parlamentului olandez, care are un rol pregnant in conturarea politicilor guvernamentale. Inevitabil aceasta analiza se va face in contextul esichierului politic intern olandez si al stadiului tehnic de pregatire, nu numai a Romaniei, ci si a Bulgariei. In discutie exista si varianta unei aderari in doi pasi, pe baza unei singure decizii si a unui calendar cert. Romania doreste o evaluare corecta si o recunoastere fireasca a evolutiilor din domeniul Justitiei. Dincolo de dosarul Schengen, interlocutorii politici olandezi pe care i-am intalnit au exprimat deschis interesul pentru cooperare economica de anvergura in proiecte majore si pentru obiectivele strategice politice ale Romaniei pe termen lung in concertul european. Am transmis determinarea autoritatilor romane de a continua pe calea reformelor juridice. Suntem, la randul nostru, interesati de investitii straine productive, bazate pe guvernanta corporatista, pe responsabilitate sociala corporatista si pe dezvoltare durabila . Romania are resursele pentru a juca rolul de pilon important al Uniunii Europene in regiunea balcanica si est-europeana``, a declarat ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, la incheierea vizitei la Haga.


Citeşte mai multe despre:    Mecanismul de cooperare si verificare    MCV    Raportul pe justitie    Raportul pe justitie 2011    Comisia Europeana    Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie    PICCJ

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte titluri

ANI lanseaza un set de trei proceduri pentru prevenirea si identificarea timpurie a situatiilor de incompatibilitate, a potentialelor conflicte de interese
29 Jan 2020 | 1160

La sediul Ministerului Justitiei, a avut loc o noua reuniune a Consiliului de Management Strategic
17 Sep 2019 | 1127

Conferinta: Modificari aduse de Noul cod penal si de Noul cod de procedura penala. Aspecte de drept comparat
16 Apr 2014 | 1893

1 - 3 aprilie 2014: evaluare a Comisiei Europene in Romania, efectuata in cadrul MCV
01 Apr 2014 | 1376

Discutii ref. misiunea de evaluare a Comisiei Europene in Romania, efectuata in cadrul MCV
23 Sep 2013 | 1280

[INTERVIU] Despre prezentul si perspectivele Uniunii Juristilor din Romania
05 Jun 2013 | 1748



Jurisprudenţă

Decizia CCR nr. 466/2019 - admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum si a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei