Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » PIDO/CEDO » Hotararea CEDO in Cauza Catana impotriva Romaniei

Hotararea CEDO in Cauza Catana impotriva Romaniei

  Publicat: 10 May 2013       3811 citiri        Secţiunea: PIDO/CEDO  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Hotararea CEDO in Cauza Catana impotriva Romaniei

PUBLICATA IN MONITORUL OFICIAL NR. 258 din 09 mai 2013

Persoana apartinand unui stat/teritoriu guvernat de un alt stat.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Potrivit dispozitiilor procesual penale, invinuitul dau inculpatul nu este obligat sa probeze nevinovatia sa,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Privare de libertate a unei persoane prin arestarea sa.Arestare preventiva,
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Privare de libertate a unei persoane prin arestarea sa.Arestare preventiva,
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act adoptat de organele de stat,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Inscris prin care o persoana este chemata in fata otganului de urmarire penala, a instantei de judecata penala sau civila ori a altui organ de jurisdictie in legatura cu un proces.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Inscris prin care o persoana este chemata in fata otganului de urmarire penala, a instantei de judecata penala sau civila ori a altui organ de jurisdictie in legatura cu un proces.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Denumire data monedei unice europene.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Denumire data monedei unice europene.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Document oficial, eliberat in conditiile legii, care da dreptul titularului sa fie incadrat in munca in Romania.
Actiune prin care autoritatea vamala lasa la dispozitia titularului declaratiei vamale
Convingere intima a unei persoane ca ceea ce face este bine,
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
A fost promulgat la 11.09.1865
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Termen folosit de C. pen., la furt si alte fapte penale,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Inscris prin care o persoana este chemata in fata otganului de urmarire penala, a instantei de judecata penala sau civila ori a altui organ de jurisdictie in legatura cu un proces.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Privare de libertate a unei persoane prin arestarea sa.Arestare preventiva,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Inscris prin care o persoana este chemata in fata otganului de urmarire penala, a instantei de judecata penala sau civila ori a altui organ de jurisdictie in legatura cu un proces.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Oragn judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care executa atributiile ce revin acestui minister.
Situatie care consta in indeplinirea, potrivit cerintelor legii, a actelor de chemare a persoanelor interesate in fata organului de jurisdictie ori a organelor de urmarire penala.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Principiu fundamental prevazut in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Potrivit dispozitiilor procesual penale, invinuitul dau inculpatul nu este obligat sa probeze nevinovatia sa,
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Potrivit dispozitiilor procesual penale, invinuitul dau inculpatul nu este obligat sa probeze nevinovatia sa,
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Potrivit dispozitiilor procesual penale, invinuitul dau inculpatul nu este obligat sa probeze nevinovatia sa,
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Potrivit dispozitiilor procesual penale, invinuitul dau inculpatul nu este obligat sa probeze nevinovatia sa,
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Potrivit dispozitiilor procesual penale, invinuitul dau inculpatul nu este obligat sa probeze nevinovatia sa,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Document eliberat de catre o autoritate prin care se atesta legalitatea efectuarii unei activitati
Se considera inregistrare sonora sau fonograma, in sensul legii 8/1996, orice fixare, exclusiv sonora, a sunetelor provenite dintr-o interpretare ori executie a unei opere sau a altor sunete ori a reprezentarilor numerice ale acestor sunete, oricare ar fi metoda si suportul utilizate pentru aceasta fixare.
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.
Denumire data monedei unice europene.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Dorinta populatiei si a companiilor de a detine active care pot fi usor schimbate contra bunurilor si serviciilor.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Legea 10 din 2001. Este orice titlu de valoare nominala emis de Ministerul Finantelor Publice pâna la data prezentei legi, neutilizat de catre detinator sau dobânditorul subsecvent
Cheltuielile unitatii reprezinta valorile platite sau de platit pentru:
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
(din Legea 10 din 2001) Actul scris prin care un cult religios sau o comunitate a unei minoritati nationale care se pretinde a fi indreptatit/a,

1. La originea cauzei se afla Cererea nr. 10.473/05 indreptata impotriva Romaniei, prin care un resortisant al acestui stat, domnul Constantin-Cristian Catana (reclamantul), a sesizat Curtea la 14 februarie 2005 in temeiul art. 34 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (Conventia).
2. Reclamantul a fost reprezentat de domnul Vasile Anton, avocat la Piatra-Neamt. Guvernul roman (Guvernul) a fost reprezentat de agentul guvernamental, doamna Catrinel Brumar, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
3. In urma abtinerii domnului Corneliu Birsan, judecatorul ales sa reprezinte Romania (art. 28 din regulament), presedintele Marii Camere a desemnat-o pe doamna Kristina Pardalos in calitate de judecator ad-hoc (art. 26 A§ 4 din Conventie si art. 29 A§ 1 din regulament).
