Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » Scrieri Politice din presa romaneasca » Teoria paturii superpuse, Mihai Eminescu

Teoria paturii superpuse, Mihai Eminescu

  Publicat: 12 Apr 2010       4342 citiri       Sursa: Timpul, Mihai Eminescu        Secţiunea: Scrieri Politice din presa romaneasca  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Articol de fond, fara titlu, aparut in Timpul (VII), in data de 6 august 1881

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
A fost promulgat la 11.09.1865
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Ceha, Romania, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria.
Acea ramura a disciplinei economice consacrata analizei deciziilor de alocare a resurselor monetare in procesele de productie de bunuri sau de servicii,
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale Ón interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale Ón interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale Ón interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale Ón interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.

Cautand a esplica etnologic antagonismul atribuit moldovenilor contra muntenilor am g sit c b rba ii de peste Milcov nu in eleg sub cuvantul ,,muntean" populatia istorica a Tarii Romanesti, una si aceeasi in toate provinciile, ci o patura superpusa, neistorica , imigrata de curand prin orase, din care se recruteaza partidul rosu, ramanand ca populatiile vechi sau pe deplin asimilate sa se grupeze, ceea ce si fac, sub cu totul alte formule politice decat cele cosmopolite ale membrilor societatilor internationale.

Aceasta teorie a produs, ca orice adevar, o impresie penibila asupra celor ce cred a avea cuvinte sa se simta atinsi de ea; le- a produs un fel de spaima de ei insii, precum se cutremura eroii lui Eschil cand simt neinduplecarea fatalitatii ; le- a produs poate salutara indoiala daca in adevar ar fi ei aceia carora li se cuvine misiunea naturala si innascuta de- a reprezenta un popor din care, in definitiv, nu fac parte decat din intamplare si prin strecurare pe furis. Argumente in contrariu cari ar invalida teoria noastra nu se prea pot aduce. Evidenta nu se poate tagadui, desi un asemenea mister public nu se marturisea , fie din cauza de oportunitate, fie pentru alte consideratii.

Implerea Parlamentului si a functiilor cu noi fanarioti de provenienta proaspata, falsificarea vietii intelectuale si politice a poporului prin capete de formatiune hibrida, incapabile de o activitate intelectuala, toate acestea se impun vederii; autohtonul simte ca nici limba, nici inclinarile, nici maniera lui de- a vedea nu pot fi reprezentate de cranii c- un dram de creier, supus la ramolisment . Studii craniscopice comparative ar fi de folos, si tineretul Facultatii de Medicina si- ar castiga un merit comparand incaperea cubica a unui craniu in adevar dacoromanic cu stramtoarea acelor scorburi gaunoase in cari rezida sterilitatea intelectuala si perfidia partidului rosu.

Declamatiile si asigurarile solemne de patriotism nu ajuta nimic in cestiune, intru cat e etnologica. In privirea politica, punerea tezei poate fi oportuna sau inoportuna , practica sau nepractica , dar numai din punctul de vedere al celui care- o judeca, nu din acela al adevarului in sine. Pentru meritele reversibile financiare ale grupului Carada ?C.A. Rosetti, pentru poeziile neogrecesti ale lui Serurie, cestiunea e si inoportuna si nepractica .

Sa speram ca va avea alt inteles pentru distingerea intre ceea ce e tipic romanesc si in adevar national pe de o parte si intre importatiunile de tot soiul ce se pretind nationale. Fara atitudinea declamatorie a ziarului francez din Capitala, mai obiectiv, dar totusi numai din punctul de vedere al oportunitatii , ne raspunde ?Cumpana", ziar redijat de tineri evrei.

Foaia aceasta ne zice ca teoria noastra nu are nici un folos practic pentru partidul conservator".

