Metoda „bulgare de zapada”, Conform dispozitiilor art. 4 lit. d al Legii nr. 11/1991 constituie contraventie incheierea de contracte prin care un comerciant asigura predarea unei marfi sau executarea unei prestatii in mod avantajos,

cu conditia aducerii de catre client a altor cumparatori, cu care comerciantul ar urma sa incheie contracte asemanatoare.

Metoda, denumita uzual ,,bulgare de zapada" consta in promisiunea comerciantului de a preda marfa sau de a executa prestatia la un pret ori tarif inferior celui practicat in mod curent, in schimbul obligatiei asumate de clientul consumator de a procura pentru comerciant alti clienti . Atunci cand acestia din urma se prezinta si, la randul lor, se obliga, in aceleasi conditii, sa aduca noi clienti, cumparatorul initial isi primeste avantajul scontat.

Astfel, jurisprudenta franceza a decis ca reprezinta o vanzare tip ,,bulgare de zapada" atunci cand se ofera noua perechi de ciorapi la un pret interesant oricarei cliente care furnizeaza trei comenzi similare ale altor consumatoare . Nu are nici o relevanta imprejurarea ca consumatorul are alegerea intre doua preturi, unul redus daca procura si alti clienti si celalalt normal.

Procedeul este neonest si prejudiciaza deopotriva pe ceilalti comercianti ca si pe consumatori, insuflandu-le iluzia ca astfel ar dobandi marfuri sau alte servicii in conditii avantajoase.
Un comerciant care vinde stilouri, preda unui cumparator sase bonuri, fiecare reprezentand 1/6 din pretul curent al unui stilou. Inainte de a-si primi stiloul, cumparatorul trebuie sa plaseze cinci din cele sase bonuri, altor consumatori si sa predea comerciantului lista acceptantilor. Fiecare dintre cei cinci acceptanti trebuie sa se prezinte la vanzator si sa accepte, la randul sau, sa preia alte cinci bonuri pe care sa le plaseze dupa acelasi sistem . In momentul in care fiecare dintre noii 25 de acceptanti a prezentat lista persoanelor la care a plasat bonurile, primul consumator isi primeste stiloul la a sasea parte din pretul curent.

La prima vedere acest procedeu poate crea iluzia ca ar fi avantajos pentru un consumator care, plasand cele cinci bonuri, primeste stiloul in schimbul unei sume reprezentand o sesime din pretul lui.

Se observa atat imposibilitatea consumatorului dintr-o etapa ulterioara celei initiale de a plasa bonurile, cat si imposibilitatea comerciantului de a onora toate comenzile la pretul diminuat. Astfel, in prima etapa, consumatorul primeste obiectul ravnit daca alte 30 de persoane (cele cinci recrutate de el plus cele 25 recrutate de primele cinci) au acceptat sa cumpere produsul si sa recruteze fiecare inca cinci noi aderenti. In cea de a doua etapa, pentru ca primii cinci acceptanti dobandeasca la pret redus obiectul, numarul clientilor ce trebuie sa fie atins in total, impreuna cu ei, este de 155 de persoane . Pentru ca fiecare din cei 25 de clienti etapa a III-a sa-si primeasca avantajul scontat, numarul total al noilor clienti (fara socoti si pe cei 25), trebuie sa fi atins cifra de 750 persoane . In cea de IX-a etapa numarul consumatorilor acceptanti se ridica la cca. doua milioane.

Astfel, foarte rapid se ajunge fie la imposibilitatea de a mai gasi clienti, fie la imposibilitatea pentru comerciant de a satisface, la pretul redus, toate cererile. Avantajul scontat de consumatori se vadeste iluzoriu, dar scopul comerciantului, de a capta clientela concurentului sau, a fost atins in paguba altor comercianti

Jurisprudenta a calificat acest procedeu, bazat pe sistemul piramidal ca o escrocherie prin care comerciantul isi insuseste un profit ilicit uzand de mijloace frauduloase .