Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » Noul Cod Penal - Comentarii articole » Pedepsele accesorii in Noul Cod Penal (art. 65)

Pedepsele accesorii in Noul Cod Penal (art. 65)

  Publicat: 21 Mar 2009       18255 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro | Av. Marius-Catalin Predut        Secţiunea: Noul Cod Penal - Comentarii articole  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Pedeapsa accesorie cunoaste o reglementare diferita fata cea veche, atat sub aspectul modului de aplicare cat si sub aspectul continutului, dupa cum aceasta insoteste pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii.

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Puterile publice existente in stat.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Persoana fizica numita prin decizia autoritatii tutelare pentru a indeplini, sub supravegherea, controlul si indrumarea acesteia, sarcinile tutelei cu privire la o persoana pusa sub interdictie.
Persoana care exercita drepturile si executa obligatiile decurgand din curatela.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Puterile publice existente in stat.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Persoana fizica numita prin decizia autoritatii tutelare pentru a indeplini, sub supravegherea, controlul si indrumarea acesteia, sarcinile tutelei cu privire la o persoana pusa sub interdictie.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Puterile publice existente in stat.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Desemneaza situatia in care un membru al completului de judecata este oprit, in cazurile expres prevazute de lege, sa participe la solutionarea unui anumit litigiu.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Persoana fizica numita prin decizia autoritatii tutelare pentru a indeplini, sub supravegherea, controlul si indrumarea acesteia, sarcinile tutelei cu privire la o persoana pusa sub interdictie.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Puterile publice existente in stat.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Art. 65 Continutul si modul de executare a pedepsei accesorii a interzicerii exercitarii unor drepturi
(1) Pedeapsa accesorie consta in interzicerea exercitarii drepturilor prevazute in art. 66 alin.(1) lit.a), b), d) - n) a caror exercitare a fost interzisa de instanta ca pedeapsa complementara.
(2) In cazul pedepsei detentiunii pe viata, pedeapsa accesorie consta in interzicerea de drept a exercitarii urmatoarelor drepturi:
a) dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice;
b) dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat;
c) dreptul strainului de a se afla pe teritoriul Romaniei;
d) dreptul de a alege;
e) drepturile parintesti;
f) dreptul de a fi tutore sau curator.
(3) Pedeapsa accesorie a interzicerii exercitarii unor drepturi se executa din momentul ramanerii definitive a hotararii de condamnare si pana cand pedeapsa principala privativa de libertate a fost executata sau considerata ca executata.
(4) In cazul detentiunii pe viata, pedeapsa accesorie prevazuta la alin.(2) lit.c) se pune in executare la data liberarii conditionate sau dupa ce pedeapsa a fost considerata ca executata.




Pedeapsa accesorie in cazul pedepsei detentiunii pe viata este reglementata similar cu dispozitiile vechi si se aplica de drept, prin efectul legii, iar sub aspectul continutului poarta asupra a 6 drepturi expres prevazute (dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice; dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat; dreptul strainului de a se afla pe teritoriul Romaniei; dreptul de a alege; drepturile parintesti; dreptul de a fi tutore sau curator).

Pedeapsa accesorie in cazul pedepsei inchisorii isi pastreaza caracteristicile esentiale din reglementarea veche insa sfera pedepsei accesorii obligatorii, constand in interzicerea exercitarii unor drepturi ca urmare a aplicarii unei pedepse privative de libertate, a fost redusa, in timp ce sfera pedepsei accesorii facultative, constand in interzicerea exercitarii unor drepturi atunci cand instanta considera necesar, a fost semnificativ extinsa.

Pedeapsa accesorie obligatorie consta in interzicerea exercitarii drepturilor de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, ori de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, iar ratiunea pentru care s-a mentinut ingradirea acestora prin efectul legii se explica prin vadita incompatibilitate dintre starea de persoana condamnata aflata in executarea unei pedepse privative de libertate si exigentele cerute pentru reprezentarea sau slujirea interesului public.
Acest temei nu mai este la fel de convingator in cazul dreptului de a alege, drepturilor parintesti ori a dreptului de a fi tutore sau curator, fapt pentru care acestea au fost excluse din continutul pedepsei accesorii obligatorii ramanand instantei posibilitatea de a interzice exercitarea acestora ca pedeapsa accesorie facultativa.

Un argument in plus a reprezentat si practica Curtii Europene a Drepturilor Omului care, prin decizii de speta, a subliniat anumite exigente privitoare la conditiile de restrangere a exercitarii drepturilor parintesti ori a dreptului de a alege, drepturi aflate sub protectia Conventiei pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale.

In legatura cu interzicerea exercitarii drepturilor parintesti legiuitorul, in urma hotararii pronuntata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauza Sabou si Pircalab contra Romania, a intervenit operand modificarile necesare in materie prin Legea nr. 278/2006, stabilind ca interzicerea nu mai opereaza de drept ci ramane instantei sarcina de a aprecia necesitatea acestei sanctiuni, reglementari ce au fost preluate, sub o alta forma si de noul cod.

In ceea ce priveste insa interzicerea exercitarii dreptului de a alege, care se aplica de drept cu titlu de pedeapsa accesorie pe durata executarii oricarei pedepse privative de libertate, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a decis, prin hotararea pronuntata de Marea Camera la 6 octombrie 2005 in cauza Hirst impotriva Marii Britanii (nr. 2), ca interzicerea generala si nediferentiata a dreptului de vot al detinutilor, daca este aplicabila de drept tuturor detinutilor condamnati ce se afla in executarea pedepsei, indiferent de durata pedepsei principale si independent de natura sau de gravitatea infractiunii pe care au comis-o si de situatia lor personala, este incompatibila cu articolul 3 din Protocolul 1 la Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale.

Tinand seama de argumentele Curtii, ca si in cazul interzicerii drepturilor parintesti, reglementarea din noul cod introduce dreptul de a alege in sfera pedepsei accesorii facultative lasand astfel instantei libertatea de a aprecia daca, fata de natura si gravitatea infractiunii, imprejurarile cauzei si persoana infractorului, aceasta pedeapsa este necesara.

Pedeapsa accesorie facultativa consta in interzicerea exercitarii, pe durata executarii unei pedepse privative de libertate, a acelor drepturi pe care judecatorul a considerat necesar sa le interzica persoanei condamnate cu titlu de pedeapsa complementara.

De la aceasta regula sunt exceptate: dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice; dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, care intra in continutul pedepsei accesorii obligatorii si care se executa chiar daca nu au fost interzise cu titlul de pedeapsa complementara; dreptul strainului de a se afla pe teritoriul Romaniei, intrucat aceasta sanctiune, prin natura sa, poate fi pusa in executare numai dupa executarea pedepsei principale si nu concomitent cu aceasta. O reglementare similara intalnim in art. 131-29 C. pen. francez.
Pedeapsa accesorie a interzicerii exercitarii unor drepturi se executa, din momentul ramanerii definitive a hotararii de condamnare si pana cand pedeapsa principala a fost executata sau considerata ca executata.

O situatie particulara, care reprezinta o exceptie de la regula, se intalneste in cazul interzicerii exercitarii dreptului de a se afla pe teritoriul Romaniei unui strain, condamnat la pedeapsa detentiunii pe viata, caz in care pedeapsa accesorie se va executa sub acest aspect de la data liberarii conditionate sau dupa ce pedeapsa a fost considerata ca executata.



Citeşte mai multe despre:   



Comentează: Pedepsele accesorii in Noul Cod Penal (art. 65)
Jurisprudenţă

RIL. Recursul calea de atac in materia contenciosului administrativ
Pronuntaţă de: ICCJ

Analizarea exceptiei tardivitatii adoptarii si comunicarii hotararii CNCD
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia nr. 2080 din data de 22 iunie 2016 pronuntata in recurs de Sectia de contencios administrativ si fiscal

CCR. Neconstitutionalitatea art. 453 alin. (3) si (4) CPP ref. la posibilitatea revizuirii hotararii de achitare
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei



Ştiri Juridice

Plata drepturilor salariale stabilite prin hotarari judecatoresti in favoarea personalului din institutii publice, devenite executorii in perioada 1 i
06 Dec 2017 | 312

Proiecte de legi si Ordonante adoptate de Guvern in sedinta din data de 29 noimebrie 2017
30 Nov 2017 | 346

Legislaţie

OUG 82/2017 pentru modificarea si completarea unor acte normative
OUG nr. 82/2017 pentru modificarea si completarea unor acte normative Publicata in Monitorul Ofic ...

OUG 79/2017, privind modificarea Codului Fiscal
Ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (in v ...

LEGEA nr. 17/2017 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civ
LEGEA nr. 17 din 17 martie 2017 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/2016 pent ...