Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » Drept Civil » Noul Cod Civil: Proprietatea comuna (Art. 631-686)

Noul Cod Civil: Proprietatea comuna (Art. 631-686)

  Publicat: 06 Oct 2011       62632 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro        Secţiunea: Drept Civil  


Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Institutia proprietatii comune este reglementata prin Codul Civil (articolele 631-686);

Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Drept de proprietate
Persoana care stapaneste o proprietate in comun cu altcineva.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Clauza intr-un contract ori tratat international prin care partile stabilesc anumite drepturi
Persoana care stapaneste o proprietate in comun cu altcineva.
Persoana care stapaneste o proprietate in comun cu altcineva.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Persoana care stapaneste o proprietate in comun cu altcineva.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Drept de proprietate pe care il au doua sau mai multe persoane, simultan si concurent, a caror proprietate este divizata intre ele in cote-parti, fara ca bunul respectiv sa fie fractionat in materialitatea sa.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
Persoana care stapaneste o proprietate in comun cu altcineva.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
1. Fractiune a dreptului de proprietate comuna asupra unui bun sau asupra unei mase de bunuri.
Persoana care stapaneste o proprietate in comun cu altcineva.
Vezi Coproprietate, Drept de proprietate comuna.
Drept de proprietate pe care il au doua sau mai multe persoane, simultan si concurent, a caror proprietate este divizata intre ele in cote-parti, fara ca bunul respectiv sa fie fractionat in materialitatea sa.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Persoana care stapaneste o proprietate in comun cu altcineva.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Persoana care stapaneste o proprietate in comun cu altcineva.
Desemneaza o invitatie publica adresata de catre AM/OI unei categorii clar identificate de solicitanti, in vederea depunerii cererilor de finantare pentru proiecte, in cadrul unui domeniu de interventie al axelor prioritare din Programul Operational Regional 2007-2013 sau din Programele Operationale Sectoriale.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Act adoptat de organele de stat,
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Persoana care stapaneste o proprietate in comun cu altcineva.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Drept de proprietate
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
(comunitate de bunuri) Regim stabilit de lege sau prin invoiala partilor cu privire la bunurile lor.

Proprietatea comuna presupune ca, in temeiul unui act juridic sau al altui mod de dobandire prevazut de lege, dreptul de proprietate privata are doi sau mai multi titulari.

- Formele proprietatii comune sunt urmatoarele:

* proprietatea pe cote-parti (coproprietatea), care poate fi: obisnuita, sau fortata;

* proprietatea in devalmasie (devalmasia).

Coproprietatea obisnuita

- In cazul coproprietatii obisnuite, fiecare coproprietar este titularul exclusiv al unei cote-parti din dreptul de proprietate si poate dispune in mod liber de aceasta in lipsa de stipulatie contrara;
- Coproprietarii vor imparti beneficiile si vor suporta sarcinile coproprietatii, proportional cu cota lor parte din drept;
- Fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul comun in masura in care nu schimba destinatia si nu aduce atingere drepturilor celorlalti coproprietari:
- Fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul comun in masura in care nu schimba destinatia si nu aduce atingere drepturilor celorlalti coproprietari;
- Fructele produse de bunul comun se cuvin tuturor coproprietarilor, proportional cu cota lor parte din drept;
- Actele de conservare (de ex, intocmirea unui inventar) pot fi facute fara acordul celorlalti coproprietari,
- Actele de administrare (de ex, inchirierea bunului pana la 3 ani, incasarea de venituri etc) si de dispozitie (de ex, vanzarea bunului, grevarea lui cu sarcini) presupun acordul unanim al coproprietarilor, cu posibilitatea controlului judiciar in scopul suplinirii consimtamantului coproprietarului care nu poate/refuza in mod abuziv incheierea actului de administrare;
- Actiunile in justitie, inclusiv actiunea in revendicare, pot fi exercitate de un singur coproprietar. Hotararile judecatoresti pronuntate in folosul coproprietatii profita tuturor coproprietarilor, dar hotararile judecatoresti potrivnice unui coproprietar, nu sunt opozabile celorlalti proprietari;
- de la regulile privind repartizarea beneficiilor si a sarcinilor intre coproprietari, exercitarea in comun a dreptului de folosinta, actele de administrare si de dispozitie se poate deroga printr-un contract de administrare a coproprietatii incheiat cu acordul tuturor coproprietarilor.

Coproprietatea fortata

Se afla in coproprietate fortata:

* bunurile considerate parti comune, despartiturile comune, bunurile aflate in proprietate periodica, bunurile care constituie amintiri de familie;

* bunurile comune necesare sau utile pentru folosirea a doua imobile vecine, situate pe linia de hotar intre acestea, cum ar fi potecile, fantanile, drumurile si izvoarele;

* bunurile comune afectate utilizarii a doua sau a mai multor fonduri, cum ar fi o centrala termica sau alte instalatii care deservesc doua sau mai multe cladiri, un drum comun intr-un cartier de locuinte sau alte asemenea bunuri;

* orice alt bun comun prevazut de lege;

- fiecare coproprietar poate exercita folosinta bunului comun, cu conditia sa respecte destinatia acestuia si sa permita exercitarea folosintei de catre ceilalti coproprietari;

- cheltuielile pentru intretinerea si conservarea bunului comun se suporta in mod proportional cu cota parte din dreptul fiecarui coproprietar.

Coproprietatea asupra partilor comune din cladirile cu mai multe etaje sau apartamente

- Daca intr-o cladire sau intr-un ansamblu rezidential exista spatii cu destinatie de locuinta sau cu alta destinatie avand proprietari diferiti, partile din cladire care, fiind destinate intrebuintarii spatiilor respective, nu pot fi folosite decat in comun sunt obiectul unui drept de coproprietate fortata;

Sunt considerate parti comune:

* terenul pe care se afla cladirea, compus atat din suprafata construita, cat si din cea neconstruita necesara, potrivit naturii sau destinatiei constructiei, pentru a asigura exploatarea normala a acesteia; pentru eventuala suprafata excedentara proprietarii sunt titularii unei coproprietati obisnuite;

* fundatia, curtea interioara, structura, structura de rezistenta, peretii perimetrali si despartitori dintre proprietati si/sau spatiile comune, acoperisul, terasele, scarile si casa scarilor, holurile, pivnitele si subsolurile necompartimentate, rezervoarele de apa, centralele termice proprii si ascensoarele;

* instalatiile de apa si canalizare, electrice, de telecomunicatii, de incalzire si de gaze de la bransament/racord pana la punctul de distributie catre partile aflate in proprietate exclusiva, canalele pluviale, paratrasnetele, antenele colective, precum si alte asemenea parti;

* alte bunuri care, potrivit legii sau vointei partilor, sunt in folosinta comuna.

* cosurile de fum si de aerisire, precum si spatiile pentru spalatorii si uscatorii sunt considerate parti comune exclusiv pentru coproprietarii care utilizeaza aceste utilitati in conformitate cu proiectul cladirii;

- partile comune pot fi atribuite coproprietarilor in folosinta exclusiva numai daca prin aceasta nu sunt lezate drepturile celorlalti coproprietari, cu acordul a doua treimi din numarul coproprietarilor si al cotelor-parti sau de catre adunarea generala a asociatiei de proprietari, acolo unde exista, cu aceeasi majoritate;

- instrainarea sau ipotecarea cotei-parti nu se va putea face decat odata cu dreptul asupra spatiului care constituie bunul principal;

- in lipsa unei stipulatii contrare existente in titlurile de proprietate, cotele-parti se stabilesc prin raportarea suprafetei utile a fiecarui spatiu locativ la totalul suprafetei utile a spatiilor locative din cladire.

- de regula, fiecare coproprietar suporta cheltuielile legate de intretinerea, repararea si exploatarea partilor comune, in proportie cu cota sa parte;

- coproprietarii sunt obligati sa permita accesul in spatiile care constituie bunuri principale pentru efectuarea lucrarilor necesare conservarii cladirii si intretinerii partilor comune;

- in cazul distrugerii cladirii in intregime sau intr-o proportie mai mare de jumatate din valoarea ei, orice coproprietar poate, in lipsa unei intelegeri contrare, sa solicite vanzarea la licitatie publica a terenului si a materialelor de constructie care au rezultat;

- incetarea destinatiei de folosinta comuna pentru partile comune din cladirile cu mai multe etaje sau apartamente se poate hotari motivat cu o majoritate de doua treimi din numarul coproprietarilor, incetarea destinatiei de folosinta comuna pentru aceste parti facandu-se prin hotarare a adunarii generale a asociatiei de proprietari adoptata cu o majoritate de doua treimi din numarul coproprietarilor.

- imobilul, respectiv partea din imobil care rezulta din incetarea destinatiei folosintei comune se inscrie in mod corespunzator in cartea funciara pe baza documentatiei cadastrale intocmite in acest scop.

In cazul cladirilor cu mai multe etaje ori apartamente sau in cazul ansamblurilor rezidentiale formate din locuinte individuale, amplasate izolat, insiruit sau cuplat, in care exista proprietati comune si proprietati individuale, este obligatorie constituirea asociatiei de proprietari, care se organizeaza si functioneaza in conditiile Legii 230/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari.

