Raportul intermediar privind progresele realizate de Romania in cadrul mecanismului de cooperare si de verificare

Prin urmare, in cadrul mecanismului de cooperare si de verificare1, Comisia si-a asumat obligatia de a sprijini Romania in vederea remedierii acestor deficiente, precum si de a verifica periodic progresele inregistrate in ceea ce priveste indeplinirea celor patru obiective de referinta stabilite in acest scop. Aceste obiective de referinta sunt interconectate si ar trebui sa fie privite in mod unitar, ca parte a unei ample reforme a sistemului judiciar si a luptei impotriva coruptiei, care necesita un angajament politic pe termen lung.

Cum raporteaza Comisia cu privire la progresele inregistrate de Romania?

Rapoartele Comisiei din cadrul mecanismului de cooperare si de verificare sunt publicate de doua ori pe an. Acestea se bazeaza pe contributii ale Guvernului Romaniei, ale serviciilor Comisiei, ale statelor membre si ale ONG-urilor.

Ultimul raport, publicat la 20 iulie 2011, a pus in evidenta masurile importante luate de Romania pentru a ameliora eficienta justitiei, a restabili baza juridica a Agentiei Nationale de Integritate si a continua pregatirile pentru punerea in aplicare a celor patru noi Coduri. Raportul a constatat, de asemenea, ca Romania trebuie sa ia masuri urgente pentru a accelera judecarea cazurilor de coruptie la nivel inalt, a mentine lupta impotriva coruptiei drept o prioritate de varf, a lua masurile necesare pentru a da curs in mod eficient deciziilor Agentiei Nationale de Integritate (ANI) si a imbunatati procesul de recuperare a produselor provenite din savarsirea de infractiuni, cel de urmarire a spalarii banilor, precum si protectia impotriva conflictului de interese in gestionarea fondurilor publice.

Elaborat inainte de evaluarea generala a Comisiei privind progresele inregistrate de Romania in cadrul mecanismului de cooperare si de verificare dupa aderare, pe care Comisia o va prezenta in vara acestui an, prezentul raport contine informatii tehnice actualizate privind evolutiile importante care au avut loc din iulie 2011 pana in prezent. Acesta se concentreaza asupra actiunilor intreprinse de Romania ca raspuns la recomandarile Comisiei incluse in ultimul raport si nu contine o evaluare completa a progreselor inregistrate.

Ce spune raportul de astazi?

Raportul de astazi semnaleaza o serie de progrese importante care au avut loc in urma recomandarilor emise de Comisie in ultimul raport .

De exemplu, noul Cod civil a intrat in vigoare in octombrie 2011, iar Codul de procedura civila urmeaza sa intre in vigoare in iunie 2012. Romania a accelerat procesul de judecare a cazurilor de coruptie la nivel inalt si s-au inregistrat progrese in cadrul Parlamentului in ceea ce priveste proiectul de lege privind confiscarea extinsa. Directia Nationala Anticoruptie (DNA) si Agentia Nationala de Integritate (ANI) au continuat sa aduca in fata justitiei o serie de cauze importante, inclusiv cu privire la un numar semnificativ de inalti responsabili politici si functionari. Noua legislatie privind reforma procedurilor de numire in cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie si privind responsabilitatea disciplinara a magistratilor a stabilit cadre care vizeaza o mai mare claritate si precizie. A fost elaborata o ampla strategie nationala anticoruptie. Raportul mentioneaza, de asemenea, care sunt domeniile in care se asteapta mai multe progrese in lunile urmatoare. Printre acestea se numara punerea in aplicare a noilor Coduri, consolidarea integritatii si responsabilitatii in cadrul sistemului judiciar, cresterea efectului de descurajare al urmaririi judiciare in cazurile de coruptie la nivel inalt si garantarea unui sprijin larg acordat la nivel politic strategiei nationale anticoruptie.

Care sunt etapele urmatoare?

Raportul analizeaza actiunile intreprinse pe baza recomandarilor Comisiei din luna iulie a anului trecut. Evolutiile din Romania in cursul ultimelor luni scot in evidenta o serie de domenii in care sunt necesare actiuni suplimentare, in conformitate cu recomandarile Comisiei.

De exemplu, pregatirile pentru punerea in aplicare a Codului penal si a Codului de procedura penala ar trebui sa continue, in cadrul unui plan clar si cuprinzator de punere in aplicare. Capacitatea factorilor de decizie din sistemul judiciar de a raspunde in mod adecvat la problemele privind integritatea si responsabilitatea in cadrul sistemului judiciar ramane un motiv de ingrijorare. Hotararile luate in anumite cazuri-cheie de jurisprudenta vor trebui sa contribuie si mai mult la descurajarea in mod eficient a coruptiei la nivel inalt. Strategia nationala anticoruptie ar trebui sa se bucure de un sprijin clar din partea tuturor institutiilor, pentru a maximiza efectul de parghie al acestei strategii. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a asigura obtinerea de rezultate mai concludente in recuperarea produselor provenite din savarsirea de infractiuni .

In cursul urmatoarelor luni vor fi necesare eforturi continue pentru a se putea prezenta rezultate concludente in vederea evaluarii generale a Comisiei din vara acestui an privind progresele inregistrate. Comisia va continua sa sprijine Romania in eforturile sale de reforma.

Care sunt cele patru obiective de referinta stabilite pentru Romania?

In cadrul mecanismului de cooperare si de verificare au fost stabilite, pentru Romania, urmatoarele obiective de referinta:

asigurarea unei transparente si eficiente sporite a actului de justitie, in special prin consolidarea capacitatii si a raspunderii Consiliului Superior al Magistraturii; raportarea si monitorizarea impactului noului Cod de procedura civila si al noului Cod de procedura penala;

infiintarea, dupa cum a fost prevazut, a unei agentii de integritate cu responsabilitati legate de verificarea averilor, a incompatibilitatilor si a potentialelor conflicte de interese, care sa emita hotarari cu caracter obligatoriu, pe baza carora sa se poata aplica sanctiuni cu caracter disuasiv;

pe baza progreselor realizate pana in prezent, efectuarea in continuare de investigatii profesioniste si impartiale in legatura cu acuzatiile privind posibilele acte de coruptie la nivel inalt;

adoptarea unor masuri suplimentare de prevenire si de lupta impotriva coruptiei, in special in cadrul administratiei locale.