Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » CEDO. Justitie Europeana » Conditiile dobandirii calitatii de ”victima indirecta” in cazul decesului unei persoane in jurisprudenta CEDO

Conditiile dobandirii calitatii de ”victima indirecta” in cazul decesului unei persoane in jurisprudenta CEDO

  Publicat: 29 Jan 2017       600 citiri       Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim        Secţiunea: CEDO. Justitie Europeana  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Recent a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 65 din 26.01.2017, Hotararea din data de 14.06.2016 pronuntata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in Cauza Stepanian impotriva Romaniei, care prezinta un deosebit interes in ceea ce priveste admisibilitatea formularii unei cereri in fata Curtii de catre alte persoane decat victima directa careia i-au fost incalcate drepturi fundamentale protejate de Conventie .

Aceasta este un tratat international deschis spre semnare numai statelor membre ale Consiliului Europei.
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Legatura bazata pe descendenta unei persoane dintr-o alta persoana sau pe faptul ca mai multe persoane au un descendent comun, rudenie fireasca, ori care se stabileste ca efect al infierii, rudenie civila.
Persoana care exercita drepturile si executa obligatiile decurgand din curatela.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Situatie care consta in indeplinirea, potrivit cerintelor legii, a actelor de chemare a persoanelor interesate in fata organului de jurisdictie ori a organelor de urmarire penala.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Persoana care exercita drepturile si executa obligatiile decurgand din curatela.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Componentele structurale ale actului juridic civil, adica elementele sale constitutive, care pot fi comune tuturor actelor civile
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Persoana care exercita drepturile si executa obligatiile decurgand din curatela.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Situatie care consta in indeplinirea, potrivit cerintelor legii, a actelor de chemare a persoanelor interesate in fata organului de jurisdictie ori a organelor de urmarire penala.

Obiectul sesizarii Curtii Europene l-a constituit incalcarea art. 3 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale, ca urmare a aplicarii de rele tratamente (tortura) asupra fiului reclamantilor (dl S.N.) de catre personalul spitalului de psihiatrie la care a fost internat, urmat de decesul acestuia, precum si faptul ca ancheta desfasurata de autoritatile interne nu a fost efectiva. Sesizarea a fost formulata de doamna Angela Stepanian (mama dlui S.N.) si de catre domnul Dorel Stepanian (fiul dlui S.N.).


I. Situatia de fapt


In ceea ce priveste situatia de fapt, s-a retinut ca in 1994 dl S.N., nascut in 1968, a fost diagnosticat cu schizofrenie paranoida. Acesta primea tratament si era internat periodic la Spitalul de Psihiatrie pentru Bolnavi Cronici de la Gura Ocnitei. La data de 18 ianuarie 2010, dl S.N. a fost internat la spitalul de psihiatrie pentru examene medicale si tratament. In seara zilei de 14 februarie 2010, dl S.N. a refuzat tratamentul prescris si a impins mana asistentei care-i oferea tratamentul. Directoarea spitalului a decis ca tratamentul trebuia administrat si i-a prescris o injectie cu clorpromazina. Asistenta medicala a solicitat ajutorul a doi colegi pentru a putea administra tratamentul lui S.N.


Conform reclamantilor, trei angajati ai spitalului l-au imobilizat pe dl S.N. de o balustrada si i-au aplicat numeroase lovituri de pumn la cap, la ochiul stang si la urechea dreapta. Asistenta medicala i-a injectat tratamentul si l-a inchis intr-o camera izolata, cunoscuta in limba romana sub numele de "izolator", timp de 12 ore, fara monitorizare. In acest interval de timp nu i-a fost acordat niciun tratament medical pentru ranile suferite. Dl S.N. nu a primit decat apa si trebuia sa-si faca nevoile intr-o galeata adusa in camera in care se afla, camera care nu era dotata cu toaleta.


In urma consultatiilor medicale repetate, s-a constatat ca dl S.N. suferise: o tumefactie generalizata la nivelul capului si o echimoza localizata la nivelul ochiului stang, un hematom, o hemoragie la nivel ocular si fracturi la trei coaste, fiind operat ulterior de urgenta.


In raportul intocmit de organele de ancheta ale politiei s-a retinut ca la data de 14 februarie 2010 dl S.N. a suferit vatamari corporale pentru care fusesera necesare ingrijiri medicale de 22-24 de zile si ca acestea ii pusesera viata in pericol . La data de 11 martie 2011, dl S.N. a fost internat la Spitalul Sf. Stefan cu diagnosticul de pneumonie. Doua zile mai tarziu, la 13 martie 2011, acesta a decedat la spital in urma unui stop cardiac.