Coproprietatea asupra despartiturilor comune

- zidul, santul, precum si orice alta despartitura intre doua fonduri sunt prezumate a fi in proprietatea comuna a vecinilor, daca nu rezulta contrariul din titlul de proprietate, dintr-un semn de necomunitate ori daca proprietatea comuna nu a devenit proprietate prin uzucapiune;

Sunt semne de necomunitate urmatoarele:

* cand culmea zidului este dreapta si perpendiculara spre un fond si inclinata spre celalalt fond, zidul este prezumat a fi in proprietatea exclusiva a proprietarului fondului catre care este inclinata coama zidului;

* cand pamantul este aruncat sau inaltat exclusiv pe o parte a santului, se prezuma ca santul este in proprietatea exclusiva a proprietarului fondului pe care este aruncat pamantul;

* sunt considerate semne de necomunitate orice alte semne care fac sa se prezume ca zidul a fost construit exclusiv de unul dintre coproprietari:

- proprietarii fondurilor invecinate pot fi obligati la construirea unei despartituri comune;

- inaltimea zidului comun se stabileste de catre parti, dar fara a depasi 2 metri, socotindu-se si coama zidului;

- cheltuielile de intretinere si reparare a despartiturilor comune sunt suportate de coproprietari, proportional cu dreptul fiecaruia; in lipsa participarii la cheltuieli coproprietarul renunta la dreptul sau de proprietate asupra despartiturii comune;

- oricare dintre coproprietari are dreptul sa sprijine constructii ori sa instaleze grinzi in zidul comun cu obligatia de a lasa 6 centimetri spre celalalt coproprietar si fara a afecta dreptul acestuia de a sprijini constructiile sale ori de a instala propriile grinzi in zidul comun;

- inaltarea zidului peste limita zidului comun poate fi facuta de catre oricare dintre coproprietari, cu obligatia de a suporta singur cheltuielile de inaltare peste limita zidului comun, precum si cheltuielile de reparare a partii comune a zidului ca urmare a inaltarii acestuia;

Proprietatea comuna in devalmasie

- exista proprietate in devalmasie atunci cand, prin efectul legii sau in temeiul unui act juridic, dreptul de proprietate apartine concomitent mai multor persoane fara ca vreuna dintre acestea sa fie titularul unei cote-parti determinate din dreptul de proprietate asupra bunului sau bunurilor comune. De exemplu, daca sotii au optat pentru regimul matrimonial al comunitatii de bunuri, bunurile dobandite in timpul casatoriei sunt considerate bunuri comune si ele apartin amandurora dintre soti deopotriva, fara a se stabili cat anume revine fiecaruia.





Citeşte mai multe despre:    Proprietatea comuna    Coproprietatea fortata    Partile comune    Cote-parti    Coproprietari    Asociatia de proprietari    Prezumtia de coproprietate    Semne de necomunitate    Proprietatea comuna    Proprietatea comuna in devalmasie    Devalmasie

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Titluri

Procedura europeana de somatie de plata
Sursa: EuroAvocatura.ro

Noul Cod Civil: Partajul (Art. 669-686)
Sursa: EuroAvocatura.ro

Noul Cod Civil: Proprietatea periodica (Art. 687-692)
Sursa: EuroAvocatura.ro

Locuinta familiei (Art. 321 - 324 - Noul Cod Civil)
Sursa: EuroAvocatura.ro

Proprietatea comuna. Dispozitii generale (Art. 631 - 633 - Noul Cod Civil)
Sursa: EuroAvocatura.ro

Coproprietatea obisnuita (Art. 634 - 645 - Noul Cod Civil)
Sursa: EuroAvocatura.ro



Jurisprudenţă

Actiune pentru repararea prejudiciului cauzat de ruina edificiului. Solidaritate pasiva intre coproprietari
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 279 din 4 februarie 2016

Servitute de trecere pietonala si auto
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Cluj, Sectia I-a civila, decizia nr. 501 din 14 februarie 2014

Exercitarea autoritatii parintesti in conformitate cu interesul superior al copilului. Cenzurarea tranzactiei partilor de catre instanta de judecata
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Alba Iulia, Decizia nr. 89 din 26 iunie 2012

Incetarea starii de codevalmasie asupra bunurilor sotilor
Pronuntaţă de: Tribunalul Sibiu, Sectia civila, Decizia nr. 27 din 06.02.2012

Conversiunea unui act de vanzare- cumparare lovit de nulitate absoluta. Conditii
Pronuntaţă de: Tribunalul Arad, Decizia nr. 455 din 02.04.2012