4. Reclamantul s-a plans de relele conditii de detentie suportate in arestul Inspectoratului de Politie Judetean Bacau, de lipsa unei cai de atac efective pentru a contesta arestarea sa preventiva, de nerespectarea prezumtiei de nevinovatie si de atingerea adusa dreptului sau la respectarea vietii private.
5. La 30 august 2011, Marea Camera a decis sa comunice Guvernului capetele de cerere intemeiate pe art. 3, art. 5 A§ 4, art. 6 A§ 2 si art. 8 din Conventie si sa declare restul cererii inadmisibil. In conformitate cu art. 29 A§ 1 din Conventie a hotarat, de asemenea, ca admisibilitatea si fondul cauzei vor fi examinate impreuna.



IN FAPT
I. Circumstantele cauzei
6. Reclamantul s-a nascut in 1969 si are domiciliul in Piatra-Neamt.
7. La momentul faptelor, acesta era judecator la Judecatoria Piatra-Neamt. Intr-o cauza penala inscrisa pe rolul acestei instante de tribunal figura ca inculpat un anume B.C.V.
A. Arestarea reclamantului in urma organizarii unui flagrant
8. La 18 octombrie 2004, B.C.V. l-a denuntat pe reclamant la sediul local al Parchetului National Anticoruptie Bacau (PNA), declarand ca acesta ii ceruse bani pentru a pronunta o solutie favorabila in cauza penala in care era inculpat. PNA a autorizat imediat interceptarea convorbirilor dintre B.C.V. si reclamant. Suma de bani pe care B.C.V. trebuia sa o predea reclamantului a fost tratata cu o substanta fluorescenta.
9. In aceeasi zi, anchetatorii l-au surprins pe reclamant in flagrant in timp ce primea banii de la B.C.V. Reclamantul a fost condus apoi la sediul parchetului. A fost informat cu privire la acuzatiile indreptate impotriva sa si, ulterior, a fost audiat, in prezenta avocatului sau. PNA a inceput urmarirea penala impotriva reclamantului sub aspectul infractiunii de luare de mita.
B. Arestarea preventiva a reclamantului
1. Plasarea reclamantului in arest preventiv
10. La 18 octombrie 2004, la ora 23,50, PNA a dispus retinerea reclamantului. Acesta a fost transferat cu masina de la sediul parchetului la arestul Inspectoratului de Politie Judetean Bacau. Conform sustinerilor reclamantului, la iesirea din sediul parchetului, mai multi reprezentanti ai presei l-au filmat si fotografiat inainte sa urce in vehicul, in timp ce era incatusat si inconjurat de agenti de politie cu cagule pe fata.
11. La 19 octombrie 2004, la solicitarea PNA, Curtea de Apel Bacau a dispus arestarea preventiva a reclamantului pentru 25 de zile .
2. Prelungirea arestarii preventive a reclamantului la 12 noiembrie 2004
12. La 12 noiembrie 2004, PNA a cerut Curtii de Apel Bacau sa prelungeasca masura de arestare preventiva a reclamantului. Printr-o hotarare pronuntata in aceeasi zi, la ora 12,00, in prezenta reclamantului si a avocatului ales, curtea de apel a respins cererea PNA si a revocat masura arestarii preventive, pe motiv ca nu existau probe potrivit carora punerea in libertate a reclamantului reprezenta un pericol pentru ordinea publica. Curtea de apel a dispus punerea imediata in libertate a reclamantului.
13. In aceeasi zi, la ora 14,30, impotriva acestei hotarari, PNA a formulat recurs in fata Inaltei Curti de Casatie si Justitie (Inalta Curte) din Bucuresti, care se afla la 290 km distanta de locul detentiei reclamantului. Avand in vedere ca termenul legal de mentinere in arest a reclamantului expira exact in aceeasi zi, Inalta Curte trebuia sa pronunte hotararea tot la 12 noiembrie 2004.
14. Citatia a fost transmisa de catre Inalta Curte administratiei locului de detentie al reclamantului la ora 19,47. Se indica faptul ca reclamantul trebuia sa se prezinte in fata Inaltei Curti in aceeasi zi, la ora 19,00. La 19,57, administratia locului de detentie a informat prin fax Inalta Curte ca, din cauza termenului foarte scurt, transferul celui in cauza nu era posibil. Citatia i-a fost efectiv inmanata reclamantului la ora 20,00. Avocatul ales de catre reclamant nu a fost citat sa se infatiseze in instanta.
15. Inalta Curte s-a reunit in sedinta la ora 21,00, pentru a judeca recursul parchetului. Constatand absenta reclamantului si a avocatului ales, Inalta Curte a numit un avocat din oficiu pentru a-l reprezenta pe reclamant in cadrul procedurii. Prin hotararea definitiva din 12 noiembrie 2004 a fost admis recursul PNA, a fost casata hotararea pronuntata de curtea de apel si s-a dispus mentinerea reclamantului in arest preventiv pentru 60 de zile .
