Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » Drept Penal » Competenta instantelor dupa calitatea persoanei in cazul infractiunilor savarsite de ofiterii de politie

Competenta instantelor dupa calitatea persoanei in cazul infractiunilor savarsite de ofiterii de politie

  Publicat: 01 Jan 2008       25295 citiri       Sursa: PNA.ro | Autor: Aurelian Niculita        Secţiunea: Drept Penal  


Legea privind Statutul poliţistului
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Potrivit art. 64 din Legea 360/2002 privind Statutul politistului, se prevedea faptul ca urmarirea penala a politistilor se efectueaza de catre procuror sau de catre ofiteri de politie anume desemnati prin ordin al ministrului de interne, sub supravegherea procurorului, dupa caz, in conditiile legii.

Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Legea privind Statutul poliţistului
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Legea privind modificarea şi completarea Codului de procedură penală şi a unor legi speciale
Legea privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Romāne
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Legea privind Statutul poliţistului
Legea privind Statutul poliţistului
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Reglementeaza in cap. I, t. I, C. proc. pen., partea speciala; sunt procurorul si organele de cercetare penala.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
A fost promulgat la 11.09.1865
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
A fost promulgat la 11.09.1865
Legea privind Statutul poliţistului
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Reprezinta anularea, suprimarea unei legi sau a unei dispozitii legale si care are ca rezultat scoaterea din vigoare, in total sau in parte, a unui act normativ printr-un alt act normativ de aceeasi valoare juridica sau de o valoare juridica superioara.
A fost promulgat la 11.09.1865
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Legea privind Statutul poliţistului
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Legea privind Statutul poliţistului
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Legea privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
A fost promulgat la 11.09.1865
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Legea privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Romāne
De asemenea, competenta de a efectua supravegherea urmaririi penale si de a judeca in fond infractiunile savarsite de politisti revenea parchetelor de pe langa tribunale si tribunalelor - pentru infractiunile comise de catre agentii de politie, parchetelor de pe langa curtile de apel si curtilor de apel - pentru infractiunile comise de catre ofiterii de politie, pana la gradul de comisar-sef inclusiv, respectiv Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie si Curtii Supreme de Justitie - pentru infractiunile comise de chestorii de politie.


Prin intrarea in vigoare, la 1 ianuarie 2004, a dispozitiilor Legii nr. 281/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedura penala si a unor legi speciale, a fost abrogat art. 64 din Legea 360/2002 privind Statutul politistului, care reglementa competenta dupa calitatea persoanei, a instantelor, in cazul infractiunilor savarsite de ofiterii de politie.


Dispozitiile art. 4 punctul 1. din Legea 281/2003 prevad modificarea art. 27 din Legea 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romane, in acest text de lege fiind reglementata numai competenta dupa calitatea persoanei, a instantelor, in cazul infractiunilor savarsite de ofiterii de politie judiciara. Astfel, urmarirea penala se efectueaza in mod obligatoriu de procuror in cazul infractiunilor savarsite de politistii care au calitatea de organe de cercetare ale politiei judiciare, iar infractiunile savarsite de acestia se judeca in prima instanta de catre:



  • a) tribunal, in cazul politistilor prevazuti in art. 14 alin. (2) pct. II din Legea 360/2002 privind Statutul politistului;

  • b) curtea de apel, in cazul politistilor prevazuti in art. 14 alin. (2) pct. I lit. e) - j) din Legea 360/2002;

  • c) Curtea Suprema de Justitie, in cazul politistilor prevazuti in art. 14 alin. (2) pct. I lit. a) - d) din Legea 360/2002.


Avand in vedere cele prezentate mai sus, amintim faptul ca, in ceea ce priveste infractiunile savarsite de ofiterii de politie, dupa intrarea in vigoare la 24 august 2002 a Legii privind Statutul politistului, potrivit careia politistul nu mai are calitatea de militar, ci aceea de functionar public civil, infractiunile savarsite de politist inainte de intrarea in vigoare a acestei legi au fost stabilite ca fiind de competenta instantelor civile, dupa distinctiile care erau prevazute in art. 64 alin. (2) al legii. Ca atare, cauzele in curs de urmarire penala si de judecata trebuiau preluate, incepand cu data mentionata, de organele de urmarire penala si de instantele civile competente potrivit noii legi. Solutia, adoptata si de Curtea Suprema de Justitie prin decizia nr. 4687/2002, se impunea, in lipsa unor dispozitii tranzitorii speciale in legea noua, tinand seama ca, in conditiile concursului intre legea de procedura penala avand caracter de lege generala (Codul de procedura penala) si Legea 360/2002, care este, in materie, o lege speciala, cea din urma are prioritate si este, totodata, de stricta interpretare si de imediata aplicare, ceea ce exclude incidenta prevederilor art. 40 din Codul de procedura penala.


Prin incheierea din 18 octombrie 2002 a Curtii Militare de Apel in dosarul nr. 5/2002 a fost admisa sesizarea Parchetului National Anticoruptie, dispunandu-se prelungirea duratei arestarii preventive pentru inculpatii P.C., F.I., C.V. si H.E. cu 30 de zile, incepand cu data de 22 octombrie pana la 22 noiembrie 2002.


Inculpatii erau urmariti penal pentru savarsirea infractiunilor prevazute in art. 26 raportat la art. 215 alin. (2) si art. 26 raportat la art. 291; art. 26 raportat la art. 289 si art. 26 raportat la art. 215 alin. (2); art. 241 ind. 1; art. 291 si art. 248 ind. 1 din Codul penal.


Instanta a retinut ca, in legatura cu fiecare inculpat, subzista temeiurile care au fost avute in vedere la luarea masurii arestarii potrivit prevederilor art. 146 si art. 143, precum si conditiile prevazute in art. 148 lit. h) din Codul de procedura penala, pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunile mentionate fiind mai mare de 2 ani inchisoare, iar lasarea inculpatilor in libertate prezinta pericol pentru ordinea publica.


Prin aceeasi incheiere au fost respinse exceptiile ridicate de inculpati cu privire la necompetenta instantei militare si a Parchetului National Anticoruptie si la nelegalitatea sesizarii instantei.


In legatura cu prima exceptie, potrivit careia Curtea Militara de Apel nu ar fi competenta sa se pronunte cu privire la prelungirea duratei arestarii dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 360 din 24 iunie 2002 privind Statutul politistului, competenta apartinand instantei civile, Curtea Militara de Apel a motivat ca, potrivit art. 40 alin. (1) din Codul de procedura penala, cand competenta instantei este determinata, ca in speta, de calitatea inculpatului, instanta ramane competenta sa judece, chiar daca, dupa savarsirea infractiunii, inculpatul a pierdut acea calitate .


Impotriva incheierii au declarat recurs toti inculpatii, formuland critici privind aspecte de nelegalitate si erori grave de fapt, in primul rand ca hotararea atacata este lovita de nulitate absoluta in sensul prevederilor art. 197 alin. (2) din Codul de procedura penala, fiind pronuntata de o instanta necompetenta, caz de casare prevazut in art. 385 9 alin. (1) pct. 1 din acelasi cod.


Recursul este fondat sub acest aspect, hotararea atacata fiind data, intr-adevar, cu incalcarea normelor privind competenta materiala si dupa calitatea persoanei si fiind, prin urmare, nula.


Sesizarea Parchetului National Anticoruptie a fost inregistrata la Curtea Militara de Apel la data de 17 octombrie 2002, instanta socotindu-se competenta sa judece cererea de prelungire a arestarii in conditiile art. 155 alin. (2) din Codul de procedura penala, ca instanta corespunzatoare celei careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond .


Constructia juridica potrivit careia Curtea Militara de Apel s-a socotit competenta sa judece prelungirea duratei arestarii preventive a inculpatilor s-a completat cu trimiterea la dispozitiile art. 40 din Codul de procedura penala, potrivit carora instanta militara ramane competenta sa judece chiar daca ulterior savarsirii infractiunii ofiterul superior, ca in speta, nu mai are aceasta calitate .


Rationamentul juridic mentionat nu este corect.


Legea 360 din 24 iunie 2002 privind Statutul politistului, intrata in vigoare la 24 august 2002, cuprinde, intre altele, dispozitii de ordin procesual privind competenta instantelor in cazul savarsirii unor infractiuni de catre politisti care, in temeiul legii, au devenit functionari publici.


Prin efectul adoptarii Legii nr. 360/2002, in materia reglementarilor privind competenta de judecata a infractiunilor savarsite de politist s-a creat un concurs intre dispozitiile din Codul de procedura penala si cele din mentionata lege, concurs in legatura cu care trebuie observate urmatoarele:



  • - atat Codul de procedura penala, cat si Legea 360/2002 au fost adoptate de Parlamentul Romaniei, facand parte, potrivit prevederilor din art. 72 alin. (3) literele f) si i) din Constitutie, din categoria legilor organice, dar codul fiind o lege cu caracter general, iar legea privitoare la statutul politistului o lege speciala, aceasta din urma are prioritate;

  • - cu prilejul adoptarii Legii privind statutul politistului si in vederea aplicarii acesteia nu s-au instituit norme tranzitorii, ceea ce face sa functioneze integral normele si regulile cu caracter general. Legiuitorul a prevazut insa in art. 82 alin. (2) ca, la data intrarii in vigoare a legii, orice dispozitii contrare se abroga. Aceasta dispozitie expresa de abrogare are in vedere si normele contrare cuprinse in Codul de procedura penala;

  • - cum in discutie sunt norme de procedura si cum acestea sunt de stricta interpretare si de imediata aplicare, si cum nu s-au adoptat norme tranzitorii, rezulta ca Legea privind Statutul politistului se aplica strict si integral de la data intrarii ei in vigoare, si anume de la 24 august 2002, indiferent de data savarsirii infractiunilor si de imprejurarea daca faptuitorul si-a pastrat ori si-a pierdut calitatea pe care o avea la data savarsirii faptelor. in acest sens, cum este cunoscut si unanim acceptat, caracterul activ al legii de procedura penala nu poate fi examinat in raport cu data cand s-a savarsit infractiunea, ca in cazul legii penale, ci cu data cand se desfasoara actiunea procesuala fata de care legea de procedura este activa;

  • - in lipsa unor dispozitii tranzitorii speciale, cat si a unor dispozitii generale care sa reglementeze situatiile ivite in cazul concurentei legilor de procedura succesive, a opera cu distinctii referitoare la data savarsirii faptei, la data declansarii procesului penal, la calitatea faptuitorului si la pierderea acestei calitati, inseamna a adauga la lege;

  • - Legea Statutului politistului, care il defineste pe acesta ca fiind un functionar public civil, a scos din sfera de competenta a instantelor militare si a introdus in cea a instantelor civile toate faptele penale savarsite de politisti, ramanand in competenta celor militare, ca o exceptie, numai infractiunile contra sigurantei statului savarsite de politisti [art. 64 alin. (3)].

  • - in acest context, mentinerea in sfera de competenta a instantelor militare, si dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 360/2002, a unor infractiuni savarsite de politisti era impotriva legii si, totodata, o indepartare de sensul si ratiunea reglementarilor juridice care urmaresc compatibilizarea legislatiei nationale cu cea din comunitatea europeana;

  • - in sfarsit, invocarea prevederilor art. 40 din Codul de procedura penala in motivarea mentinerii competentei instantelor militare si dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 360/2002 este lipsita de pertinenta. Prevederile acestui text de lege sunt straine de datele spetei, ele presupunand exclusiv pierderea calitatii avute la data savarsirii infractiunii, in conditiile aceleiasi reglementari juridice, cata vreme in cazul din speta a intervenit o modificare majora de reglementare juridica in materia competentei, in raport cu care prevederile art. 40 din Codul de procedura penala nu mai sunt incidente.


