Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » Dreptul muncii. Contractul de Munca » Izolarea si carantina in coronacriza. Efecte juridice si economico-sociale

Izolarea si carantina in coronacriza. Efecte juridice si economico-sociale

  Publicat: 12 Apr 2020       843 citiri       Sursa: avocat Irina Maria Diculescu        Secţiunea: Dreptul muncii. Contractul de Munca  


(Force majeure) Clauza intr-un contract care exonereaza de raspunderea contractuala acea parte la contract care nu si-a putut indeplini, partial sau integral,
Caracterul imprevizibil al evenimentelor generatoare de forta majora atrage dupa sine si un anume grad de drasticitate si imprevizibilitate a masurilor ce se impun a fi luate intr-un astfel de context.

(Force majeure) Clauza intr-un contract care exonereaza de raspunderea contractuala acea parte la contract care nu si-a putut indeplini, partial sau integral,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Vezi Domiciliu conventional.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Ansamblul normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale de munca ale muncitorilor si functionarilor, precum si alte raporturi sociale derivate din raporturile sociale de munca.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Dovada pe care o poate face cel chemat sa raspunda pentru insulta sau calomnie, in scopul de a stabili adevarul afirmatiei sau imputarii facute si a inlatura astfel caracterul penal al faptei.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Persoanele, altele decat cele care apartin familiei extinse, care,
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
A fost promulgat la 11.09.1865
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
A fost promulgat la 11.09.1865
Persoanele, altele decat cele care apartin familiei extinse, care,
1. Document prin care se face o instiintare (publica) cu caracter oficial.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
1. Document prin care se face o instiintare (publica) cu caracter oficial.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Persoana care a implinit varsta de 18 ani.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Ansamblul normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale de munca ale muncitorilor si functionarilor, precum si alte raporturi sociale derivate din raporturile sociale de munca.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
(Force majeure) Clauza intr-un contract care exonereaza de raspunderea contractuala acea parte la contract care nu si-a putut indeplini, partial sau integral,
Ansamblul normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale de munca ale muncitorilor si functionarilor, precum si alte raporturi sociale derivate din raporturile sociale de munca.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Avand in vedere faptul ca situatia de forta majora care afecteaza in prezent Romania are drept catalizator raspandirea accelerata a virusului SARS-CoV-2 pe teritoriul tarii, deci, o criza initiala de natura sanitara, in vederea combaterii acesteia si a ameliorarii efectelor pandemiei COVID-19, doua dintre masurile exceptionale adoptate de statul roman, cu impact direct asupra raporturilor de munca sunt izolarea si carantina.


Desi cele doua masuri pot interveni in executarea unui contract individual de munca si pot produce efecte intempestive asupra acestuia (pana la chiar suspendarea executarii contractului), apreciem ca cele doua institutii nu reprezinta, prin ele insele situatii de forta majora, ci raspunsul in fata unei situatii de forta majora, o solutie pentru combaterea acesteia.


Pentru a intelege mecanismul de functionare al acestor masuri in prezentul context, importanta lor in lupta cu pandemia si efectele pe care acestea le vor produce asupra raporturilor de munca si, implicit, asupra mediului economic, urmeaza a le analiza atat sub aspectul celor doua notiuni, cat si prin prisma prevederilor legale care le reglementeaza.


1. Izolarea si carantina - notiune si diferente specifice


Data fiind situatia particulara in care ne aflam, in cele ce urmeaza se impune o analiza a legislatiei generate in contextul pandemic, pentru a putea determina efectele juridice specifice produse de cele doua institutii.



Potrivit Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 414/2020 privind instituirea masurii de carantina pentru persoanele aflate in situatia de urgenta de sanatate publica internationala determinata de infectia cu COVID-19 si stabilirea unor masuri in vederea prevenirii si limitarii efectelor epidemiei, prin carantina se intelege atat instituirea masurii de carantina institutionalizata (in spatii special amenajate), cat si instituirea masurii de izolare la domiciliu.


Asadar, in contextul legislativ actual, notiunea de carantina include atat carantina institutionalizata (sau carantina propriu-zisa), cat si izolarea la domiciliu .