3. Punerea in libertate a reclamantului
16. Prin hotararea definitiva din 7 ianuarie 2005, Inalta Curte a dispus punerea in libertate a reclamantului. Reclamantul a fost pus in libertate in aceeasi zi.
C. Comunicatul de presa din 19 octombrie 2004
17. La 19 octombrie 2004, PNA a emis un comunicat de presa privind arestarea reclamantului. Acesta era redactat dupa cum urmeaza:
Procurorii Serviciului Teritorial Bacau al Parchetului National Anticoruptie au inceput, la 18 octombrie 2004, urmarirea penala fata de magistratul Catana Constantin-Cristian, judecator la Judecatoria Piatra-Neamt, sub invinuirea de luare de mita. Acesta a fost surprins in flagrant in timp ce primea 500 de euro din partea unei persoane care avea calitatea de inculpat intr-un dosar penal [...]
S-a stabilit, in baza probelor instrumentate in cauza, ca judecatorul Catana Constantin-Cristian a cerut [...] 600-700 de euro (din care a primit efectiv 500 de euro) unui om de afaceri din Piatra-Neamt, promitandu-i o solutie favorabila intr-o cauza penala aflata pe rolul judecatoriei. Inainte de a cere aceasta suma, judecatorul s-a informat de la avocatul omului de afaceri cu privire la situatia lui sociala si materiala si, intr-un termen scurt, l-a contactat pe denuntator pentru A«a pune la punct termenii negocieriiA» [...]. Astfel, cei doi s-au intalnit intr-un restaurant din Piatra-Neamt unde judecatorul a cerut bani cu titlu de mita, fixand totodata data la care trebuiau predati banii [...].
18. Intr-un articol publicat la 20 octombrie 2004, in ziarul local Monitorul, s-a observat ca:
Ancheta desfasurata ieri la sediul Parchetului Judetean Neamt s-a derulat in cel mai mare secret, presa nefiind autorizata sa intre dupa ora 18,00 in sediul institutiei, usile fiind incuiate cu lacat; nimeni nu a vrut sa ofere informatii.
D. Conditiile de detentie
19. De la 19 octombrie 2004 pana la 7 ianuarie 2005, reclamantul, care suferea de tuberculoza, a fost retinut in arestul Inspectoratului de Politie Judetean Bacau. In timpul detentiei
sale in aceasta locatie, a fost plasat intr-o celula a carei suprafata era de 12,54 m2 pentru 4 paturi.
1. Versiunea reclamantului
20. Reclamantul arata ca celula de detentie nu era racordata la apa si ca nu era dotata cu un grup sanitar propriu. El avea acces la toaleta de 3 ori pe zi potrivit unui orar prestabilit. Intre ora 22,00 si ora 5,00 dimineata, accesul la grupul sanitar nu era permis . Spatiul amenajat pentru dus nu era suficient incalzit, avand in vedere temperaturile foarte joase din timpul iernii.
21. Celula nu beneficia de lumina naturala si nici de suficienta lumina artificiala. Reclamantul precizeaza ca, pe durata sederii sale, nu a iesit niciodata la plimbare in aer liber . Acesta afirma ca a fost inchis in celula cu detinuti condamnati, desi, datorita calitatii sale de magistrat, ar fi trebuit sa fie inchis intr-un spatiu special.
22. El mentioneaza ca nu a fost consultat de un medic decat o singura data pe durata sederii sale si doar in urma unei cereri scrise in acest scop. Subliniaza, de asemenea, ca in arestul politiei nu exista un amplasament pentru a primi vizite la o masa (intr-un spatiu fara perete despartitor).
2. Versiunea Guvernului
23. Guvernul indica faptul ca celula in care reclamantul a fost detinut era incalzita, prevazuta cu lumina naturala si artificiala si aerisita. Mobilierul si lenjeria de pat erau in stare buna . Fiecare detinut beneficia de spatiu vital de 6 m3, avand in vedere ca celula avea un volum de 37,62 m3.
24. Baia, aflata pe acelasi culoar cu celula, era dotata cu 5 chiuvete, 3 dusuri si 4 toalete. Detinutii aveau acces la baie in fiecare zi timp de 15 minute pentru igiena personala si aveau acces la dusuri o data pe saptamana. Accesul la camera de baie era interzis pe timpul noptii.
25. Dispozitiile legale nu prevedeau modalitati speciale pentru incarcerarea magistratilor comparativ cu cele prevazute pentru ceilalti detinuti. Reclamantul beneficia de o plimbare zilnica de o ora in curtea sediului politiei. Toti detinutii au fost supusi unui control medical la plasarea in detentie, iar atunci cand a fost pus un diagnostic de tuberculoza, acestia au fost transferati la spitalul unei inchisori.
