din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2389 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Revizuire sentinta penala. Suplimentare probatoriu. Talharie

Revizuire sentinta penala. Suplimentare probatoriu. Talharie

  Publicat: 05 Nov 2012       3865 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Prin cererea inregistrata sub nr. 776/III/6/2011 la Parchetul de pe langa Judecatoria C de A, condamnatul C.M.C a solicitat revizuirea sentintei penale nr. 98 din 13 aprilie 2009 pronuntata de Judecatoria C de A in dosarul nr. 446/216/2008, aratand ca este nevinovat de savarsirea faptei pentru care a fost condamnat, solicitand suplimentarea probatoriului si depunand in acest sens la dosar o declaratie apartinand numitului T. V.. De asemenea, revizuientul a mai aratat ca, in seara comiterii faptei, a avut o altercatie la sediul politiei cu un lucrator de politie, fapt ce il face sa creada ca partile vatamate au fost obligate sa depuna plangere impotriva lui sub aspectul savarsirii infractiunii de talharie.

Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Desemneaza situatia in care un membru al completului de judecata este oprit, in cazurile expres prevazute de lege, sa participe la solutionarea unui anumit litigiu.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, alaturi de institutia infractiunii si a pedepsei, reglementata in diferite dispozitii din Codul penal (ex. infractiunea este singurul temei al raspunderii penale, cap. I, t. II, C. pen., partea generala etc).
Forma a participatiei penale ce consta in fapta unei persoane care, cu intentie, inlesneste sau ajuta in orice mod la savarsirea unei fapte prevazute in legea penala,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A declara vinovat pe cineva rpintr-o hotarare judecatoreasca,
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Act adoptat de organele de stat,
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Forma a participatiei penale ce consta in fapta unei persoane care, cu intentie, inlesneste sau ajuta in orice mod la savarsirea unei fapte prevazute in legea penala,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Asezata in sectiunea I, cap.II, t.I, C. proc. pen., partea generala ,
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Asezate in cap. IV, t. V, C. proc. pen., aprtea generala,
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Orice forma de comunicare destinata sa promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei profesii liberale;


In drept, s-au invocat dispozitiile art. 397 si 405-408 C.p.p.


Analizand cererea de revizuire, Parchetul de pe langa C de A a formulat concluzii de respingere a acesteia. S-a retinut ca revizuientul nu a propus administrarea probe noi, necunoscute de instanta la data judecarii cauzei, probe care sa duca la dovedirea netemeiniciei hotararii de condamnare. Procurorul a retinut ca nu poate fi incident cazul prev. de art. 394 alin. 1 lit. d) C.p.p., nici cu privire la cele relatate la C. M. C. in legatura cu atitudinea acelui politist, deoarece eventualele fapte de natura penala comise de organul de politie in exercitarea atributiilor de serviciu trebuiau demonstrate prin hotarare judecatoreasca definitiva, ori printr-o solutie a procurorului, dupa caz.


Concluziile procurorului au fost inaintate instantei de judecata in vederea analizarii cererilor de revizuire, fiind inregistrate pe rolul Judecatoriei C de A in dosarul nr. 2493/216/21 septembrie 2011.


Conform disp. 403 C.pr.pen., astfel cum a fost modificat prin disp. Legii 202/2010, are loc in camera de consiliu atunci cand se analizeaza admisibilitatea in principiu a cererii, fara citarea partilor si fara participarea procurorului. Legea prevede ca instanta, analizand admisibilitatea in principiu, o poate admite printr-o incheiere sau o poate respinge prin sentinta.


Prin sentinta penala nr.222/29.09.2011, Judecatoria C de A. a respins ca neintemeiata cererea de revizuire formulata de condamnatul C.M.C. impotriva sentintei penale nr. 98 din 13 aprilie 2009 pronuntata de Judecatoria C de A. Prin decizia nr.1146/R/3.11.2011 a fost admis recursul declarat de Parchetul de pe langa C de A si in consecinta sentinta penala nr.222/29.09.2011 a Judecatoriei C de Aa fost casata iar cauza a fost trimisa spre rejudecare la aceeasi instanta. Instanta de control judiciar a apreciat presedintele completului de judecata era incompatibil sa participe la solutionarea dosarului nr.2493/216/2011 intrucat a pronuntat si sentinta penala nr.98/13.04.2009 impotriva careia condamnatul a formulat cerere de revizuire astfel incat domnul judecator se afla in cazul de incompatibilitate prev. de art.47 al.1 teza I C.pr.pen.


Examinand actele si lucrarile dosarului de fond nr. 46/216/2008 al Judecatoriei C de A si noile inscrisuri depuse in dosarul de fata, instanta apreciaza ca cererea de revizuire este inadmisibila.


In ceea ce priveste primul motiv invocat de revizuient , instanta retine ca declaratia numitului T V depusa de catre condamnat ca o noua proba ce i-ar inlatura raspunderea penala pentru savarsirea infractiunii de complicitate la talharie in forma agravanta, pentru care a fost condamnat prin sentinta nr. 98/13 aprilie 2009 ramasa definitiva, nu este de natura sa determine adoptarea de catre instanta a unei solutii de achitare sau de incetare a procesului penal avand in vedere ansamblul probator administrat si analizat in dosarul nr. 46/216/2008 din care a rezultat cu certitudine vinovatia condamnatului. In acest sens ,instanta retine ca pe parcursul cercetarii judecatoresti ,declaratia numitului T V a fost depusa si in dosarul mentionat (f.102 dosar fond) si a fost analizata de catre instantele de judecata in toate cele trei grade de jurisdictie, aceasta proba neputand fi luata in considerare in prezent ut singuli si nu este de natura sa fie in totala contradictie cu cele stabilite prin hotararea de condamnare.


De altfel, aceasta situatie nu se incadreaza in cazul prev. de art. 394 alin. 1 lit. a) C.p.p., nefiind vorba de o ,,imprejurare noua``, care sa nu fi fost cunoscuta de instanta la solutionarea cauzei.


Din analiza dispozitiilor art. 394 alin. 1 lit. a C.p.p. rezulta ca revizuirea intemeiata pe descoperirea de fapte sau imprejurari noi este dublu conditionata, in sensul ca trebuie sa fie vorba de descoperirea de fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei ;faptele sau imprejurarile noi sa poata dovedi netemeinicia hotararii de achitare, de incetare a procesului penal ori de condamnare.


Expresia ,,fapte sau imprejuraria��a�� prevazuta in art. 394 alin. 1 lit. a C.p.p. semnifica probele propriu-zise, adica elementele de fapt cu caracter informativ cu privire la ceea ce trebuie dovedit pe calea de atac a revizuirii. Constituie ,,fapte sau imprejuraria��a�� orice intamplare, situatie, stare care, in mod autonom sau in coroborare cu alte probe, poate duce la netemeinicia hotararii pronuntate.


Pentru existenta acestui caz de revizuire este absolut necesar ca ,,faptele si imprejurarilea��a�� sa fie noi, necunoscute de instanta de judecata . Numai existenta unor astfel de fapte sau imprejurari noi, poate sa conduca la constatarea unei erori de fapt si la netemeinicia hotararii pronuntate in cauza. Este prevazuta aceasta conditie pentru a preintampina acele situatii in care s-ar cere analizarea solutiei adoptate doar pe baza materialului probator existent la dosar, ceea ce practic ar transforma calea de atac a revizuirii dintr-o cale de atac extraordinara intr-o cale ordinara de atac si ar lungii astfel un ciclu procesual in mod nejustificat. S-ar incalca astfel principiul autoritatii de lucru judecat care prevede ca nu se poate realiza o noua judecata cu privire la aceeasi fapta si aceeasi persoana daca acestea au mai facut obiectul unei judecati pentru care exista o hotarare definitiva. Numai astfel se poate da activitatii de infaptuire a justitiei un caracter de stabilitate. Pentru a fi indeplinita cea de-a doua conditie aratata mai sus este necesar ca faptele si imprejurarile noi necunoscute de instanta de judecata sa conduca la o solutie diametral opusa decat cea adoptata in cauza, in speta la achitarea revizuientului. Declaratia numitului T V de care se prevaleaza revizuientul a fost analizata de instantele de judecata, astfel incat nu constiuie o ,,fapta sau imprejurare noua`` in sensul disp. art. 394 alin. 1 lit. a C.p.p.