Ambele situatii presupun izolarea unor persoane care prezinta un risc epidemiologic (potential sau real), pentru o perioada determinata de timp, cu scopul de a preveni raspandirea de care acestea a virusului SARS-CoV-2.


Principala diferenta dintre carantina propriu-zisa si izolarea la domiciliu este data de locul unde urmeaza a se confina persoana vizata. Astfel, in timp ce carantina institutionalizata, asa cum sugereaza si numele, presupune izolarea in spatii special amenajate, puse la dispozitie de catre autoritatile locale, izolarea la domiciliu implica separarea de societate a persoanei cu potential contagios prin impunerea unei interdictii de a parasi domiciliul pentru o perioada determinata.


In prezentul context, notiunea de domiciliu trebuie inteleasa lato sensu. Astfel, prin domiciliu se va intelege adresa unde locuiesc efectiv persoanele vizate, iar nu neaparat domiciliul indicat in actul de identitate.


O alta diferenta intre cele doua masuri este reprezentata de categoriile de persoane carora acestea li se aplica.


Potrivit Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 414/2020, masura de carantina institutionalizata se instituie pentru persoanele asimptomatice care intra pe teritoriul Romaniei venind din zonele cu transmitere comunitara extinsa afectate de COVID-19 - zona rosie (in prezent, Austria, Belgia, Elvetia, Franta, Germania, Iran, Italia, Marea Britanie, Olanda, Spania, SUA, Turcia).


Masura izolarii la domiciliu se aplica, in schimb, incepand cu data de 25.03.2020, tuturor persoanelor asimptomatice care locuiesc efectiv in Romania si care sosesc dintr-o calatorie internationala. De asemenea, aceasta masura va fi aplicata si celor care au intrat in contact direct cu persoanele cu simptome si care au calatorit in zona rosie, persoanelor care au intrat in contact direct cu persoanele care au fost confirmate cu coronavirus (COVID-19), precum si membrilor de familie ai unei persoane care se incadreaza in una dintre situatiile de mai sus. Daca restul familiei nu doreste sa intre in izolare alaturi de persoana care a calatorit, atunci pot cere Directiei de Sanatate Publica intrarea in carantina institutionalizata a acestei persoane . Aceasta optiune este posibila numai in cazul in care persoana nu a avut anterior contact cu familia.


Persoanelor aflate in izolare la domiciliu li se vor pune la dispozitie informatii detaliate referitoare la masurile de igiena individuala ce trebuie respectate.


Pe perioada izolarii la domiciliu, persoanele sus-mentionate isi monitorizeaza starea de sanatate, iar in situatia in care prezinta simptome de boala vor anunta medicul de familie sau sistemul ``112``.


Atat masura carantinei, cat si masura izolarii la domiciliu, se aplica persoanelor indicate anterior pe o perioada de 14 zile, daca pe perioada aplicarii masurii acestea nu prezinta simptome.


O situatie particulara o prezinta persoanele diagnosticate cu infectia COVID-19, pentru care masurile de izolare/carantinare vor fi dispuse de personalul medical autorizat, in concordanta cu nevoile medicale specifice fiecarui pacient.


2. Efectele juridice ale izolarii si carantinei COVID-19 in dreptul muncii


Lamurirea notiunii de carantina si includerea izolarii la domiciliu in cuprinsul acesteia au o inraurire directa asupra efectelor pe care aplicarea acestor masuri le produce in dreptul muncii.


Potrivit art. 50 din Codul Muncii, carantina reprezinta unul dintre cazurile de suspendare de drept a contractului individual de munca. Astfel, in cazul in care salariatului i se interzice continuarea activitatii din cauza unei boli contagioase pe durata stabilita prin certificatul eliberat de Directia de Sanatate Publica, contractul individual de munca va fi suspendat de drept pana la insanatosirea acestuia.


Suspendarea contractului individual de munca se va constata printr-o decizie a angajatorului. Decizia se va emite in scris si va fi comunicata salariatului. Comunicarea se poate realiza prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, sau chiar in format electronic. Scopul acestei decizii este acela de a aduce la cunostinta salariatului suspendarea de drept a raporturilor de munca .