E. Procesul penal impotriva reclamantului
26. Prin rechizitoriul din 10 noiembrie 2004, PNA a dispus trimiterea reclamantului in judecata pentru luare de mita. Prin hotararea din 4 decembrie 2006, Curtea de Apel Ploiesti l-a condamnat pe reclamant la 3 ani de inchisoare cu suspendare pentru savarsirea infractiunii de luare de mita. In urma recursului reclamantului, prin hotararea definitiva din 27 iunie 2007, Inalta Curte a confirmat temeinicia hotararii curtii de apel.



II. Dreptul intern relevant
A. Rapoarte si reglementari ale Consiliului Europei
27. In raportul sau catre Guvernul Romaniei din 11 decembrie 2008, realizat in urma vizitei in tara din perioada 8-19 iunie 2006, inclusiv la arestul Inspectoratului de Politie Judetean Bacau, Comitetul European pentru Prevenirea Torturii si Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante (CPT) a constatat ca in acest centru de retinere si arestare preventiva detinutii nu aveau acces la toaleta decat de 3 ori pe zi si niciodata pe timpul noptii, lucru ce ii obliga sa foloseasca galeti pentru a-si satisface nevoile naturale. De asemenea, la centrul din Bacau, toaletele comune erau deschise, iar sala de dusuri erau intr-o stare deplorabila (a se vedea paragraful 35 din raport). CPT a facut apel la autoritatile romane sa ia masuri imediate pentru ca detinutii din centrul de retinere si arestare preventiva din Bacau sa poata avea tot timpul acces la toaleta atunci cand este necesar. In plus, CPT a recomandat ca dispozitiile care se impun sa fie luate pentru a garanta ca fiecare detinut beneficiaza de cel putin 4 m2 de spatiu vital in celulele colective. Comitetul a recomandat, de asemenea, luarea de masuri pentru a imbunatati in mod semnificativ conditiile materiale din celule, punand, in special, accent pe accesul la lumina naturala, pe aerisire, precum si pe starea dusurilor.
28. Extrasele relevante din Recomandarea nr. 2 (2006) a Comitetului de Ministri catre statele membre cu privire la normele penitenciare europene, adoptata la 11 ianuarie 2006, sunt descrise in hotararile Enea impotriva Italiei ([MC], nr. 74.912/01, pct. 48, CEDO 2009-...) si Rupa impotriva Romaniei (nr. 1) (nr. 58.478/00, pct. 88, 16 decembrie 2008).
B. Dreptul intern
29. Potrivit art. 159 din Codul de procedura penala, prezenta inculpatului este obligatorie la momentul examinarii recursului declarat impotriva incheierii de mentinere sau prelungire a arestarii preventive.



IN DREPT
I. Cu privire la pretinsa incalcare a art. 3 din Conventie
30. Invocand art. 3 din Conventie, reclamantul s-a plans de relele conditii pe care a trebuit sa le suporte in timpul detentiei sale in arestul Inspectoratului de Politie Judetean Bacau, din 19 octombrie 2004 pana pe 7 ianuarie 2005, cu incalcarea art. 3 din Conventie, redactat dupa cum urmeaza:
Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.
A. Cu privire la admisibilitate
31. Curtea constata ca acest capat de cerere nu este in mod vadit nefondat in sensul art. 35 A§ 3 lit. a) din Conventie . De asemenea, Curtea subliniaza ca acesta nu prezinta niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, este necesar sa fie declarat admisibil.
B. Cu privire la fond
32. Facand trimitere la faptele relevante, Guvernul considera ca conditiile de detentie suportate de reclamant nu atingeau gradul de gravitate impus de art. 3 din Conventie .
33. Reclamantul sustine ca, in ceea ce il priveste, conditiile de detentie din arestul Inspectoratului de Politie Judetean Bacau au constituit un tratament contrar art. 3 din Conventie .
34. Curtea reaminteste ca art. 3 din Conventie impune statului sa se asigure ca orice persoana este detinuta in conditii compatibile cu respectarea demnitatii umane, iar modalitatile de executare nu supun partea in cauza unei suferinte sau unei incercari de o intensitate care sa depaseasca nivelul inevitabil de suferinta inerent detentiei, precum si ca, tinand seama de cerintele practice din inchisoare, sanatatea si confortul prizonierului sunt asigurate in mod corespunzator (KudA‚a impotriva Poloniei [MC], nr. 30.210/96, pct. 92-94, CEDO 2000-XI). In cazul evaluarii conditiilor de detentie, trebuie sa se tina seama de efectele cumulate ale acestora, precum si de afirmatiile specifice ale reclamantului (Dougoz impotriva Greciei, nr. 40.907/98, pct. 46, CEDO 2001-II).