Dna Angela Stepanian (mama dlui S.N.) a formulat plangere penala impotriva personalului spitalului psihiatric, constituindu-se si parte civila in numele fiului acesteia, dl. S.N.


Inainte de a verifica pe fond cererea reclamantilor, judecatorii Curtii Europene au analizat admisibilitatea cererii prin prisma art. 34 din Conventie, care stipuleaza: "Curtea poate fi sesizata, printr-o cerere, de orice persoana fizica, organizatie neguvernamentala sau grup de particulari care se pretind victime ale unei incalcari de catre una dintre inaltele parti contractante a drepturilor recunoscute in conventie sau in protocoalele sale [...]. Inaltele parti contractante se angajeaza sa nu impiedice prin nicio masura exercitarea efectiva a acestui drept ."


II. Argumentele Guvernului


Guvernul a ridicat exceptia inadmisibilitatii formularii cererii de catre reclamanti, mama dlui S.N. si fiul acestuia, sustinand, in esenta, ca cererea nu indeplineste conditiile de competenta ratione materie impuse de art. 34 din Conventie (pct. 26).


S-a sustinut ca reclamantii nu au participat la procedurile interne si, in consecinta, nu au suferit efectele acestora, nu se plang de o atingere adusa drepturilor lor, ci se adreseaza Curtii exclusiv in numele dlui S.N. Din acest punct de vedere, apreciaza ca situatia de fata se distinge de cauzele referitoare la disparitie sau deces in care Curtea a acceptat ca avand calitate procesuala activa parintii victimelor. (pct. 27).


S-a mai aratat ca situatiile in care mostenitorii unei persoane pot sesiza Curtea ar trebui sa fie de natura exceptionala si ca acest atribut ar trebui sa fie limitat la partile din cererea care invoca chestiuni de interes general, fiind invocate cu titlu exemplificativ hotararile Filip impotriva Romaniei (nr. 41.124/02, 14 decembrie 2006), in ceea ce priveste caracterul efectiv al anchetei ca urmare a unor acuzatii de rele tratamente si Parascineti impotriva Romaniei (nr. 32.060/05, 13 martie 2012), in ceea ce priveste internarea psihiatrica.


Guvernul a mai subliniat ca reclamantii nu au pretins ca au vreun interes material in speta.


III. Argumentele reclamantilor


Reclamantii au invederat, in primul rand, faptul ca intre acestia si dl S.N. exista o legatura de rudenie. In plus, reclamanta Angela Stepanian i-a fost si curator dlui S.N. in timpul vietii acestuia si, in aceasta calitate, avea obligatia de a angaja si de a continua orice actiune necesara in fata autoritatilor cu privire la incidentele din 14 februarie 2010.


Cat priveste pe reclamantul Dorel Stepanian, fiul dlui S.N., s-a aratat ca acesta nu avea nicio calitate procesuala activa, intrucat tatal sau era inca in viata. Intrucat dl S.N. a decedat in timpul procedurilor interne, fiul sau, in calitate de reclamant in cauza, avea posibilitatea de a urmari orice demers juridic initiat. Totusi, procedurile efective fiind epuizate rapid, reclamantul nu a avut ocazia, din punct de vedere obiectiv, de a se constitui ca parte in procedura .


III. Motivarea Curtii


1. Principii generale


In hotararea pronuntata s-a invederat ca problema privind calitatea procesuala a rudelor apropiate victimelor decedate ce au sesizat Curtea in numele acestora a mai facut obiectul unor analize ale Curtii.


Astfel, in Hotararea Centrul de Resurse Juridice in numele lui Valentin Campeanu (pct. 98), Curtea a considerat ca: "situatia este insa diferita atunci cand victima directa a decedat inainte de introducerea cererii in fata Curtii. In astfel de cazuri, Curtea, bazandu-se pe o interpretare autonoma a notiunii de AA«victimaAA», a fost dispusa sa recunoasca calitatea procesuala a unei rude apropiate, intrucat capetele de cerere ridicau o problema de interes general, cu privire la AA«respectul drepturilor omuluiAA» (art. 37AA§1in fine din Conventie), iar reclamantii, in calitate de mostenitori, aveau un interes legitim in mentinerea cererii, respectiv ca urmare a unui efect direct asupra propriilor drepturi ale reclamantului. Trebuie remarcat faptul ca aceste ultime cauze au fost aduse in fata Curtii in urma sau in legatura cu o procedura interna la care victima directa participase ea insasi in cursul vietii." (pct. 32).