Ca si in cazul incapacitatii temporare de munca, legea stabileste interdictia concedierii pe durata in care salariatul se afla in carantina.



In situatia particulara a persoanelor carantinate sau izolate la domiciliu in contextul pandemiei COVID-19, starea de carantina intervine in temeiul unui act normativ, iar indeplinirea conditiilor stabilite de OMS nr. 414/2020 pentru dispunerea carantinei/izolarii la domiciliu este o situatie de fapt care poate fi dovedita prin orice mijloc de proba .


Astfel, in aceasta situatie exceptionala, pentru a se constata suspendarea de drept a contractului individual de munca pe motiv de carantina nu va mai fi necesara eliberarea, in prealabil, a unui certificat de catre Directia de Sanatate Publica.


Pentru salariatii carora li se interzice continuarea activitatii din cauza unei boli contagioase, O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate stabileste dreptul la indemnizatie si concediu pentru carantina.


Indemnizatia si concediul de carantina se acorda pe durata stabilita prin certificatul eliberat de Directia de Sanatate Publica. Cuantumul brut lunar al indemnizatiei pentru carantina este de 75% din baza legala de calcul.


Durata concediilor pentru carantina nu diminueaza numarul de zile de concediu medical acordate unui salariat pentru celelalte afectiuni.


Pentru persoanele izolate sau carantinate in temeiul OMS 414/2020, se stabileste in mod expres faptul ca asiguratii carora li se aplica masura de carantinare institutionalizata in spatiile special amenajate si persoanele carora li se interzice continuarea activitatii prin instituirea masurii de izolare la domiciliu beneficiaza de concediu si indemnizatie de carantina pentru perioada stabilita prin documentul eliberat de directiile de sanatate publica.


In acest caz, persoana izolata care are nevoie de concediu pentru carantina, va completa o declaratie pe propria raspundere, prin care va arata indeplinirea conditiilor OMS 414/2020 pentru izolare/carantinare (istoricul de calatorie, perioada, persoanele cu care a intrat in contact) si perioada pentru care s-a recomandat izolarea.


Pentru obtinerea concediului medical, documentele necesare pot fi transmise in format electronic catre medicul de familie .


In baza declaratiei si, eventual, a altor documente transmise, medicul de familie elibereaza un certificat de concediu medical in caz de carantina care poate, de asemenea, fi transmis in format electronic, atat de catre medicul curant solicitantului, cat si de catre salariatul izolat/carantinat catre angajator si/sau Casa teritoriala de Asigurari de Sanatate.


In cadrul certificatului de concediu medical de carantina, se mentioneaza codul de indemnizatie ``07`` si codul de diagnostic ``994`` - persoane susceptibile de a fi contaminate cu boli transmisibile, precum si perioada stabilita prin Ordinul de ministru, de 14 zile, nefiind aplicabila restrictia privind durata maxima de 10 zile calendaristice a concediului medical pe care il poate acorda medicul de familie .


La iesirea din carantina institutionalizata, Directiile de sanatate publica judetene si cea a municipiului Bucuresti vor elibera persoanelor aflate in astfel de situatii un aviz epidemiologic de iesire din carantina.


Certificatul de concediu medical de carantina poate fi acordat si retroactiv de catre medicul de familie, in baza avizului epidemiologic eliberat de Directia pentru Sanatate Publica.


Persoanele aflate in izolare la domiciliu vor putea iesi din izolare fara a avea nevoie de un aviz epidemiologic, daca la sfarsitul celor 14 zile de izolare nu prezinta simtpome. De asemenea, cei care au intrat in contact direct cu persoane cu simptome si care au calatorit in zone cu transmitere comunitara extinsa pot iesi din izolarea la domiciliu daca suspiciunea de infectie cu COVID-19 la persoana simptomatica, cu care a avut contact direct, este infirmata.


3. Izolarea si carantina in raporturile de munca


Avand in vedere efectele juridice ale celor doua institutii, este evident impactul major pe care aceste masuri il vor avea asupra raporturilor de munca si, pe cale de consecinta, asupra economiei si societatii.