35. In speta, Curtea constata ca reclamantul s-a plans de relele conditii de detentie cu care s-a confruntat timp de doua luni si nouasprezece zile petrecute in arestul Inspectoratului de Politie Judetean Bacau. In ceea ce priveste, in special, spatiul personal acordat reclamantului in arest, Curtea constata ca persoana in cauza a suferit efectele unei situatii de suprapopulare in celule (a se vedea, mutatis mutandis, Colesnicov impotriva Romaniei, nr. 36.479/03, pct. 78-82, 21 decembrie 2010, si Budaca impotriva Romaniei, nr. 57.260/10, pct. 40-45, 17 iulie 2012). Intr-adevar, chiar si luand in considerare informatiile oferite de Guvern, reclamantul, care impartea celula cu alte 3 persoane, dispunea de un spatiu
individual redus de 3,13 m2, ceea ce era sub norma recomandata de catre CPT pentru celulele colective (supra, pct. 27). Insuficienta spatiului vital se pare ca s-a agravat in speta, in special din cauza posibilitatilor foarte limitate de a petrece timp in afara celulei. Astfel, reclamantul era inchis mare parte din zi, beneficiind de o plimbare zilnica de o ora si de dreptul de acces la baie timp de 15 minute pe zi si acces la dus o data pe saptamana.
36. Pe langa problema suprapopularii din celule, afirmatiile reclamantului cu privire la accesul restrictionat la toalete sunt mai mult decat plauzibile si reflecta realitati deja descrise de catre CPT in urma vizitelor sale in centrele de retinere si arestare preventiva ale Politiei Romane (supra, pct. 27).
37. Desi Curtea admite ca, in speta, nimic nu indica faptul ca a existat intr-adevar intentia de a-l umili sau injosi pe reclamant in timpul detentiei sale in arestul Inspectoratului de Politie Judetean Bacau, absenta unui astfel de scop nu exclude constatarea incalcarii art. 3. Curtea considera ca, in cauza, conditiile de detentie pe care reclamantul a trebuit sa le suporte pentru o perioada de doua luni si aproape 3 saptamani l-au supus la o experienta de o intensitate care depasea nivelul inevitabil de suferinta inerent detentiei.
Prin urmare, a fost incalcat art. 3 din Conventie .
II. Cu privire la pretinsa incalcare a art. 5 A§ 4 din Conventie
38. Reclamantul s-a plans de o atingere adusa principiului egalitatii armelor, subliniind ca autoritatile nu au luat masurile necesare pentru a asigura prezenta sa la termenul din 12 noiembrie 2004 in fata Inaltei Curti unde s-a judecat mentinerea arestarii preventive. Art. 5 A§ 4 din Conventie prevede urmatoarele:
Orice persoana lipsita de libertatea sa prin arestare sau detentie are dreptul sa introduca recurs in fata unui tribunal, pentru ca acesta sa statueze intr-un termen scurt asupra legalitatii detentiei sale si sa dispuna eliberarea sa daca detentia este ilegala.
A. Cu privire la admisibilitate
39. Curtea constata ca acest capat de cerere nu este in mod vadit nefondat in sensul art. 35 A§ 3 lit. a) din Conventie . De asemenea, Curtea subliniaza ca acesta nu prezinta niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, este necesar sa fie declarat admisibil.
B. Cu privire la fond
40. Reclamantul considera ca nu a beneficiat de o procedura contradictorie si ca principiul egalitatii armelor a fost incalcat la termenul din 12 noiembrie 2004 din fata Inaltei Curti, in sensul ca nu a existat o cale de atac efectiva pentru a contesta arestarea sa preventiva.
41. Guvernul subliniaza ca reclamantul a fost citat conform legii sa se prezinte la termenul din 12 noiembrie 2004 in fata Inaltei Curti si ca a fost informat de continutul hotararii contestate. Avand in vedere ca hotararea pronuntata in prima instanta a dispus punerea imediata in libertate a persoanei in cauza, era previzibil, atat pentru reclamant, cat si pentru avocatul sau, ca parchetul va face recurs. In plus, cum termenul legal al arestarii preventive a reclamantului expira in aceeasi zi, era necesar ca Inalta Curte sa judece recursul parchetului pe 12 noiembrie 2004.
42. Guvernul subliniaza, de asemenea, ca Inalta Curte a pronuntat hotararea dupa ce reclamantul a primit citatia. In plus, Inalta Curte a numit un avocat din oficiu pentru a reprezenta interesele reclamantului. Nimic nu indica faptul ca acest avocat nu a studiat dosarul sau ca nu a raspuns motivelor de recurs ale parchetului.
43. Curtea reaminteste ca, in conformitate cu art. 5 A§ 4 din Conventie, persoanele arestate sau retinute au dreptul la o examinare a respectarii cerintelor de procedura si de fond necesare ``legalitatii``, in sensul art. 5 A§ 1, a privarii lor de libertate (Brogan si altii impotriva Marii Britanii, 29 noiembrie 1988, pct. 65, seria A nr. 145B). Pentru persoanele arestate in conditiile enuntate la art. 5 A§ 1 c), este necesara o audiere in fata instantei (Kampanis impotriva Greciei, 13 iulie 1995, pct. 47, seria A, nr. 318-B). In special, procedura recursului declarat impotriva arestarii preventive sau prelungirii acesteia trebuie sa asigure egalitatea de arme intre cele doua parti, procurorul si persoana arestata (Nikolova impotriva Bulgariei [MC], nr. 31.195/96, pct. 58, CEDO 1999-II, si WA‚och impotriva Poloniei, nr. 27.785/95, pct. 126, CEDO 2000-XI).