In cauzele in care decesul victimei directe are loc in circumstante despre care se pretinde ca angajeaza raspunderea statului, Curtea a acceptat, in special, sa fie formulate de o ruda apropiata acele capete de cerere intemeiate peart. 3din Conventie [Bazorkina impotriva Rusiei (dec.), nr. 69.481/01, 15 septembrie 2005]. Curtea a ajuns la aceeasi concluzie si cu privire la alte capete de cerere, de exemplu cele intemeiate pe art. 5 [Lykova impotriva Rusiei, nr. 68.736/11, pct. 63-66, 22 decembrie 2015] (pct. 33).


In cauzele in care pretinsa incalcare aConventieinu are o legatura extrem de apropiata cu disparitia sau decesul care angajeaza raspunderea statului, Curtea a urmat o abordare mult mai restrictiva, intemeindu-se pe notiunea de drepturi netransferabile [in special, Cauza Sanles Sanles impotriva Spaniei (dec.), nr. 48.335/99, CEDO 2000-XI, referitor laart. 2,art. 3,art. 5,art. 8,art. 9siart. 14din Conventie, sau Cauza Fairfield si altii impotriva Regatului Unit (dec.), nr. 24.790/04, CEDO 2005-VI, referitor laart. 9siart. 10].


In alte cauze referitoare la capete de cerere intemeiate peart. 5 (dreptul la libertate si la siguranta),art. 6(dreptul la un proces echitabil) siart. 8 (dreptul la respectarea vietii private si de familie), Curtea a recunoscut calitatea de victima persoanelor apropiate care au demonstrat existenta unui interes moral (Nolkenbockhoff impotriva Germaniei, 25 august 1987, pct. 33, seria A nr. 123, si Gradinar impotriva Moldovei, nr. 7.170/02, pct. 95 si 97-98, 8 aprilie 2008) sau a unui interes material in cauza [Ressegatti impotriva Elvetiei, nr. 17.671/02, pct. 23-25, 13 iulie 2006, Marie-Louise Loyen si Bruneel impotriva Frantei, nr. 55.929/00, pct. 29-30, 5 iulie 2005, Nolkenbockhoff, mentionata anterior, pct. 33, si Micallef impotriva Maltei (MC), nr. 17.056/06, pct. 48, CEDO 2009].


A fost, de asemenea, luata in considerare si existenta unui interes general care sa necesite continuarea examinarii plangerilor [Marie-Louise Loyen si Bruneel, pct. 29, Ressegatti, pct. 26, Micallef, pct. 46 si 50] (pct. 34).


In ceea ce priveste, in special, capetele de cerere intemeiate peart. 3din Conventie invocate de rudele apropiate din cauzele in care decesul victimei directe nu avea o legatura extrem de stransa cu relele tratamente pretinse, Curtea nu a exclus posibilitatea de a recunoaste calitatea procesuala activa a victimelor indirecte.


S-a aratat ca acesti reclamanti trebuie sa probeze un interes moral puternic, in afara celui pecuniar, pe care l-ar putea avea la finalul procedurilor interne sau alte motive imperative. De exemplu un interes general important care necesita ca plangerea sa fie examinata a fost retinut in Cauza Boaca si altii impotriva Romaniei, nr. 40.355/11, pct. 45-50, 12 ianuarie 2016, si Kaburov impotriva Bulgariei (dec.), nr. 9.035/06, pct. 56, 19 iunie 2012] (pct. 35).


De asemenea, Curtea a invederat ca, in mod evident, caracterul efectiv al anchetei penale efectuate ca urmare a unor acuzatii de rele tratamente din partea unor agenti ai statului reprezinta cel mai important, daca nu unicul aspect de interes general al acestor cauze (Kaburov, pct. 57).


In special, in Cauza Kaburov mentionata anterior, Curtea a motivat ca reclamantul (fiul victimei directe) nu a demonstrat "un interes moral puternic" sau "alte motive imperioase" pentru a se plange in fata Curtii, intrucat nu avea decat un interes strict pecuniar in procedura interna, respectiv acordarea de despagubiri [Kaburov, pct. 57].


Victima directa cu privire la care exista suspiciunea ca fusese batuta de politie in timpul arestarii sale a decedat in timpul procedurilor interne si mostenitorul sau a sesizat Curtea la o luna dupa data hotararii interne definitive cu privire la acordarea de despagubiri pentru rele tratamente; la acea data, ancheta penala era deja incheiata de aproape cinci ani (Kaburov, pct. 23-34 si 38-42).


In Cauza Sotirova impotriva Bulgariei [(dec.), nr. 55.401/07, pct. 19, 29 si 57, 21 octombrie 2014], Curtea a considerat ca trebuia sa fie sesizata de catre victima directa in timpul vietii, tinand cont de faptul ca si la momentul introducerii cererii de catre vaduva victimei, la unsprezece luni de la deces, ancheta penala era inca in curs (pct. 37).


In cele din urma, in Cauza Tomaszewscy impotriva Poloniei (nr. 8.933/05, pct. 30 si 79, 15 aprilie 2014), Curtea, dupa ce a reamintit ca poate exista un interes moral pentru rudele apropiate de a introduce o cerere in numele victimei, intre timp decedata, pentru rele tratamente din partea politiei, in special pentru a o absolvi de orice vinovatie, nu a recunoscut calitatea procesuala activa a mamei victimei, observand ca procedurile interne relevante fusesera incheiate prin decesul victimei (argumentul intemeiat pe natura personala a procedurilor penale impotriva victimei directe a fost folosit din perspectiva art. 5 pentru a nu recunoaste calitatea procesuala activa pentru rudele apropiate.


Aplicarea principiilor de mai sus in speta dedusa judecatii


In cauza, Curtea a retinut ca reclamantii se plang de relele tratamente aplicate dlui S.N. de angajatii spitalului public de psihiatrie in care acesta se gasea internat. Victima directa a incalcarilor pretinse ale Conventiei a decedat inainte de introducerea cererii in fata Curtii.


Reclamantii au pretins ca decesul dlui S.N. a fost cauzat de relele tratamente suferite la spital, aceasta acuzatie fiind contestata insa de Guvern. Curtea a retinut ca singura opinie cu privire la aceasta chestiune a fost exprimata de medici la trei ani de la deces, fara ca o expertiza medico-legala sa fie efectuata; in plus, reclamantii nu au avut niciodata posibilitatea de a contesta concluziile medicilor. Elementele aflate in posesia Curtii nu au permis stabilirea cu certitudine daca a existat o legatura de cauzalitate sau nu intre incidentele din 2010 si decesul victimei (pct. 39).


Cat priveste calitatea de victima indirecta a mamei dlui S.N., Curtea a observat ca aceasta, in calitate de curator al dlui S.N., a depus o plangere penala, a participat activ la procedurile interne ca reprezentanta a victimei si a continuat aceste proceduri dupa decesul lui S.N. [Cauza Alhan contra Turciei, nr. 22.277/93, pct. 54, CEDO 2008-VII]. Tot in calitate de curator, aceasta avea obligatia legala de a-i supraveghea interesele (Centrul de Resurse Juridice in numele lui Valentin Campeanu, mentionata anterior, pct. 60).


In consecinta, aceasta (mama dlui S.N) a fost preocupata in mod direct de finalitatea procedurii, intrucat avea interesul moral superior de a vedea identificate si pedepsite persoanele raspunzatoare. Interesul sau in cauza merge dincolo de un simplu interes pecuniar [Alhan contra Turciei, pct. 54, si, a contrario, Nassau Verzekering Maatschapij N.V. impotriva Tarilor de Jos (dec.), nr. 57.602/09, pct. 23-24, 4 octombrie 2011, Kaburov, pct. 57-58, si Brincat si altii impotriva Maltei, nr. 60.908/11, 62.110/11, 62.129/11, 62.312/11 si 62.338/11, pct. 18-21 si 132, 24 iulie 2014, precum si supra, pct. 36].


Tinand cont de acest interes al reclamantei, s-a apreciat ca procedura interna vizata depaseste cadrul unei proceduri legate strict de persoana dlui S.N. si dobandeste astfel o dimensiune morala proprie (a contrario, Tomaszewscy, mentionata anterior, pct. 79).


In ceea ce il priveste pe fiul dlui S.N., Curtea a retinut ca acesta nu a putut participa la procedurile interne, intrucat, la momentul respectiv, tatal sau era inca in viata. La decesul victimei, acesta s-a comportat in solidar cu reclamanta, introducand cererea in fata Curtii.


S-a retinut ca fiul dlui S.N. a demonstrat, in acelasi timp, ca interesul sau este similar cu cel al reclamantei, si anume de a-i vedea pe autorii relelor tratamente aplicate tatalui sau identificati si pedepsiti in mod corect (pct. 40). S-a apreciat ca participarea sa la procedura in speta, tinand cont de miza pe care o reprezinta pentru reclamanti si pentru memoria victimei, este justificata de interesul sau moral propriu (a contrario, Tomaszewscy, pct. 79). Astfel, Curtea a considerat ca respectivele concluzii la care a ajuns la pct. 40 cu privire la reclamanta sunt la fel de valabile si pentru reclamant (pct. 41).