Poate ca folos practic si partid conservator sunt o contradictie in adjecto intru cat [i]i priveste pe conservatori. Practice sunt Caradalele, cari stiu a utiliza tot in afaceri ale tarii cele patru clase primare sau Codul Boerescu in asa chip incat ajung directori de drum de fier si de banca si milionari. Practic e d. C.A. Rosetti, care pune pe Giani sa- i stipuleze o plata de zeci de mii de galbeni pentru negotul de palavre exercitat de la 1857 incoace. Auzit - au cineva de vrun rosu care, in politica, sa fie atat de nepractic incat sa piarza un ban? Ministrii dati in judecata de acesti virtuosi se disting prin absoluta lipsa de simt practic intru cat [i]i priveste, caci au iesit saraci, caci au fost oameni de stat in socoteala averilor lor private, si sacrificiile ce le- au impus celor mai multi pozitiunea lor oficiala le- a jignit multora interesele si avutul lor. Cine- a saracit dintre rosii, afara de bietii Golesti cari au luat - o la serios? Dar Golestii erau boieri de neam si autohtoni, deci, ca atari, nu s- au uitat la folosul practic, lasand in seama d- lui C.A. Rosetti admirabila calitate de- a concilia interesele sale private cu rolul de martir, de exilat, de prigonit, pe care l- a stiut juca in perfectiune. Martiriu si patriotism ce se traduce in practica in pensii reversibile, in lefuri exorbitante create ad- hoc, in sporirea cu 40 la suta a bugetului cheltuielelor, in urcarea birurilor , in inmultirea datoriei publice s.a.m.d.

Cat despre folosul practic pentru ideile conservatoare, el e evident. Formula unei organizatii conservatoare, abstractie facand de tara si de poporul istoric, se dovedeste a fi sterila si lesne de escamotat . Vedem ca rosii, maiestri in precupetirea unor asemenea formule, au devenit peste noapte din republicani monarhisti si ca primesc orice program politic, numai la putere sa ramaie . Treaba lor sa rasuceasca si sa falsifice principiile conservatoare si sa pretinza ca sunt ale lor.

Pentru noi principiile sunt un mijloc pentru pastrarea predominarii rasei romane in tara; pentru ei un mijloc de- a ramanea la putere si a escamota increderea celor lesne de amagit. Lupta trebuie sa devie mai substantiala si s- apropie timpul in care, in genere, deosebirea intre idei conservatoare si liberale, intre idealuri abstracte de organizatie va cata sa inceteze. Lupta se va nationaliza . De o parte vom intalni fanariotii si strainii, de orice credinte politice ar fi, de alta romanii proprii si in realitate asimilati , abstractie facand de principii politice.

Evreii au zis Congresului de la Berlin: ,,Sau tara sa fie cum o vrem noi sau sa nu fie". Un apropiat viitor va zice: ,,Sau tara aceasta sa fie in adevar romaneasca, sau nici nu merita sa fie". De unde sa rezulte in adevar obligatiunea pentru taran ori pentru fostul boier sa se lupte in razboi sau sa plateasca dari pentru ca Caradalele si Goldnerii de toate categoriile sa aiba linistea si mijloacele de- a- i exploata in buna voie?

Oare poporul nostru nu are alta misiune pe pamant decat de- a plati pensii reversibile dlui C.A. Rosetti si a muri in razboi pentru a pune fundament sigurantei falimentelor frauduloase ?

Espresia etnologica si geografica a statului roman sa nu fie decat un pretest pentru Chiritopoli de a- si face mendrele, pentru ca strainii sa se imbogateasca si sa se incarce cu onorile create in numele acestui popor?... Tara Romaneasca nu mai e decat ocazia data unui grec ca d. C.A. Rosetti de a se gera in om de stat si de a- si face nume? E condamnat acest popor ca paginele istoriei lui sa fie manjite de indivizi straini, fara ca acestia sa justifice prin munca sau inteligenta o asemenea suplantare?

,,Cumpana" ne citeaza insa state in cari imprejurarile ar fi ca si la noi: Statele Unite si Belgia.

Sunt tocmai statele contra compararii cu cari am protestat totdauna. Amandoua formatiuni noua, fara caracter national propriu, in cari originea locuitorilor e indiferenta, amandoua fara trecut. Tocmai cerinta de- a lasa Romania sa se prefaca intr - o America sau o Belgie a Orientului este aceea careia ne opunem din toate puterile. Noua nu ne e deloc indiferent elementul ce are a determina caracterul si soarta acestei tari . Pretindem in mod absolut ca el sa fie acelas care- a determinat caracterul tarii de la 1200 ?1700 si de la 1821 ? 1866. O tara care ar apuca caile americanismului deplin devine indiferenta pentru roman si e cel mult o espresie geografica, o firma, un otel, nu o patrie, nu un stat national. Dar, zice ?Cumpana", atat in lumea fizica cat si [in] cea morala exista si domneste numai ceea ce are puterea intrinseca de- a exista si domni. Este o ciudata filozofie aceea care se sileste a demons t ra ca elementele putrede, ca decrepitudinea poate dobori si stapani elementul sanatos si viguros.