44. In speta, Curtea constata ca, prin hotararea pronuntata la 12 noiembrie 2004 la ora 12,00, in prezenta reclamantului si a avocatului sau, Curtea de Apel Bacau a dispus punerea imediata in libertate a persoanei in cauza. Parchetul a formulat recurs impotriva acestei hotarari si cauza a fost judecata in aceeasi seara in fata Inaltei Curti.
45. Curtea reitereaza ca un stat care dispune de o cale de atac impotriva deciziilor privind arestarea preventiva trebuie sa acorde persoanelor in cauza aceleasi garantii in recurs ca si in prima instanta. Prezenta reclamantilor si a avocatilor lor la sedinta in prima instanta nu poate scuti statul de obligatia de a asigura si participarea personala a acestora inaintea instantei de recurs sau a reprezentantilor lor, in vederea asigurarii egalitatii armelor cu procurorul care solicita mentinerea starii de detentie (Samoila si Cionca impotriva Romaniei, nr. 33.065/03, pct. 73-74, 4 martie 2008, si, mutatis mutandis, Kampanis, citata anterior, pct. 47). In speta, respectarea acestei obligatii avea o importanta deosebita, avand in vedere ca se cerea acestei instante sa infirme o decizie prin care se dispusese punerea in libertate a persoanei in cauza.
46. Curtea subliniaza ca Inalta Curte a considerat necesara prezenta la sedinta de judecata a celui in cauza. Acesta a fost citat, in fata Inaltei Curti, la sedinta de judecata prevazuta pe 12 noiembrie 2004, la ora 19,00. Or, citatia nu i-a fost efectiv predata decat in aceeasi zi, la ora 20,00. Curtea observa, de asemenea, ca, desi sedinta s-a tinut efectiv in fata Inaltei Curti la ora 21,00, reclamantul nu a fost niciodata informat ca sedinta fusese amanata de la ora 19,00 la ora 21,00. In plus, reclamantul era arestat, iar autoritatile penitenciarului informasera Inalta Curte de imposibilitatea transferului acestuia la sedinta de judecata, din cauza lipsei de timp (supra, pct. 14). Prin urmare, in circumstantele concrete ale cauzei, citarea nu a fost facuta cu diligenta astfel incat sa poata fi asigurata prezenta efectiva a celui in cauza la sedinta de judecata .
47. In ceea ce priveste posibilitatea avocatului ales de catre reclamant de a asista la sedinta de judecata in fata Inaltei Curti, trebuie remarcat faptul ca acesta nu a fost citat si ca in dosar nu era specificata modalitatea prin care reclamantul, arestat, ar fi putut sa il informeze cu privire la desfasurarea sedintei. In orice caz, tinand seama de perioada de timp foarte scurta intre notificare si ora sedintei de judecata, precum si de distanta dintre Bacau si Bucuresti, Curtea considera ca posibilitatea ca avocatul sa ajunga la sedinta in timp util era practic nula. In plus, ar fi excesiv sa i se reproseze unui avocat ca nu a prevazut ca o decizie de punere in libertate favorabila clientului sau va fi contestata de parchet si ca nu s-a deplasat preventiv la sediul instantei de recurs pentru a preintampina o simpla eventualitate.
48. Este adevarat ca Inalta Curte a numit un avocat din oficiu pentru a-l reprezenta pe reclamant in procedura . Fara a se pronunta asupra modului concret in care avocatul numit din
oficiu si-a indeplinit obligatiile, Curtea nu poate decat sa constate ca acesta fusese numit la fata locului, ca nu isi cunostea clientul si ca, spre deosebire de procuror, nu a beneficiat decat de putin timp pentru a-si pregati apararea.
49. Avand in vedere consideratiile precedente, Curtea concluzioneaza ca autoritatile nu si-au indeplinit obligatiile de a asigura reclamantului o participare adecvata si o aparare efectiva in timpul procedurii care s-a desfasurat pe 12 noiembrie 2004 in fata Inaltei Curti de Casatie si Justitie, procedura a carei solutionare era decisiva pentru mentinerea sau incetarea detentiei sale (a se vedea, mutatis mutandis, Tarau impotriva Romaniei, nr. 3.584/02, pct. 68-70, 24 februarie 2009, si Goddi impotriva Italiei, 9 aprilie 1984, pct. 27, seria A nr. 76). Prin urmare, a fost incalcat art. 5 A§ 4 din Conventie .