Referitor la al doilea motiv invocat de condamnat respectiv la imprejurarea ca acesta ar fi avut o altercatie cu un politist, in sediul politiei, in seara comiterii infractiunii si ca urmare acel lucrator de politie ar fi exercitat presiuni asupra partii vatamate sa depuna plangere impotriva sa ,instanta apreciaza ca nici acest motiv nu constituie un caz de revizuire reglementat de disp.art. 394 C.p.p.


Pentru a fi in incidente disp. art.394 al.1 lit. d C.pr.pen ar fi trebuit ca acel lucrator de politie sa fi comis o infractiune in legatura cu cauza a carei revizuire se cere care sa fi condus la pronuntarea unei hotarari nelegale sau netemeinice ,iar savarsirea acestei infractiuni ar fi trebuit sa fie constatata de catre procuror sau instanta de judecata, dupa caz, in mod definitiv conform disp.art.395 al.1 C.pr.pen., care prevad ca in aceasta situatie, cazul de revizuire se dovedeste prin hotarare judecatoreasca sau prin ordonanta procurorului, daca prin aceasta s-a dispus asupra fondului cauzei. Oricum, pentru infractiunea de complicitate la talharie pentru care s-a dispus condamnarea prin sentinta a carei revizuire se solicita, actiunea penala se exercita din oficiu, ci nu la plangere prealabila, astfel incat nu are relevanta daca partea vatamata ar fi formulat sau nu plangere impotriva condamnatului, intrucat din probele administrate in cauza a rezultat fara dubiu vinovatia condamnatului. In consecinta chiar daca partea vatamata ar fi formulat plangere ca urmare a faptului ca au fost exercitate presiuni asupra sa de catre agentii de politie, acest fapt nu ar fi fost de natura sa conduca la pronuntarea unei hotarari nelegale sau netemeinice,avand in vedere probele administrate in cauza.


In raport de cele ce preceda, nefiind incident nici unul dintre cazurile de revizuire prevazute expres si limitativ de disp.art. 394 al.1 C.pr.pen., instanta, in baza art. 403 C.pr.pen., va respinge ca inadmisibila cererea formulata de condamnat.


In baza art. 192 alin. 2 C.pr.pen., condamnatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat cu acest proces.


Instanta:


In baza art. 403 alin. 3 Cod procedura penala rap. la art. 401 Cod procedura penala, comb. cu art. 394 Cod procedura penala, respinge ca inadmisibila cererea de revizuire formulata de revizuientul C. M.-C., in prezent detinut in Penitenciarul C., judetul A., impotriva sentintei penale nr. 98/13.04.2009 pronuntata de Judecatoria C de A, definitiva prin decizia penala nr.706/R/24.11.2009 a C.A.P.


In baza art. 192 alin. 2 Cod procedura penala, obliga pe revizuient la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare catre stat .


Cu recurs in 10 zile de la comunicare .


Pronuntata in sedinta publica, azi, 7.12. 2011.





Pronuntata de: Judecatoria Curtea de Arges - Sentinta penala nr. 348 din data 07.12.2011


Citeşte mai multe despre:    Judecatoria Curtea de Arges    Parchetul de pe langa Judecatoria Curtea de Arges    Altercatie    Talharie    Suplimentare probatoriu    Revizuire sentinta penala    Cerere de revizuire    Revizuient    Hotarare judecatoreasca definitiva    Legea 202/2010
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe