din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1709 de useri online

Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Articole juridice » Noul Cod Penal - Comentarii articole » Unitatea si Pluralitatea de infractiuni in Noul Cod penal (Art. 34 - 44)

Unitatea si Pluralitatea de infractiuni in Noul Cod penal (Art. 34 - 44)

  Publicat: 21 Mar 2009       21386 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro | Av. Marius-Catalin Predut        Secţiunea: Noul Cod Penal - Comentarii articole  


Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Capitolul al V �lea din Noul Cod penal, intitulat Unitatea si pluralitatea de infractiuni, contine mai multe modificari in raport cu reglementarile cuprinse in Codul penal in vigoare.

Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Infractiunea se consuma in momentul in care,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Modalitate de stabilire a pedepsei in cazurile in care, dupa condamnarea definitiva a unei persoane, intervine una din urmatoarele situatii:a) cel in cauza este judecat pentru o infractiune concurenta ori se constata ca suferise si o alta condamnare pentru o astfel de infractiune; b) prin savarsirea unei noi infractiuni exista recidiva postcondamnatorie; c) cel condamnat savarseste din nou o infractiune, inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia sau in stare de evadare, si u sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru starea de recidiva.
Este persoana care a savarsit cu vinovatie o infractiune ori care a participat la comiterea ei ca autor, instigator sau complice.
Act adoptat de organele de stat,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Conform art. 301 Cod Penal, fabricarea ori punerea in circulatie a produselor care poarta denumiri de origine ori indicatii de provenienta false,
Este persoana care a savarsit cu vinovatie o infractiune ori care a participat la comiterea ei ca autor, instigator sau complice.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act adoptat de organele de stat,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Pedeapsa principala privata de libertate,
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Pedeapsa penala este o masura de constringere stala si un mijloc decorectare reeducare a condamnatului ce se aplica de instantele de judecata,in numele legii,persoanelor care au savirsit infractiuni,cauzind anumite lipsuri si restrictii a drepturilor lor.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Forma a pluralitatii de infractiuni, asezata in cap. IV, t. II, art. 33, C. pen., partea generala.
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Asezate in cap. I, t. VI, art. 111-112, C. pen., partea generala,sanctiuni de drept penal care au ca scop inlaturarea unei stari de pericol si preintampinarea savarsirii de noi infractiuni,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Infractiunea se consuma in momentul in care,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Asezate in cap. I, t. VI, art. 111-112, C. pen., partea generala,sanctiuni de drept penal care au ca scop inlaturarea unei stari de pericol si preintampinarea savarsirii de noi infractiuni,
Asezate in cap. I, t. VI, art. 111-112, C. pen., partea generala,sanctiuni de drept penal care au ca scop inlaturarea unei stari de pericol si preintampinarea savarsirii de noi infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Prevazuta in cap. IV, t. II, art. 32-37, C. pen., partea generala, situatie de fapt, cand o persoana savarseste doua sau mai multe infractiuni,
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Art. 34 Unitatea infractiunii continuate si a celei complexe
(1) Infractiunea este continuata cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp, dar in realizarea aceleiasi rezolutii si impotriva aceluiasi subiect pasiv, actiuni sau inactiuni care prezinta, fiecare in parte, continutul aceleiasi infractiuni .
(2) Infractiunea este complexa cand in continutul sau intra, ca element constitutiv sau ca element circumstantial agravant, o actiune sau inactiune care constituie prin ea insasi o fapta prevazuta de legea penala.

Art. 35 Pedeapsa pentru infractiunea continuata si infractiunea complexa
(1) Infractiunea continuata se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita, al carei maxim se poate majora cu cel mult 3 ani in cazul pedepsei inchisorii, respectiv cu cel mult o treime in cazul pedepsei amenzii.
(2) Infractiunea complexa se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru acea infractiune .
(3) Infractiunea complexa savarsita cu intentie depasita, daca s-a produs numai rezultatul mai grav al actiunii secundare, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea complexa consumata.

Art. 36 Recalcularea pedepsei pentru infractiunea continuata sau complexa
Daca cel condamnat definitiv pentru o infractiune continuata sau complexa este judecat ulterior si pentru alte actiuni sau inactiuni care intra in continutul aceleiasi infractiuni, tinandu-se seama de infractiunea savarsita in intregul ei, se stabileste o pedeapsa corespunzatoare, care nu poate fi mai usoara decat cea pronuntata anterior.

Art. 37 Concursul de infractiuni
(1) Exista concurs real de infractiuni cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite de aceeasi persoana, prin actiuni sau inactiuni distincte, inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna din ele. Exista concurs real de infractiuni si atunci cand una din infractiuni a fost comisa pentru savarsirea sau ascunderea altei infractiuni .
(2) Exista concurs formal de infractiuni cand o actiune sau o inactiune savarsita de o persoana, din cauza imprejurarilor in care a avut loc sau a urmarilor pe care le-a produs, realizeaza continutul mai multor infractiuni .