III. Cu privire la pretinsa incalcare a art. 6 A§ 2 din Conventie
50. Reclamantul considera ca, prin continutul sau, comunicatul de presa al PNA din 19 octombrie 2004 a incalcat dreptul sau la prezumtia de nevinovatie garantat de art. 6 A§ 2 din Conventie, redactat dupa cum urmeaza:
2. Orice persoana acuzata de o infractiune este prezumata nevinovata pana ce vinovatia sa va fi legal stabilita.
Cu privire la admisibilitate
51. Guvernul sustine inadmisibilitatea acestui capat de cerere pentru neepuizarea cailor de atac interne, subliniind ca reclamantul a omis sa sesizeze instantele nationale cu o actiune in raspundere civila delictuala in temeiul art. 998 si 999 din Codul civil coroborate cu art. 54 din Decretul nr. 31/1954 si art. 6 A§ 2 din Conventie . In continuare, sustine ca acest capat de cerere este vadit nefondat.
52. Reclamantul respinge sustinerile Guvernului.
53. Curtea nu considera necesar sa examineze problema epuizarii cailor de atac interne, intrucat, in orice caz, aceasta considera ca acest capat de cerere este inadmisibil din urmatoarele motive.
54. Curtea reaminteste ca, daca principiul prezumtiei de nevinovatie consacrat de art. 6 A§ 2 este inclus printre elementele procesului penal echitabil cerut de art. 6 A§ 1, acesta nu se limiteaza la o garantie procedurala in materie penala: sfera sa de aplicare este mai vasta si impune ca niciun reprezentant al statului sa nu declare ca o persoana este vinovata de savarsirea vreunei infractiuni mai inainte ca vinovatia sa sa fie stabilita de o instanta (Allenet de Ribemont impotriva Frantei, 10 februarie 1995, pct. 35-36, seria A nr. 308). O atingere adusa prezumtiei de nevinovatie poate fi generata nu doar de un judecator sau de o instanta, ci si de alte autoritati publice (Daktaras impotriva Lituaniei, nr. 42.095/98, pct. 4142, CEDO 2000-X).
55. Art. 6 A§ 2 nu poate, cu toate acestea, impiedica, cu privire la art. 10 din Conventie, autoritatile sa informeze publicul asupra anchetelor penale in curs, dar cere ca acestea sa o faca cu toata discretia si toata rezerva pe care o impune respectarea prezumtiei de nevinovatie (Allenet de Ribermont, citata anterior, pct. 38).
56. Curtea subliniaza ca, in speta, comunicatul de presa incriminat a informat publicul cu privire la decizia parchetului de a incepe urmarirea penala impotriva reclamantului pentru infractiunea de luare de mita. Subliniind importanta alegerii termenilor utilizati de agentii statului, Curtea reaminteste ca ceea ce e important pentru aplicarea dispozitiilor citate anterior este sensul real al declaratiilor in cauza, si nu forma lor textuala (Lavents impotriva Letoniei, nr. 58.442/00, pct. 126, 28 noiembrie 2002). Or, in speta, comunicatul de presa relata ca reclamantul a fost surprins in flagrant, precum si circumstantele concrete constatate in cursul procedurii de organizare a flagrantului. Faptele relatate de comunicatul de presa pot fi intelese ca o modalitate prin care Ministerul Public afirma ca existau suficiente probe pentru a justifica decizia sa de incepere a urmaririi penale impotriva reclamantului (a se vedea, mutatis mutandis, Butkevicius impotriva Lituaniei, nr. 48.297/99, pct. 52, CEDO 2002-II).
57. In plus, Curtea observa ca impactul cauzei si importanta pe care aceasta o avea in ochii opiniei publice rezultau din pozitia ocupata de reclamant, judecator la Judecatoria PiatraNeamt, in contextul luptei impotriva coruptiei, un subiect de interes atat pentru autoritatile nationale, cat si pentru marele public.
58. Avand in vedere cele de mai sus, Curtea nu identifica, in speta, nicio atingere adusa prezumtiei de nevinovatie. Rezulta ca acest capat de cerere este in mod vadit nefondat si trebuie respins in temeiul art. 35 A§ 3 si 4 din Conventie .
IV. Cu privire la pretinsa incalcare a art. 8 din Conventie
59. Reclamantul s-a plans de o atingere a dreptului sau la respectarea vietii private, sustinand ca fusese fotografiat si filmat pe 19 octombrie 2004, in timp ce era arestat si incatusat. Curtea va examina aceste afirmatii ale reclamantului in temeiul art. 8 din Conventie, redactat dupa cum urmeaza:
1. ``Orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private si de familie, a domiciliului sau si a corespondentei sale.