In plus, s-a retinut ca raspunderea statului este angajata pentru rele tratamente contrareart. 3si suferite intr-un spital public (mutatis mutandis, Centrul de Resurse Juridice in numele lui Valentin Campeanu, pct. 134, si Atudorei impotriva Romaniei, nr. 50.131/08, pct. 139, 16 septembrie 2014).


Intrucat victima a decedat cu foarte putin timp inainte de pronuntarea hotararii definitive interne, reclamantii au depus plangerea in fata Curtii in termenul de sase luni ce a urmat. Procedura in fata instantelor interne nefiind inca finalizata inainte de decesul lui S.N., acesta nu putea sa sesizeze in mod valabil Curtea in timpul vietii sale (a se vedea, a contrario, Sotirova, pct. 57).


In plus, instantele interne au examinat fondul cauzei chiar dupa decesul victimei directe (a contrario, Tomaszewscy, mentionata anterior, pct. 30 si 79).


Pentru toate aceste motive, cu majoritate de voturi, Curtea a statuat ca mama si fiul dlui S.N. au calitatea procesuala pentru a se plange in fata Curtii pentru relele tratamente pretins suferite de catre dl S.N. si pentru absenta caracterului efectiv al anchetei efectuate de autoritati.


Trei dintre judecatorii Curtii (doamna judecator Gabriele Kucsko-Stadlmayer, la care au aderat si domnii judecatori Andras Sajo si Nona Tsotsoria), si-au exprimat opinia separata in sensul ca nu sunt de acord cu atribuirea calitatii de victima indirecta si in favoarea fiului dlui S.N.


Solutia este motivata de faptul ca art. 34 din Conventie exclude cererile pe calea actio popularis (Klass si altii impotriva Germaniei, 6 septembrie 1978, pct. 33, seria A, nr. 28). Curtea a creat notiunea de "victima indirecta" cu scopul de a permite examinarea unei cereri atunci cand "victima directa" a decedat sau a disparut. Conform jurisprudentei sale constante, persoanele apropiate de o persoana decedata nu pot pretinde calitatea de victima decat in anumite conditii .


In Hotararea Centrul de Resurse Juridice in numele lui Valentin Campeanu impotriva Romaniei (MC), nr. 47.848/08, CEDO 2014, Curtea a hotarat ca trebuie sa existe fie un efect direct asupra drepturilor proprii ale reclamantului, fie o problema de interes general cu privire la "respectarea drepturilor omului" si un interes legitim pentru reclamant in mentinerea cererii (pct. 98).


Atunci cand incalcarea pretinsa a Conventiei nu se raporteaza strict la decesul victimei directe, reclamantul trebuie sa stabileasca existenta unui interes moral solid sau alte motive imperative care necesita continuarea examinarii capetelor de cerere [Sanles Sanles impotriva Spaniei (dec.), nr. 48.335/99, CEDO 2000-XI, Kaburov impotriva Bulgariei (dec.), nr. 9.035/06, pct. 56, 19 iunie 2012, si Centrul de Resurse Juridice in numele lui Valentin Campeanu, pct. 100].


In toate aceste grupuri de cauze este indispensabil ca acel capat de cerere sa fie admisibil pentru clarificarea intrebarilor din sfera drepturilor omului.


In speta, s-a apreciat ca mama dlui S.N., in calitate de curator al fiului sau, se plange de lovituri aplicate intentionat si abuziv asupra acestuia de angajati ai spitalului din Gura Ocnitei. Chiar inainte de decesul fiului sau, ea introdusese aceste capete de cerere in numele lui. Cel de-al doilea reclamant (fiul dlui S.N.) nu a putut participa in aceasta procedura . A comparut in calitate de fiu al victimei abia in cadrul cererii introduse in fata Curtii in temeiul art. 3 (si nu al art. 2) din Conventie, judecatorii apreciind ca nu exista niciun motiv exceptional pentru ca acest aspect al cererii - in afara de cel privitor la bunica sa - sa faca necesara continuarea examinarii din partea Curtii.



Adaptat de Avocat Andrei-Gheorghe Gherasim, Colaborator "Cabinet de Avocat "Marius-Catalin Predut"





Citeşte mai multe despre:    victima indirecta    victima directa    dreptul la despagubiri    jurisprudenta CEDO    deces    daune morale



Comentează: Conditiile dobandirii calitatii de ”victima indirecta” in cazul decesului unei persoane in jurisprudenta CEDO
Alte Titluri