Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » Dreptul muncii. Contractul de Munca » Munca la negru – definitie, forme, avantaje si dezavantaje, sanctiuni

Munca la negru – definitie, forme, avantaje si dezavantaje, sanctiuni

  Publicat: 25 Oct 2015       12736 citiri       Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim        Secţiunea: Dreptul muncii. Contractul de Munca  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Intreprindere care cumpara sau sconteaza facturile de la un fabricant sau de la un vanzator si urmareste incasarea pretului de la clienti.
Munca la negru a constituit si constituie inca un factor de o extrema importanta cu consecinte deosebite atat din perspectiva protectiei sociale a salariatilor, a mediului de afaceri, cat si din punct de vedere fiscal.

Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Modificare temporara a contractului de munca, prin trimiterea persoanei incadrate sa presteze munca la o alta unitate, intr-o perioada de pana la 6 luni,
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Stare a unei persoane care si-a pierdut capacitatea de munca din cauza de accident de munca, boala profesionala sau boala obisnuita.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Categorie de fapte juridice, care se produc independent de vointa omului si de care legea leaga anumite efecte juridice.
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
Stare a unei persoane de a fi lipsita de capacitate juridica. Nepricepere, nepregatire, lipsa de aptitudini pentru indeplinirea unei activitati,functii, meserii, profesii sau ocupatii.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Perioada in care s-a platit contributia de asigurari sociale atat de catre asigurat, cat si de angajator sau, dupa caz, numai de catre asigurat.
Consta in obtinerea competentelor specifice unei alte ocupatii sau profesii, diferita de cele dobandite anterior.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
A fost promulgat la 11.09.1865
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
A fost promulgat la 11.09.1865
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
A fost promulgat la 11.09.1865
Legatura juridico-politica permanenta ce exista intre stat si cetatean se numeste cetatenie.In societatea noastra se discuta pe larg problema cetateniei.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Drepturi banesti care se acorda pentru desfasurarea unor anumite activitati.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.

"Munca la negru" sau munca nedeclarata (cum mai este cunoscuta) ori munca subdeclarata este acea activitate prestata de un salariat pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica, fara a fi respectate prevederile legale in vigoare privind incheierea, executarea, modificarea, suspendarea si incetarea contractului individual de munca .


Munca la negru poate fi intalnita sub cele mai variate forme:


- intelegerea dintre angajator si salariat in urma careia acesta din urma accepta sa presteze munca fara semnarea unui contract individual de munca, fapt care il priveaza de drepturile si obligatiile ce decurg din lege;


- neincheierea contractului individual de munca pentru perioada de proba;


- utilizarea de catre persoanele fizice a unui personal casnic pentru efectuarea unor servicii si lucrari in gospodariile individuale, fara incheierea unui contract individual de munca;


- folosirea in mod nelegal a fortei de munca ziliere sau sezoniere (zilieri, ucenici etc.);


- activitatea nenormata, total neevidentiata si nefiscalizata, desfasurata in afara contractului individual de munca, fara stat de plata legal intocmit si plata obligatiilor la bugetul de stat, fara pontaj pentru evidentierea normei de timp, fara documente privind norma de productie si felul muncii si nenominalizarea in nici un fel a persoanei care presteaza munca;


- munca partial neevidentiata si nefiscalizata realizata prin evidenta dubla si asa-numita "plata in mana" reprezentand plus fata de evidenta din documente;


- incorecta evidentiere a productiei realizate in norme de timp epuizante, mai mari de 8 ore, lucratorul fiind abuzat si aflandu-se la discretia patronului;


- munca pe conventia de 3 ore pe zi, care in realitate se desfasoara in intervalul de 8 - 12 ore pe zi.


Domeniile in care se regaseste cu preponderenta munca la negru


Munca "la negru" se intalneste in mod frecvent in constructii, prestari de servicii, comertul organizat si neorganizat, stradal, in piete, targuri dar si in sectoare greu accesibile cum sunt agricultura si exploatarile forestiere. Exista, de asemenea, munca "la negru" si in activitatile industriale si de tip industrial.


Care sunt principalele dezvantaje pentru salariatul care presteaza munca la negru?


Practicarea muncii la negru prezinta o multitudine de dezavantaje pentru salariat, fara a exista, insa, vreun avantaj pentru acesta.


Astfel, principalele dezavantaje ale salariatului care desfasoara munca la negru ar fi:


- este lipsit de protectie sociala, fiindu-i afectata pensia, siguranta materiala a familiei si chiar sanatatea ei;


- nu beneficiaza de vechimea in munca si in specialitate, deci nici de sporuri salariale determinate de vechime;


- nu i se plateste diurna pentru deplasare si detasare si indemnizatia de transport;


- nu primeste indemnizatie de transfer;


- nu va primi pensie de limita de varsta, anticipata, anticipata partial, de invaliditate sau de urmas, dar nici ajutoare de boala, ajutor de deces, indemnizatie de boala, indemnizatie de somaj etc;


- nu va beneficia de reducerea normei de timp ca urmare a conditiilor de munca si nici nu va avea dreptul la concediul legal de odihna platit sau la alte concedii legal reglementate pentru evenimente deosebite (casatorii, deces, nasterea unui copil in familie);


- nu va beneficia nici de asistenta medicala gratuita, medicamentatie gratuita sau compensate;


- nu este asigurat pentru riscuri previzibile si imprevizibile cum sunt: invaliditatea, accidentele de toate felurile, bolile, maternitatea, batranetea, decesul;


- nu are dreptul la indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca cauzata de boli obisnuite sau de accidente inafara muncii, boli profesionale si accidente de munca;


- nu beneficiaza de prestatii si asistenta pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca cum sunt: indemnizatia pentru trecerea temporara in alta munca, indemnizatia pentru reducerea timpului de munca si pentru carantina, ajutoare pentru diferite proteze, tratament balnear gratuit sau partial gratuit si reabilitare profesionala;


- nu beneficiaza de somaj si indemnizatie de sprijin;


- nu se bucura de protectia legala a femeilor si copiilor;


- nu va primi indemnizatia pentru maternitate (concediu pre si post-natal), indemnizatie pentru cresterea copilului, pentru ingrijire de pana la 2 ani sau pentru ingrijirea copilului bolnav (aceste drepturi cuvenindu-se numai asiguratului care are un stagiu de cotizare de cel putin 6 luni realizat in ultimele 12 luni anterioare producerii riscului);


- nu are dreptul la cursuri gratuite de calificare, recalificare si reconversie profesionala;


- nu primeste tichete de masa, nu poate contracta un credit bancar;


- nu exercita drepturile colective constitutionale cum sunt: dreptul la asociere in sindicate, la negocierea contractului colectiv de munca .


Care sunt principalele dezvantaje pentru angajatorul care practica munca la negru?


Incadrarea in munca a persoanelor fara forme legale prezinta o serie de dezavantaje si pentru angajator, principalele inconveniente fiind urmatoarele:


- daca are mai mult de cinci angajati care lucreaza la negru, atunci aceasta fapta este considerata infractiune, iar angajatorul va raspunde penal;


- prin acceptarea muncii la negru angajatorii se confrunta cu imposibilitatea responsabilizarii angajatilor fata de munca prestata si fata de rezultatele obtinute;


- se inregistreaza dificultati de consolidare a unei imagini favorabile in mediul de afaceri, neintrunirea unor conditii de participare la licitatii etc.;


- este lipsit de posibilitatea legala de a-l responsabiliza pe lucrator pentru eventualele pagube produse de acesta;


- este lipsit de prerogativa disciplinara;


- savarseste o evaziune fiscala, pentru ca fondurile sociale si bugetul de stat sunt pagubite prin sustragerea de la plata contributiilor sociale si a impozitelor.


Totusi, desi exista o intreaga serie de dezavantaje, angajatorii care primesc persoane ca lucreaza la negru au si o serie de beneficii, cum ar fi:


- se sustrag de la plata impozitelor si a contributiilor sociale.


- pot incheia colaborarea cu respectivul angajat mult mai repede, spre deosebire de situatia in care ar exista un contract individual de munca, iar angajatorul ar trebui sa aiba motive intemeiate pentru a concedia salariatul.


Sanctiunile prevazute de lege in cazul prestarii muncii la negru


Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii sanctioneaza in mod expres conduita angajatorului care nu respecta dispozitiile legale cu privire la incadrarea persoanelor in munca . Astfel, potrivit art. 260 din Codul muncii, constituie contraventie si se sanctioneaza astfel urmatoarele fapte:


1. primirea la munca a pana la 5 persoane fara incheierea unui contract individual de munca, potrivit art. 16 alin. (1), cu amenda de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoana identificata;


2. prestarea muncii de catre o persoana fara incheierea unui contract individual de munca, cu amenda de la 500 lei la 1.000 lei;


3. neplata de catre angajator, timp de 3 luni consecutiv, a contributiei de asigurari sociale la bugetul asigurarilor sociale de stat, cu o amenda de cuprinsa intre 5.000 si 10.000 lei;


Pot fi aplicate amenzi de pana la 10.000 lei si pentru savarsirea urmatoarelor fapte:


1. incadrarea in munca a persoanelor din randul beneficiarilor de indemnizatii de somaj si care nu au anuntat in termen de 3 zile agentiile pentru ocuparea fortei de munca la care acestia au fost inregistrati;


2. refuzul angajatorului de a comunica datele, informatiile si de a prezenta toate inscrisurile si oricare alte date si documente solicitate de organele de control ale agentiilor pentru ocuparea fortei de munca teritoriale, in timpul desfasurarii controlului si in scopul indeplinirii atributiilor prevazute de lege.