Dincolo de suspendarea unui numar ridicat de contracte individuale de munca prin instituirea masurii carantinei institutionalizate sau a izolarii la domiciliu pentru salariatii intorsi din strainatate, aplicarea masurilor de izolare si carantina in vederea combaterii crizei sanitare generata de pandemia COVID-19 schimba fundamental unele raporturi juridice de dreptul muncii pe perioada starii de urgenta.


Astfel, prin Ordonanta Militara nr. 7/2020, s-a stabilit ca, la intrarea in Romania, conducatorii autovehiculelor de transport marfa cu capacitatea maxima mai mare de 2,4 tone, care nu prezinta simptome asociate COVID-19, sa completeze o declaratie pe propria raspundere, prin care isi asuma locatia unde pot fi contactati in perioada dintre curse. Acestia nu se supun masurilor de izolare la domiciliu/carantinare, cu conditia asigurarii de catre angajator a materialelor individuale de protectie impotriva COVID-19.


Astfel, angajatorii sunt obligati sa asigure materiale individuale de protectie impotriva COVID-19 salariatilor din categoria sus-mentionata. In caz contrar, salariatii carora nu le sunt asigurate astfel de materiale de protectie risca sa fie obligati la izolare/carantina.



De asemenea, se impun a fi amintite si prevederile art. 14 ale Ordonantei Militare nr. 7/2020, potrivit carora conducatorii autovehiculelor de transport marfa cu capacitatea maxima autorizata mai mare de 2,4 tone, care tranziteaza teritoriul Romaniei, nu sunt obligati sa completeze, la intrarea pe teritoriul Romaniei, declaratia epidemiologica, daca respecta urmatoarele conditii minimale: utilizeaza doar coridoare de tranzit si puncte pentru trecerea frontierei de stat situate la capetele acestor coridoare, aprobate de catre Ministerul Transporturilor, Infrastructurii si Comunicatiilor si Ministerul Afacerilor Interne, fiind interzisa abaterea de la acestea; tranzitarea teritoriului Romaniei se face intr-un interval de timp minim, fara a depasi 48 de ore de la intrarea in Romania, incluzand si perioadele de stationare pentru odihna zilnica normata; stationarea autovehiculului se realizeaza exclusiv in parcari situate pe coridoarele de tranzit, marcate in mod corespunzator.


Nerespectarea acestor conditii va atrage obligarea conducatorului autovehiculului la intrarea in carantina timp de 14 zile, suportand cheltuielile efectuate cu carantinarea sa. In aceasta situatie, autovehiculul poate fi preluat de un reprezentant al detinatorului (angajatorului).


Aceste masuri au un vadit impact asupra raporturilor de munca in ceea ce priveste aceste categorii de personal, generand noi obligatii atat in sarcina salariatilor, cat si in sarcina angajatorului, astfel incat sa poata fi asigurate conditiile de desfasurare a raporturilor de munca . Orice abatere de la prevederile legale sus-mentionate, savarsita fie de catre salariat, fie de catre angajator, poate conduce la suspendarea contractului individual de munca prin carantinarea conducatorului auto.


Consecinte majore in domeniul relatiilor de munca au si prevederile art. 5 din Ordonanta Militara nr. 4/2020, potrivit carora se instituie, pentru o perioada stabilita de angajator, masuri de izolare preventiva la locul de munca sau in zone special dedicate in care nu au acces persoane din exterior, pentru personalul care ocupa functii esentiale pentru asigurarea functionarii productiei, transportului si distributiei energiei electrice si gazelor naturale, a activitatilor de intretinere si mentenanta a echipamentelor si instalatiilor specifice, precum si a celorlalte activitati de aprovizionare, respectiv, extractie, productie si procesare a resurselor si materiilor prime si/sau semiprocesate energetice necesare functionarii corespunzatoare Sistemului Energetic National in concordanta cu prevederile Planurilor proprii de continuitate a activitatilor de baza in cazul instituirii starii de urgenta pe teritoriul Romaniei.


Refuzul izolarii preventive de catre categoriile de personal indicate anterior atrage raspunderea disciplinara, civila, contraventionala sau penala, dupa caz.


