Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Articole juridice » Drept Civil » Legea darii in plata: plafonul sumei imprumutate – mijloc de protectie sau element discriminatoriu

Legea darii in plata: plafonul sumei imprumutate – mijloc de protectie sau element discriminatoriu

  Publicat: 25 Apr 2019       474 citiri       Sursa: Irina Maria Diculescu        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
1.Notiuni introductive

Acel mijloc de stingere a obligatiilor care consta in acceptarea de catre creditor, la propunerea debitorului, de a primi o alta prestatie in locul celei pe care debitorul era obligat initial sa o execute.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
(BNR)Este banca centrala a statului roman si are drept obiectiv principal asigurarea stabilitatii monedei nationale, pentru a contribui la stabilitatea preturilor.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Acel mijloc de stingere a obligatiilor care consta in acceptarea de catre creditor, la propunerea debitorului, de a primi o alta prestatie in locul celei pe care debitorul era obligat initial sa o execute.
Acel mijloc de stingere a obligatiilor care consta in acceptarea de catre creditor, la propunerea debitorului, de a primi o alta prestatie in locul celei pe care debitorul era obligat initial sa o execute.
Restrictii impuse partilor la un acord (inclusiv la un acord privind efectuarea unei concentrari), care nu fac obiectul principal al unui astfel de acord, dar sunt legate direct si sunt necesare realizarii obiectivului prevazut.
Parte intr-un raport juridic de obligatie, titular de drepturi de creanta, indreptatit sa pretinda subiectului pasiv,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Denumire data monedei unice europene.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Conform Legii locuintei 114/1996, o locuinta care, \"prin gradul de satisfacere a raportului dintre cerinta utilizatorului si caracteristicile locuintei, la un moment dat,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Aplicarea normelor juridice la fapte ori situatii concrete.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat,
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Art. 1722 Cod civil - drept recunoscut unui creditor, decurgand din calitatea creantei sale de a fi preferat celorlalti creditori, chiar daca acestia sunt ipotecari
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Persoana fizica sau juridica care se imprumuta de la o alta persoana fizica sau juridica numita imprumutator.
(BNR)Este banca centrala a statului roman si are drept obiectiv principal asigurarea stabilitatii monedei nationale, pentru a contribui la stabilitatea preturilor.
Persoana fizica sau juridica care se imprumuta de la o alta persoana fizica sau juridica numita imprumutator.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Persoana fizica sau juridica care se imprumuta de la o alta persoana fizica sau juridica numita imprumutator.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Acel mijloc de stingere a obligatiilor care consta in acceptarea de catre creditor, la propunerea debitorului, de a primi o alta prestatie in locul celei pe care debitorul era obligat initial sa o execute.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Conform Legii locuintei 114/1996, o locuinta care, \"prin gradul de satisfacere a raportului dintre cerinta utilizatorului si caracteristicile locuintei, la un moment dat,
Materialul de conceptie pregatitor reprezinta materializarea in limbaj natural a ideii si a activitatii de analiza, materializare ce poate contine:
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Acel mijloc de stingere a obligatiilor care consta in acceptarea de catre creditor, la propunerea debitorului, de a primi o alta prestatie in locul celei pe care debitorul era obligat initial sa o execute.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Acel mijloc de stingere a obligatiilor care consta in acceptarea de catre creditor, la propunerea debitorului, de a primi o alta prestatie in locul celei pe care debitorul era obligat initial sa o execute.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.

Legea nr. 77/2016 privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite a fost si este un act normativ indelung controversat. Cenzurata sub anumite aspecte de-a lungul timpului, si confirmata cu privire la altele, in urma numeroaselor sesizari adresate Curtii Constitutionale, Legea darii in plata ramane un izvor de nemultumiri din partea justitiabililor.


Printre aspectele frecvent atacate in fata Curtii Constitutionale se numara si dispozitia Legii ce impune un plafon al sumei imprumutate pentru accesul la procedura prevazuta de aceasta. Astfel, in articolul 4 alin. (3), Legea reglementeaza printre conditiile ce trebuie indeplinite cumulativ pentru stingerea creantei izvorand dintr-un contract de credit si a accesoriilor sale prin dare in plata urmatoarele: ``cuantumul sumei imprumutate, la momentul acordarii, nu depasea echivalentul in lei al 250.000 euro, suma calculata la cursul de schimb publicat de catre Banca Nationala a Romaniei in ziua incheierii contractului de credit``.1


``Daca exista mai multe credite ale aceluiasi creditor fata de acelasi debitor, va fi necesar ca fiecare, privit distinct, sa nu depaseasca pragul impus de lege, neputandu-se aprecia acest prag prin insumarea tuturor creditelor. Aceasta se impune chiar in ipoteza in care aceste credite sunt garantate cu unul si acelasi imobil, astfel incat debitorul va avea vocatia stingerii tuturor creditelor prin darea in plata a imobilului (garantie comuna), fara a putea considera ca, in aceste ipoteze, prin darea in plata a imobilului se stinge doar unul dintre credite, iar restul devin credite negarantate.``2


Acest plafon a fost criticat, argumentandu-se ca ar fi incalcate prevederile legale privind egalitatea in drepturi a cetatenilor prin impunerea de astfel de restrictii . In acest sens a fost sesizata, recent, Curtea Constitutionala, care si-a intarit pozitia jurisprudentiala exprimata anterior asupra aceluiasi subiect .


2. Exceptia de neconstitutionalitate



2.1 Pozitia autorilor exceptiei


In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin, in esenta, ca Legea nr. 77/2016 instituie un regim discriminator in randul debitorilor, cat timp se stabileste un plafon valoric de 250.000 euro, a carui depasire face imposibila prevalarea de dispozitiile acestui act normativ. Facand referire la considerentele Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016, prin care Curtea a retinut ca scopul urmarit si declarat al Legii nr. 77/2016 este "reglementarea acelor situatii aparute in urma crizei economice din cauza careia debitorii nu au mai fost capabili sa isi execute obligatiile asumate prin contractele de credit", autorii exceptie sustin ca toti cei care au contractat un credit si si-au achizitionat o locuinta, indiferent de valoarea acesteia, se afla in situatii identice care impun un tratament egal. Asa fiind, stabilirea plafonului de 250.000 euro nu poate fi calificata drept o discriminare pozitiva, intrucat, plecand de la scopul declarat de protectie sociala al legii criticate, esenta laturii sociale este data de protejarea locuintei persoanelor care nu mai pot achita ratele aferente creditului contractat in scopul achizitionarii acesteia, iar nu protejarea unei anumite categorii de populatie defavorizata prin raportare la valoarea creditului.


Astfel, in opinia autorilor exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile criticate din Legea nr. 77/2016 contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 4 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea in drepturi a cetatenilor.


2.2 Pozitia instantei si a autoritatilor publice sesizate conform legii



Instanta sesizata cu exceptia de neconstitutionalitate apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece tocmai scopul de protectie sociala al legii vizeaza oferirea unui sprijin persoanelor care au investit intr-o locuinta pentru a-si satisface necesarul unui confort mediu al traiului, iar nu protejarea unor investitii substantiale intr-o locuinta .


Guvernul a formulat punctul sau de vedere in sensul respingerii criticilor de neconstitutionalitate, in acord cu jurisprudenta instantei de contencios constitutional, relevanta fiind, in acest sens, Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016.


2.3 Pozitia Curtii Constitutionale



Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca prevederile art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 77/2016 au mai fost supuse controlului de constitutionalitate din perspectiva unor critici similare si prin raportare la aceleasi dispozitii constitutionale. In acest sens sunt, spre exemplu, Decizia nr. 44 din 30 ianuarie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 555 din 3 iulie 2018, Decizia nr. 20 din 18 ianuarie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 325 din 13 aprilie 2018, si Decizia nr. 328 din 10 mai 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 770 din 6 septembrie 2018, prin care Curtea a statuat ca prevederile de lege criticate sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.


Astfel, in jurisprudenta sa, Curtea a statuat ca indiferent de momentul la care a fost incheiat un contract de credit, sub imperiul reglementarii vechiului Cod civil sau al celei din actualul Cod civil, si independent de incidenta Legii nr. 77/2016 (sub aspectul indeplinirii conditiilor de admisibilitate prevazute de art. 4 din lege), instanta judecatoreasca, in conditiile legii, fiind independenta in aprecierea sa, va putea face aplicarea teoriei impreviziunii. Asadar, in lipsa acordului partilor si in temeiul art. 969 si art. 970 din Codul civil din 1864, respectiv al art. 1.271 din actualul Cod civil, instanta judecatoreasca va pronunta o hotarare prin care va dispune fie pastrarea contractului de credit in forma agreata de parti la data semnarii sale, fie adaptarea contractului in forma pe care instanta o decide, fie incetarea sa.


Asa fiind, Curtea a apreciat ca fiind neintemeiata critica de neconstitutionalitate care vizeaza incalcarea principiului egalitatii in drepturi, formulata din perspectiva faptului ca textul de lege criticat ar crea un privilegiu persoanelor care cad sub incidenta art. 4 si, implicit, a Legii nr. 77/2016, intrucat orice debitor al unui contract de credit, indiferent de valoarea contractului sau de scopul in care a angajat creditul, are deschisa calea unei actiuni in justitie, intemeiata pe dispozitiile dreptului comun in materie, respectiv pe dispozitiile referitoare la teoria impreviziunii din codurile civile. Prin urmare, Curtea a retinut ca acei consumatori care au imprumutat sume al caror cuantum, la momentul acordarii, nu depasea echivalentul in lei a 250.000 euro, suma calculata la cursul de schimb publicat de catre Banca Nationala a Romaniei in ziua incheierii contractului de credit, se pot prevala de remediile judiciare instituite de legea speciala, respectiv Legea nr. 77/2016. In schimb, acele persoane care au imprumutat sume al caror cuantum, la momentul acordarii, depasea echivalentul in lei a 250.000 euro, se pot prevala de remediile judiciare instituite de dreptul comun, respectiv prevederile art. 969 si art. 970 din Codul civil din 1864 ori, dupa caz, cele ale art. 1.271 din actualul Cod civil. Protectia speciala oferita unei categorii de persoane, prin instituirea unui prag maxim al sumei efectiv imprumutate, nu reprezinta o discriminare, in sensul art. 16 din Constitutie, a persoanelor care au imprumutat sume al caror cuantum depasea 250.000 euro, atata vreme cat acestea pot recurge la mijloacele puse la dispozitie de dreptul comun, in vederea remedierii problemei impreviziunii cu care se confrunta si acea categorie de consumatori in mod special protejata de catre legiuitorul ordinar.


2.4 Solutia Curtii Constitutionale


Pentru argumentele expuse anterior, Curtea Constitutionala a respins, prin decizia Decizia nr. 11/2019 ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca prevederile art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 77/2016 privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.


3. Concluzii


Prin urmare, reglementarea de catre legiuitor a unei sume maxime pentru accesul la procedura reglementata de Legea darii in plata nu poate fi considerat discriminatoriu. In primul rand trebuie avut in vedere scopul normei in discutie, si anume, dupa cum a retinut si instanta sesizata cu exceptia de neconstitutionalitate analizata, oferirea unui sprijin persoanelor care au investit intr-o locuinta pentru a-si satisface necesarul unui confort mediu al traiului, iar nu protejarea unor investitii substantiale intr-o locuinta .


Mai mult, este necesar a se observa si faptul ca dreptul comun prevede, deja, dupa cum a aratat si Curtea Constitutionala, remedii judiciare pentru cetatenii ale caror situatii nu indeplinesc criteriile impuse de Legea darii in plata, mai precis, institutia impreviziunii.


Prin urmare, nu se poate discuta despre o discriminare, ci din contra, prin instituirea acestui plafon a fost avuta in vedere protejarea institutiilor de credit, precum si a societatii in ansamblul ei, de eventuale abuzuri cu privire la Legea darii in plata in sensul deturnarii scopului acesteia pentru castig material .



Autor: Irina-Maria Diculescu, Intern MCP Cabinet avocati, specializati in relatii de munca, comerciale si protectia datelor cu caracter personal






Bibliografie:


I. Tratate, monografii


1. V. BOZESAN; B. DUMITRACHE; N.H. TIT, Legea nr. 77/2016 privind darea in plata, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2017


II. Legislatie


1. Legea nr. 77/2016 privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite


III. Jurisprudenta


1. Decizia Curtii Constitutionale nr. 11/2019







[1] Legea nr. 77/2016 privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite




[2] V. BOZESAN; B. DUMITRACHE; N.H. TIT, Legea nr. 77/2016 privind darea in plata, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2017







Citeşte mai multe despre:    Legea darii in plata    Legea 77/2016    Imprumut imobiliar    Curtea Constitutionala    CCR    Exceptie de neconstitutionalitate    Impreviziune    Liberare de datorie    Discriminare    Plafon    Egalitate in drepturi    Decizia 11/2019



Comentează: Legea darii in plata: plafonul sumei imprumutate – mijloc de protectie sau element discriminatoriu
Alte Titluri

Aplicarea in timp a legii darii in plata – aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea Legii darii in plata
Sursa: Irina Maria Diculescu



Jurisprudenţă

Decizia C.C.R. nr. 36/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea nr. 77/2016 privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite, precum si a legii in ansamblul sau
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR 62/2017. Neconstitutionalitatea dispozitiilor Legii pentru completarea OUG nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. Situatia creditelor in franci elvetiei
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala