Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » Drept Civil » Eroarea judiciara, eroarea de judecata si erorile materiale in procesul civil

Eroarea judiciara, eroarea de judecata si erorile materiale in procesul civil

  Publicat: 30 Apr 2020       623 citiri       Sursa: avocat Gales Iulian | MCP Cabinet avocati        Secţiunea: Drept Civil  


Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Ramura a sistemului de drept,
Notiunea de eroare in dreptul procesual civil roman contine mai multe valente prin institutiile reglementate de legiuitor.

Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Componentele structurale ale actului juridic civil, adica elementele sale constitutive, care pot fi comune tuturor actelor civile
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma a culpei, care consta in neprevederea rezultatului faptei pagubitoare de catre autorul ei,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Mijloc juridic prin care cel obligat pentru altul sau impreuna cu altul solicita
Mijloc juridic prin care cel obligat pentru altul sau impreuna cu altul solicita
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Ramura a sistemului de drept,
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Act adoptat de organele de stat,
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Descoperire de cont ce apare atunci cand titularul a efectuat prelevari superioare activelor existente sau limitei de credit acordate.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Act adoptat de organele de stat,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Prevazut in cap. IV, t. IV, C. proc. pen.,partea speciala,
Acoperire in natura sau prin echivalent banesc a prejudiciului cauzat unei persoane
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Reguli privind rezolvarea de catre instantele judecatoresti a unor cereri care nu implica stabilirea
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Sunt uzitate patru semnificatii ale notiunii de eroare, respectiv: eroarea judiciara, eroarea de judecata (sau greseala de judecata) si eroarea materiala, care se divide in doua acceptiuni in functie de intensitatea acesteia.


Definitia erorii judiciare este reglementata de art. 96 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor. Potrivit acestui text legal, exista eroare judiciara atunci cand:


``a) s-a dispus in cadrul procesului efectuarea de acte procesuale cu incalcarea evidenta a dispozitiilor legale de drept material si procesual, prin care au fost incalcate grav drepturile, libertatile si interesele legitime ale persoanei, producandu-se o vatamare care nu a putut fi remediata printr-o cale de atac ordinara sau extraordinara;


b) s-a pronuntat o hotarare judecatoreasca definitiva in mod evident contrara legii sau situatiei de fapt care rezulta din probele administrate in cauza, prin care au fost afectate grav drepturile, libertatile si interesele legitime ale persoanei, vatamare care nu a putut fi remediata printr-o cale de atac ordinara sau extraordinara``.


Pentru astfel de erori judiciare legiuitorul a consacrat o raspundere directa a statului si o raspundere subsidiara a judecatorului/procurorului, care este admisibila daca sunt indeplinite anumite conditii .


Astfel, pentru repararea prejudiciului, persoana vatamata se poate indrepta cu actiune (la tribunalul in a carui circumscriptie domiciliaza reclamantul) numai impotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finantelor Publice.


Victima erorii judiciare nu are actiune in repararea prejudiciului impotriva magistratului ori impotriva altei persoane careia i-ar putea fi imputabila savarsirea erorii judiciare sau, dupa caz, fapta care a provocat eroarea judiciara in cauza. Aceasta solutie este de natura sa contribuie la cresterea actului de justitie si prestigiului justitiei in general, deoarece nu permite justitiabililor de a-i chema in judecata direct pe magistrati .


Raspunderea statului (raspundere civila delictuala, dupa unii autori , sau raspundere administrativa, dupa alti autori ) este speciala, directa, nemijlocita si obiectiva, adica fara vinovitie si independenta de eventuala vinovatie a magistratului sau a altei persoane a carei fapta a produs sau determinat eroarea judiciara care a cauzat prejudiciul .


Dupa ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti, Inspectia Judiciara (sesizata de catre Ministerul Justitiei) va verifica daca eroarea judiciara a fost cauzata de judecator sau procuror ca urmare a exercitarii functiei cu rea-credinta (``atunci cand judecatorul sau procurorul incalca cu stiinta normele de drept material ori procesual, urmarind sau acceptand vatamarea unei persoane``) sau grava neglijenta (``atunci cand judecatorul sau procurorul nesocoteste din culpa, in mod grav, neindoielnic si nescuzabil, normele de drept material ori procesual``).


In cazul in care raportul consultativ al Inspectiei Judiciare este afirmativ, atunci statul, prin Ministerul Finantelor Publice, va exercita, in mod obligatoriu, actiunea in regres impotriva judecatorului sau procurorului. Termenul de exercitare a actiunii in regres este de 6 luni de la data comunicarii raportului Inspectiei Judiciare.


Daca in dreptul procesual penal, legiuitorul a reglementat concret ipoteze specifice de eroare judiciara , in dreptul procesual civil nu exista nicio dispozitie legala care sa dezvolte erorile judiciare produse in procesul civil.


In lipsa reglementarii in Codul de procedura civila a unor ipoteze concrete de erori judiciare savarsite in procesul civil, se va recurge la dispozitiile art. 96 din Legea nr. 303/2004 care reglementeaza raspunderea statului pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare in general.


Totusi, in urma cercetarii jurisprudentei in materia raspunderii pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare am constatat ca in tara noastra nu exista solutii pronuntate de instante cu privire la angajarea ei in cazul erorilor judiciare savarsite in procese civile, ci doar in procese penale.


In ceea ce priveste conceptul de eroare de judecata, desi la prima vedere se poate afirma ca prezinta acelasi inteles cu notiunea de eroare judiciara, aceastea nu trebuie confundate.


Eroarea de judecata se circumscrie mai degraba notiunii de greseala de judecata, respectiv acele judecati ce tin de aprecierea probelor, de interpretarea unor dispozitii legale sau de rezolvarea unor incidente procedurale.


Notiunea de eroare judiciara prezinta un sens mai restrans, in sensul ca presupune o incalcarea evidenta a dispozitiilor legale de drept material si procesual sau retinerea unei situatii de fapt contrare probelor administrate in cauza prin care au fost incalcate grav drepturile, libertatile si interesele legitime ale persoanei, producand acesteia o vatamare care nu a putut fi remediata printr-o cale de atac ordinara sau extraordinara.


Pe de alta parte, notiunea de eroare de judecata prezinta un sens mai larg, extensiv, in sensul ca greselile de interpretare a dispozitiilor legale, de apreciere a probelor, nu presupun neaparat cauzarea unei vatamari, iar in situatia in care s-a produs o vatamare, aceasta ar putea fi remediata/inlaturata printr-o cale de atac ordinara sau extraordinara.


Notiunea de eroare de judecata nu este reglementata de vreun text legal, dar a fost analizata de doctrina si practica judiciara prin opozitie cu sintagma de ``eroare materiala``, care este utilizata de legiuitor in procedura indreptarii hotararilor judecatoresti (art. 442 din Codul de procedura civila) si ca motiv de contestatie in anulare (art. 503 alin. 2 pct. 2 din Codul de procedura civila).


Procedura indreptarii hotararilor judecatoresti are in vedere corectarea unor erori materiale neesentiale, care nu sunt de natura sa afecteze in vreun fel solutia instantei de judecata .


Obiectul indreptarii hotararii il constituie erori sau omisiuni cu privire la numele, calitatea procesuala si sustinerile partilor, erori de calcul (de pilda, in raport cu inscrisurile existente la dosar - dovada platii onorariului de expert si a onorariului de avocat - instanta a stabilit gresit cuantumul cheltuielilor de judecata) sau alte erori materiale (de exemplu, consemnarea gresita a numarului de inregistrare a deciziei de concediere contestate).


Motivul contestatiei in anulare, prevazut la art. 503 alin. (2) pct. 2 din Codul de procedura civila (``dezlegarea data recursului este rezultatul unei erori materiale``), vizeaza erori materiale esentiale, care determina pronuntarea unei solutii gresite fata de actele existente la dosar.


Altfel spus, trebuie sa fie vorba despre acea greseala pe care o comite instanta de recurs prin confundarea unor elemente importante sau a unor date materiale si care determina solutia pronuntata, cum ar fi: respingerea unui recurs ca tardiv, desi din plicul atasat la dosar rezulta ca recursul a fost depus la posta in termen; anularea recursului ca netimbrat, desi la dosar era atasata dovada de plata a taxei de timbru, iar instanta nu a observat-o sau acesta nu a ajuns la dosar din culpa functionarilor instantei; anularea recursului ca nemotivat, desi motivarea s-a facut chiar prin cererea de recurs etc .


In cadrul acestei cai extraordinare de atac nu se analizeaza nelegalitatea sau netemeinicia deciziei date in recurs, hotarare care este, de altfel, definitva si intrata in puterea lucrului judecat, ci doar chestiuni formale, cu caracter procedural, precum cele prezentate, si nu de judecata, de apreciere a probelor ori de interpretare a dispozitiilor legale incidente.


Concluzionand, a gresi este omeneste si de aceea este necesara reglementarea unui sistem de cai de atac, care sa permita indreptarea erorilor savarsite de catre judecatori. In plus, ``judecatorul stiind ca poate fi chemat sa raspunda si civil pentru activitatea sa din timpul procesului va trebui sa fie mai atent la respectarea legii, a independentei si impartialitatii sale, deci mai responsabil de misiunea pe care o indeplineste`` .


Autor_avocat Gales Iulian,_MCP Cabinet avocati- specializat in relatii de munca si litigii civile.


Bibliografie



  1. Liviu Pop, Ionut-Florin Popa, Stelian Ioan Vidu, Tratat elementar de drept civil. Obligatiile, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2012, p. 530.

  2. Idem, pp. 526-527.

  3. Antonie Iorgovan, Tratat de drept administrativ, vol. II, ed. a 4-a, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2005, pp. 470-471.

  4. Liviu Pop, Ionut-Florin Popa, Stelian Ioan Vidu, Tratat elementar de drept civil. Obligatiile, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2012, pp. 526-527.

  5. Art. 538 din Codul de procedura penala stabileste ca ``persoana care a fost condamnata definitiv, indiferent daca pedeapsa aplicata sau masura educativa privativa de libertate a fost sau nu pusa in executare, are dreptul la repararea de catre stat a pagubei suferite in cazul in care, in urma rejudecarii cauzei, dupa anularea sau desfiintarea hotararii de condamnare pentru un fapt nou sau recent descoperit care dovedeste ca s-a produs o eroare judiciara, s-a pronuntat o hotarare definitiva de achitare``. De asemenea, potrivit art. 539 din Codul de procedura penala ``are dreptul la repararea pagubei si persoana care, in cursul procesului penal, a fost privata nelegal de libertate``.

  6. Mihaela Tabarca, Drept procesual civil. Vol. II Procedura contencioasa in fata primei instante. Procedura necontencioasa judiciara. Proceduri speciale, Ed. Universul Juridic, Bucuresti 2013, p. 600.

  7. Terezea Viorel, Noul Cod de Procedura Civila adnotat din 01.08.2016, comentariu la art. 503 din Codul de procedura civila, www.idrept.ro.

  8. V.M. Ciobanu, Responsabilitatea serviciului public al justitiei si judecatorului, in RRDP nr. 1/2007, p. 85 apud Liviu Pop, Ionut-Florin Popa, Stelian Ioan Vidu, Tratat elementar de drept civil. Obligatiile, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2012, p. 530.





Citeşte mai multe despre:    Eroarea judiciara    eroarea de judecata    erorea materiala    avocat indreptare eroare judiciara    mcp avocati

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Titluri

Procedura in caz de disparitie a dosarelor judiciare si a inscrisurilor judiciare. Art. 538 - 542 - NCPP
Sursa: EuroAvocatura.ro

Despre raspunderea magistratilor
Sursa: Cristi Danilet

Relatia CEDO cu instantele nationale
Sursa: EuroAvocatura.ro



Jurisprudenţă

Actiune pentru acordarea de daune materiale si morale pentru condamnarea pronuntata printr-o hotarare, desfiintata apoi pe calea revizuirii.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 5626 din 8 octombrie 2008

Revocarea decretului de gratiere. Incalcarea dreptului la libertate. Obligatia de reparare a prejudiciului produs.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia civila nr. 7034 din 14 noiembrie 2008

Daune materiale si morale, pentru eroare judiciara
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie , Sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 3189 din 20 aprilie 2005

Raspunderea patrimoniala a statului pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie , Sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 2220 din 9 martie 2007.