Art. 38 Pedeapsa principala in caz de concurs de infractiuni
(1) In caz de concurs de infractiuni, se stabileste pedeapsa pentru fiecare infractiune in parte si se aplica pedeapsa, dupa cum urmeaza:
a) cand s-a stabilit o pedeapsa cu detentiune pe viata si una sau mai multe pedepse cu inchisoare ori cu amenda, se aplica pedeapsa detentiunii pe viata;
b) cand s-au stabilit numai pedepse cu inchisoare, se aplica pedeapsa cea mai grea, la care se poate adauga un spor de pana la jumatate din totalul celorlalte pedepse stabilite;
c) cand s-au stabilit numai pedepse cu amenda, se aplica pedeapsa cea mai grea, la care se poate adauga un spor de pana la o jumatate din totalul celorlalte pedepse stabilite;
d) cand s-a stabilit o pedeapsa cu inchisoare si o pedeapsa cu amenda, se aplica pedeapsa inchisorii, la care se adauga in intregime pedeapsa amenzii;
e) cand s-au stabilit mai multe pedepse cu inchisoare si mai multe pedepse cu amenda se aplica pedeapsa inchisorii conform lit. b) la care se adauga in intregime pedeapsa amenzii conform lit. c).
(2) Atunci cand s-au stabilit mai multe pedepse cu inchisoare, daca prin adaugare la pedeapsa cea mai grea a unui spor de jumatate din totalul celorlalte pedepse cu inchisoare stabilite s-ar depasi cu 10 ani sau mai mult maximul general al pedepsei inchisorii, iar pentru cel putin una dintre infractiunile concurente pedeapsa prevazuta de lege este inchisoarea de 20 ani sau mai mare, se poate aplica pedeapsa detentiunii pe viata.

Art. 39 Contopirea pedepselor pentru infractiuni concurente
(1) Daca infractorul condamnat definitiv este judecat ulterior pentru o infractiune concurenta, se aplica dispozitiile art. 38.
(2) Dispozitiile art. 38 se aplica si in cazul in care, dupa ce o hotarare de condamnare a ramas definitiva, se constata ca cel condamnat mai suferise o condamnare definitiva pentru o infractiune concurenta .
(3) Daca infractorul a executat integral sau partial pedeapsa aplicata prin hotararea anterioara, ceea ce s-a executat se scade din durata pedepsei aplicate pentru infractiunile concurente.
(4) Dispozitiile privitoare la aplicarea pedepsei in caz de concurs de infractiuni se aplica si in cazul in care condamnarea la pedeapsa detentiunii pe viata a fost comutata sau inlocuita cu pedeapsa inchisorii.
(5) In cazul contopirii pedepselor conform alineatelor precedente se tine seama si de pedeapsa aplicata printr-o hotarare de condamnare pronuntata in strainatate, pentru o infractiune concurenta, daca hotararea de condamnare a fost recunoscuta potrivit legii.

Art. 40 Recidiva
(1) Exista recidiva cand, dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de un an si pana la reabilitare sau implinirea termenului de reabilitare, condamnatul savarseste din nou o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 2 ani.
(2) Exista recidiva si in cazul in care una dintre pedepsele prevazute in alin.(1) este detentiunea pe viata.
(3) Pentru stabilirea starii de recidiva se tine seama si de hotararea de condamnare pronuntata in strainatate, pentru o fapta prevazuta si de legea penala romana, daca hotararea de condamnare a fost recunoscuta potrivit legii.

Art. 41 Condamnari care nu atrag starea de recidiva
La stabilirea starii de recidiva nu se tine seama de hotararile de condamnare privitoare la:
a) faptele care nu mai sunt prevazute de legea penala;
b) infractiunile amnistiate;
c) infractiunile savarsite din culpa.