De asemenea, dispozitiile art. 264 din Codul muncii reglementeaza raspunderea penala a angajatoilor care primesc la munca mai mult de 5 persoane, indiferent de cetatenia acestora, fara incheierea unui contract individual de munca, fapta fiind sanctionata cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.


Pe langa pedeapsa principala aratata, instanta de judecata poate dispune si aplicarea uneia sau mai multora dintre urmatoarele pedepse complementare:


a) pierderea totala sau partiala a dreptului angajatorului de a beneficia de prestatii, ajutoare ori subventii publice, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene gestionate de autoritatile romane, pentru o perioada de pana la 5 ani;


b) interzicerea dreptului angajatorului de a participa la atribuirea unui contract de achizitii publice pentru o perioada de pana la 5 ani;


c) recuperarea integrala sau partiala a prestatiilor, ajutoarelor ori subventiilor publice, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene gestionate de autoritatile romane, atribuite angajatorului pe o perioada de pana la 12 luni inainte de comiterea infractiunii;


d) inchiderea temporara sau definitiva a punctului ori a punctelor de lucru in care s-a comis infractiunea sau retragerea temporara ori definitiva a unei licente de desfasurare a activitatii profesionale in cauza, daca acest lucru este justificat de gravitatea incalcarii.


De asemenea, angajatorul va fi obligat sa plateasca:


a) orice remuneratie restanta datorata persoanelor angajate ilegal. Cuantumul remuneratiei se presupune a fi egal cu salariul mediu brut pe economie, cu exceptia cazului in care fie angajatorul, fie angajatul poate dovedi contrariul;


b) cuantumul tuturor impozitelor, taxelor si contributiilor de asigurari sociale pe care angajatorul le-ar fi platit daca persoana ar fi fost angajata legal, inclusiv penalitatile de intarziere si amenzile administrative corespunzatoare;


c) cheltuielile determinate de transferul platilor restante in tara in care persoana angajata ilegal s-a intors de bunavoie sau a fost returnata in conditiile legii.


In cazul savarsirii infractiunii aratate mai sus, de catre un subcontractant, atat contractantul principal, cat si orice subcontractant intermediar, daca au avut cunostinta de faptul ca subcontractantul angajator angaja straini aflati in situatie de sedere ilegala, pot fi obligati de catre instanta, in solidar cu angajatorul sau in locul subcontractantului angajator ori al contractantului al carui subcontractant direct este angajatorul, la plata sumelor de bani prevazute in alineatul precedent la lit. a) si c).



Avocat Andrei-Gheorghe Gherasim, colaborator Cabinet de avocat Predut Marius-Catalin






Citeşte mai multe despre:    munca la negru    munca nedeclarata    munca subdeclarata    fara forme legale    contraventie    infractiune    avantaje    dezavantaje   



Comentează: Munca la negru – definitie, forme, avantaje si dezavantaje, sanctiuni
Alte Titluri

[Av. muncii] Primirea in munca a persoanelor fara incheierea unui contract individual de munca
Sursa: MCP Cabinet avocati

Manipularea, instrument de lucru pe piata imobiliara
Sursa: Ioana Morovan, HotNews.ro



Jurisprudenţă

Munca la negru in perioada de proba. Sanctiune
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a Conflicte de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 1050 din 29.02.2016

Aprecierea prezumtiei de nevinovatie in sanctionarea contraventiilor
Pronuntaţă de: Judecatoria Strehaia-Mehedinti, Sentinta nr. 565/2016 din 09.03.2016

Decizia 37/2016. Persoana care munceste fara forme legale poate solicita constatarea raportului de munca si a efectelor acestuia, chiar daca a incetat anterior sesizarii instantei
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Primirea la munca de catre agentul economic a unui numar de 11 persoane pentru care nu a incheiat contracte de munca
Pronuntaţă de: Tribunal - Decizia nr. 42 din 15-mar-2012

Restrangerea exercitiului dreptului la libera circulatie pe teritoriul Angliei
Pronuntaţă de: Tribunalul Braila - Sentinta civila nr. 1 din data 05.01.2010