Masura izolarii la locul de munca este menita sa asigure functionarea corespunzatoare a Sistemului Energetic National, mentinand, in acelasi timp, siguranta salariatilor a caror prezenta la locul de munca este esentiala si care, in lipsa unei astfel de masuri, ar putea fi expusi riscului de infectare cu virusul SARS-CoV-2.


Avand in vedere caracterul drastic al acestei masuri si puterea aproape discretionara acordata de normele legale angajatorului, apreciem ca scopul masurii si necesitatea reala si efectiva pentru instituirea acesteia reprezinta un imperativ absolut la punerea ei in aplicare.


Astfel, se impune realizarea unei analize serioase din partea angajatorului in ceea ce priveste caracterul esential al personalului si durata pe care se impune aceasta masura, o atitudine contrara putand conduce la grave abuzuri.


Impactul carantinei si izolarii asupra raporturilor de munca are si vadite consecinte economice. Suspendarea raporturilor de munca si masurile suplimentare pe care angajatorii sunt fortati sa le ia (prin asigurarea de echipamente de protectie individuale, spatii de izolare, suplimentarea personalului) constituie un element de agravare a situatiei economice deja precare a angajatorilor. Astfel, masurile luate pentru combaterea crizei sanitare conduc in mod direct si aproape inevitabil la acutizarea crizei economice generata de pandemia COVID-19.


Concluzionand, retinem faptul ca in contextul situatiei de forta majora si al starii de urgenta instituita prin Decretul nr. 195/2020, izolarea si carantina reprezinta doua dintre cele mai vizibile si restrictive masuri de limitare a raspandirii virusului SARS-CoV-2.


Desi aceste masuri se impun pentru solutionarea aspectului sanitar al coronacrizei, impactul lor economic si social este incontestabil. Din acest punct de vedere, dreptul muncii este unul dintre domeniile direct afectate, atat prin reducerea efectiva a fortei de munca determinata de carantinarea sau izolarea salariatilor, cat si prin generarea de noi drepturi si obligatii pentru salariati si angajatori.


Data fiind situatia fara precedent care a condus la instituirea acestor masuri, nu se poate discuta despre o jurisprudenta in materie. Prin urmare, pentru a evita eventualele litigii de munca ce s-ar putea genera ulterior incetarii starii de urgenta, este important ca atat angajatorii, cat si salariatii, sa cunoasca si sa respecte prevederile legale aplicabile, care, in ciuda caracterului lor deosebit de volatil, raman principalele linii directoare ale comportamentului social, la care instanta de judecata ar urma sa se raporteze.


Dincolo de respectarea prevederilor legale, o deosebita importanta in aceasta perioada o comporta obligatiile de buna-credinta si fidelitate ce se impun a fi respectate atat de catre angajator, cat si de catre salariat, in beneficiul ambelor parti.


Autor _avocat Irina Maria Diculescu, _MCP Cabinet avocati, fondat in anul 2008, este specializat in relatii de munca si comerciale.





Citeşte mai multe despre:   

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Jurisprudenţă

Carantina nelegala. Ordonanta presedintiala privind incetarea de indata a masurii carantinarii institutionalizate
Pronuntaţă de: Judecatoria BAIA MARE - SENTINTA CIVILA NR. 3787- Sedinta publica din 18 iunie 2020

Mandatul dat in calitate de asociat unic si administrator al societatii, care vizeaza intreaga activitate comerciala a societatii are natura comercia
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 2003 din 7 noiembrie 2019

Conflict de interese. Folosirea functiei pentru favorizarea unor persoane
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia penala, decizia nr. 69/RC din 20 februarie 2020



Ştiri Juridice
Legislaţie

OUG privind unele masuri pentru implementarea proiectelor cu finantare din fonduri europene in vederea evitarii riscului de dezangajare pentru perioad
Ordonanta de urgenta nr. 101/2020 privind unele masuri pentru implementarea proiectelor cu finantare ...

Legea nr. 87/2020 pentru modificarea Legii fondului funciar nr. 18/1991
Legea nr. 87/2020 pentru modificarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 ...

OUG 99/2020 privind unele masuri fiscale, modificarea unor acte normative si prorogarea unor termene
Ordonanta de urgenta nr. 99/2020 privind unele masuri fiscale, modificarea unor acte normative si pr ...