Poate fi ciudata filozofia aceasta, dar nu e mai putin adevarata. Puterea intrinseca de- a exista si domni nu este absoluta, ci atarna de la mediul in care se exercita. Cand un popor incape de ex. sub dominatiunea straina, invins prin superioritatea numerica , elementele sale viguroase si statornice vor ramanea jos, iar cele cari se vor adapta mediului nou al robiei , lingusitorii , mincinosii , viclenii, se vor ridica. Astfel grija cea dendai a fanariotilor a fost de- a desfiinta armata noastra, corp cu corp, pentru a nimici mediul in care calitatile rasei romane si puterea ei de viata se putea exercita. La 1874 ,,Romanul" cerea desfiintarea armatei pentru cauze de economie .

Istoria noastra e o ilustrare a acestei teorii. In epocele in cari se cerea vigoare si o intensiva vitalitate s- au ridicat romanii; in epoce de dominatiune straina, exercitata din Tarigrad ori din alte puncte, s- au ridicat strainii.

Adaptabilitatea c- un mediu nesanatos, nedemn, nu inseamna superioritate organica. Stejarul nu creste pretutindenea, buruienele in tot locul . Aceasta nu va sa zica ca ele au ,,o putere intrinseca mai mare de- a exista si de- a domni". Daca intr - un mediu stricat viclenii si poltronii infloresc nu e dovada ca au o putere intrinseca superioara celor inteligenti si de caracter, ci numai ca mediul e favorabil pentru decrepitudine morala, nefavorabil pentru sanatate.

In stanca s- a gasit o broasca testoasa care traise sute de ani fara hrana, adeca tot timpul necesar formatiunii stancii . Este ea organic superioara unui englez, care, nemancand patru zile, ar turba ?

Victoria finala a superioritatii e coada teologica a batrinului Darwin. Cu toata adancimea filozofiei naturii, el e bun anglican , deci optimist; in contra scepticismului ce- ar putea rezulta din teoria luptei pentru existenta se - ndreapta asertiunea ca la urma victoria e a superioritatii. Nu superioritatea organica invinge, ci adaptabilitatea c- un mediu dat de timp, istoriceste, dat de spatiu, geograficeste . Dar naturile viguroase vor cata sa intipareasca mediului caracterul lor, cele slabe se vor adapta ca ceara unui mediu nedemn chiar, incat slabiciunea e din acest punct de vedere un titlu la existenta. Demult gandeam la o asemenea modificare a teoriei luptei pentru existenta, vazand cazurile in cari decrepitudinea si parazitii ajung a esploata si stapani elemente sanatoase si puternice.




Citeşte mai multe despre:    Mihai Eminescu    Darwin    Moldoveni    Munteni    Parlamentul Romaniei   



Comentează: Teoria paturii superpuse, Mihai Eminescu
Alte Titluri

Marele patriot Mihai Eminescu, un martir ucis la comanda francmasoneriei
Sursa: EuroAvocatura.ro

Drepturile Romaniei, de Mihai Eminescu
Sursa: Timpul, Mihai Eminescu

Mizeria vietii noastre publice, de Mihai Eminescu
Sursa: Timpul, Mihai Eminescu

Spiritul de gasca, de Mihai Eminescu
Sursa: Timpul, Mihai Eminescu

Invatamantul democratic, de Mihai Eminescu
Sursa: Timpul, Mihai Eminescu

Arta guvernarii, de Mihai Eminescu
Sursa: Timpul, Mihai Eminescu



Jurisprudenţă

Demisia salariatului. Dreptul angajatorului de a renunta total sau partial la dreptul de preaviz.
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Timisoara Decizie 239 (20.03.2007)

Demisia salariatului. Dreptul angajatorului de a renunta total sau partial la dreptul de preaviz.
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Timisoara Decizie 239 (20.03.2007)

Demisia salariatului. Dreptul angajatorului de a renunta total sau partial la dreptul de preaviz.
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Timisoara Decizie 239 (20.03.2007)

Demisia salariatului. Dreptul angajatorului de a renunta total sau partial la dreptul de preaviz.
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Timisoara Decizie 239 (20.03.2007)

Demisia salariatului. Dreptul angajatorului de a renunta total sau partial la dreptul de preaviz.
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Timisoara Decizie 239 (20.03.2007)