In raport cu cele de mai sus, in speta, sesizarea Curtii Militare de Apel la data de 17 octombrie 2002, dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 360/2002, deci sesizarea unei instante necompetente dupa calitatea persoanei, a avut ca urmare pronuntarea unei hotarari lovite de nulitate absoluta in sensul prevederilor art. 197 alin. (2) din Codul de procedura penala.


Asa fiind, recursurile inculpatilor au fost admise, incheierea atacata a fost casata, dispunandu-se rejudecarea cauzei de catre Curtea de Apel Bucuresti, instanta competenta sa judece prelungirea duratei arestarii preventive a inculpatilor recurenti, intrucat aceasta instanta este corespunzatoare celei careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond .


Consideram ca aceeasi solutie se impune si in cazul in care art. 64 din Legea 360/2002 a fost abrogat prin Legea 281/2003, iar aceasta din urma nu prevede anumite dispozitii tranzitorii care sa reglementeze situatia ofiterilor de politie care au savarsit infractiuni sub imperiul vechiului art. 64 din Legea 360/2002. Subliniem o data in plus faptul ca, in conditiile concursului intre legea de procedura penala avand caracter de lege generala (Codul de procedura penala) si Legea 281/2003, care este, in materie, o lege speciala, cea din urma are prioritate si este, totodata, de stricta interpretare si de imediata aplicare, ceea ce exclude incidenta prevederilor art. 40 din Codul de procedura penala. Ceea ce are relevanta este stabilirea in concret, dispusa de Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 617/2003, a categoriilor de ofiteri de politie care au calitatea de organ de cercetare penala a politiei judiciare. Mentionam faptul ca, in ceea ce priveste temeiul de drept in baza caruia a fost emis Ordinul nr. 617/2003, acesta este prevazut de art. 201 din Codul de procedura penala, text de lege care a fost preluat ulterior, integral, de alin. (3) al art. 2 din Legea 364/2004 privind organizarea si functionarea politiei judiciare.


Concluzia este aceea ca infractiunile savarsite de ofiterii de politie se judeca potrivit competentei materiale stabilite de dreptul comun, respectiv Codul de procedura penala, iar cele savarsite de ofiterii de politie judiciara se judeca potrivit competentei stabilite de dispozitiile art. 27 alin. (3) din Legea 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romane, cu modificarile si completarile ulterioare.





Citeşte mai multe despre:   

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Jurisprudenţă

Actiunea in angajarea raspunderii delictuale a unor autoritati publice, ca urmare a refuzului acestora de emite o hotarare de Guvern
Pronuntaţă de: ICCJ, Sectia a II-a civila, Decizia nr. 2204 din 26 noiembrie 2019

Invocarea exceptiei de necompetenta teritoriala dupa primul termen de judecata
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal Decizia nr. 640/2020

Rezolutiunea contractului intervine pentru neexecutarea contractului, cu daune-interese in favoarea creditorului, daca acestea i se cuvin
Pronuntaţă de: ICCJ, Sectia a II-a civila, Decizia nr. 1936 din 29 octombrie 2019



Ştiri Juridice
Legislaţie

Legea nr. 167/2020 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discrim
Legea nr. 167/2020 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 137/2000 privind prev ...

OUG 130/2020 privind unele masuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile
Ordonanta de urgenta nr. 130/2020 privind unele masuri pentru acordarea de sprijin financiar din fon ...

OUG 123/2020 pentru modificarea art. 3 din Legea nr. 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii
Ordonanta de urgenta nr. 123/2020 pentru modificarea art. 3 din Legea nr. 61/1993 privind alocatia d ...