Art. 42 Pedeapsa in caz de recidiva
(1) Daca inainte ca pedeapsa anterioara sa fi fost executata sau considerata ca executata se savarseste o noua infractiune in stare de recidiva, pedeapsa stabilita pentru aceasta se adauga la pedeapsa anterioara neexecutata ori la restul ramas neexecutat din aceasta.
(2) Cand inainte ca pedeapsa anterioara sa fi fost executata sau considerata ca executata sunt savarsite mai multe infractiuni concurente, dintre care cel putin una se afla in stare de recidiva, pedepsele stabilite se contopesc potrivit dispozitiilor referitoare la concursul de infractiuni, iar pedeapsa rezultata se adauga la pedeapsa anterioara neexecutata ori la restul ramas neexecutat din aceasta.
(3) Daca prin insumarea pedepselor in conditiile alin.(1) si (2) s-ar depasi cu mai mult de 10 ani maximul general al pedepsei inchisorii, iar pentru cel putin una dintre infractiunile savarsite pedeapsa prevazuta de lege este inchisoarea de 15 ani sau mai mare, in locul pedepselor cu inchisoare se poate aplica pedeapsa detentiunii pe viata.
(4) Cand pedeapsa anterioara sau pedeapsa stabilita pentru infractiunea savarsita in stare de recidiva este detentiunea pe viata, se va executa pedeapsa detentiunii pe viata.
(5) Daca dupa ce pedeapsa anterioara a fost executata sau considerata ca executata, se savarseste o noua infractiune in stare de recidiva, limitele speciale ale pedepsei prevazute de lege pentru noua infractiune se majoreaza cu jumatate.
(6) Daca dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare pentru noua infractiune si mai inainte ca pedeapsa sa fi fost executata sau considerata ca executata, se descopera ca cel condamnat se afla in stare de recidiva, instanta aplica dispozitiile din alin. (1) � (5).
(7) Dispozitiile alin. 6 se aplica si in cazul in care condamnarea la pedeapsa detentiunii pe viata a fost comutata sau inlocuita cu pedeapsa inchisorii.

Art. 43 Pluralitatea intermediara
(1) Exista pluralitate intermediara de infractiuni cand, dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare si pana la data la care pedeapsa este executata sau considerata ca executata, condamnatul savarseste din nou o infractiune si nu sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru starea de recidiva.
(2) In caz de pluralitate intermediara pedeapsa pentru noua infractiune si pedeapsa anterioara se contopesc potrivit dispozitiilor de la concursul de infractiuni .

Art. 44 Pedepsele complementare, accesorii si masurile de siguranta in caz de pluralitate de infractiuni
(1) Daca pentru una dintre infractiunile savarsite s-a stabilit si o pedeapsa complementara, aceasta se aplica alaturi de pedeapsa principala.
(2) Cand s-au stabilit mai multe pedepse complementare de natura diferita, sau chiar de aceeasi natura dar cu un continut diferit, acestea se aplica alaturi de pedeapsa principala.
(3) Daca s-au stabilit mai multe pedepse complementare de aceeasi natura si cu acelasi continut:
a) in caz de concurs de infractiuni sau de pluralitate intermediara se aplica cea mai grea dintre acestea;
b) in caz de recidiva, partea neexecutata din pedeapsa complementara anterioara se adauga la pedeapsa stabilita pentru noua infractiune .
(4) In cazul condamnarilor succesive pentru infractiuni concurente, partea din pedeapsa complementara executata pana la data contopirii pedepselor principale se scade din durata pedepsei complementare aplicate pe langa pedeapsa rezultata.
(5) Daca pe langa pedepsele principale au fost stabilite una sau mai multe pedepse accesorii se aplica dispozitiile alin.(1) - (3), pedeapsa accesorie rezultata executandu-se pana la executarea sau considerarea ca executata a pedepsei principale.
(6) Masurile de siguranta de natura diferita, sau chiar de aceeasi natura dar cu un continut diferit, luate in cazul infractiunilor savarsite, se cumuleaza.
(7) Daca s-au luat mai multe masuri de siguranta de aceeasi natura si cu acelasi continut dar pe durate diferite, se aplica masura de siguranta cu durata cea mai mare. Masurile de siguranta luate conform art. 112 si 113 se cumuleaza.

-------------

O prima modificare vizeaza denumirea capitolului. In vechiul Codul penal acest capitol este denumit �Pluralitatea de infractiuni�, in continutul caruia se reglementeaza formele pluralitatii de infractiuni, infractiunea continuata si cea complexa, in aceasta ordine. In proiect se modifica denumirea capitolului din �Pluralitatea de infractiuni� in �Unitatea si pluralitatea de infractiuni� pentru ca in realitate se reglementeaza ambele institutii, dandu-se prioritate infractiunii continuate si acelei complexe in raport cu pluralitatea de infractiuni .


Citeşte mai multe despre:   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Jurisprudenţă

In cat timp poate fi aplicata o sanctiune disciplinara unui salariat?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Concursul si perioada de proba. Modalitati diferite de verificare a aptitudinilor profesionale ale salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti



Ştiri Juridice
Legislaţie

OUG 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum si unele masuri bugetare
Ordonanta de urgenta 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor ...

OUG 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invatamant si alte sectoare de activitate bugetara
Ordonanta de urgenta 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invata ...

Legea 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor colective ale consumatorilor
Legea nr. 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor cole ...



  Tabloul Avocatilor din Romania
  Tabloul Avocatilor din Republica Moldova
  Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania
  Tabloul Expertilor Judiciari din Romania
  Tabloul Mediatorilor din Romania
  Tabloul Notarilor Publici din Romania
  Tabloul Psihologilor din Romania
  Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania
  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964