2. Nu este admis amestecul unei autoritati publice in exercitarea acestui drept decat in masura in care acesta este prevazut de lege si constituie, intr-o societate democratica, o masura necesara pentru securitatea nationala, siguranta publica, bunastarea economica a tarii, apararea ordinii si prevenirea faptelor penale, protectia sanatatii, a moralei, a drepturilor si a libertatilor altora.``
Cu privire la admisibilitate
60. Guvernul invoca neepuizarea cailor de atac de catre reclamant, subliniind ca acesta a omis sa sesizeze instantele nationale cu o actiune in raspundere civila delictuala impotriva jurnalistilor si a autoritatilor judiciare, in temeiul art. 998 si 999 din Codul civil coroborate cu art. 54 din Decretul nr. 31/1954 si art. 8 si 10 din Conventie . Prezinta mai multe hotarari definitive in care instantele nationale au admis actiunile in raspundere civila formulate de catre persoane fizice impotriva jurnalistilor si a diferitelor grupuri de presa. Acesta indica, de asemenea, ca, potrivit art. 89 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, persoana in cauza ar fi putut sesiza Consiliul National al Audiovizualului pentru a denunta incalcarea dreptului sau la respectarea vietii private.
61. Asupra temeiniciei plangerii, Guvernul subliniaza ca nu fusese eliberata nicio autorizatie pentru inregistrarea imaginilor. Acesta evidentiaza ca nu exista nicio proba ca reclamantul a fost filmat in timpul arestarii sale si ca nicio proba nu atesta implicarea autoritatilor in eventuala inregistrare . De altfel, jurnalistii s-au plans, dimpotriva, de absenta oricarei colaborari din partea anchetatorilor (supra, pct. 18).
62. Reclamantul indica faptul ca, in masura in care, dupa audierea sa, el nu a parasit sediul Parchetului si ii fusese interzis orice contact cu lumea exterioara, cu exceptia sotiei sale, este evident ca autoritatile sunt cele care au informat presa de arestarea sa. Acesta considera ca faptul ca a fost filmat si fotografiat reprezinta o atingere adusa dreptului sau la respectarea vietii private care este, in speta, imputabila autoritatilor.
63. Cu titlu preliminar, Curtea retine ca, desi reclamantul a fost sursa mai multor articole de ziar aparute in zilele ce au urmat arestarii sale, niciunul din aceste articole nu a fost insotit de poza reclamantului pretins realizata in conditiile denuntate
de cel in cauza. In plus, niciun document care sa ateste ca au fost realizate si transmise imagini nu a fost depus la dosar.
64. Curtea observa, in continuare, ca, presupunand chiar ca sustinerile reclamatului cu privire la inregistrarea de imagini sunt justificate, conform observatiilor partilor, nu s-a stabilit ca jurnalistii fusesera informati de catre autoritati de prezenta reclamantului la sediul Parchetului. Daca este adevarat ca, dupa audierea sa, reclamantul s-a aflat la dispozitia anchetatorilor, acest element singular nu permite stabilirea cu certitudine a faptului ca prezenta mass-mediei in apropierea sediului Parchetului avea acordul autoritatilor, iar Curtea nu poate face speculatii cu privire la acest aspect. De asemenea, inregistrarea imaginilor a avut loc in afara sediului Parchetului (a se vedea, a contrario, Toma impotriva Romaniei, nr. 42.716/02, pct. 91, 24 februarie 2009). Prin urmare, capatul de cerere vizand ingerinta in viata privata a reclamantului prin faptul ca fusese fotografiat si filmat cu acordul politiei este in mod vadit nefondat si trebuie respins in temeiul art. 35 A§ 3 a) si 4 din Conventie .
65. In cazul in care jurnalistii l-ar fi filmat si fotografiat pe reclamant fara acordul autoritatilor, cel in cauza ar fi trebuit sa initieze o actiune civila in fata instantei pentru a obtine repararea prejudiciilor suferite, acest lucru fiind posibil in virtutea dispozitiilor Codului civil care reglementeaza raspunderea civila delictuala (Pop Blaga impotriva Romaniei (dec.), nr. 37.379/02, pct. 146, 10 aprilie 2012). Reiese ca acest capat de cerere este inadmisibil din cauza neepuizarii cailor de atac interne si trebuie respins in temeiul art. 35 A§ 1 si 4 din Conventie .



V. Cu privire la aplicarea art. 41 din Conventie
66. Art. 41 din Conventie prevede:
Daca Curtea declara ca a avut loc o incalcare a Conventiei sau a protocoalelor sale si daca dreptul intern al Inaltei Parti Contractante nu permite decat o inlaturare incompleta a consecintelor acestei incalcari, Curtea acorda partii lezate, daca este cazul, o reparatie echitabila.
A. Prejudiciu
67. Reclamantul solicita 230.000 euro (EUR) cu titlu de prejudiciu material reprezentand salariile pe care nu le-a primit ca urmare a procedurii initiate impotriva lui si costul unui credit pe care il contractase. Acesta solicita, de asemenea, 2.250.000 EUR cu titlu de prejudiciu moral suferit.
68. Guvernul subliniaza ca reclamantul nu a prezentat niciun document pentru a-si sustine cererea facuta cu titlu de prejudiciu material si considera ca suma solicitata cu titlu de prejudiciu moral este excesiva. Acesta considera ca o eventuala constatare a unei incalcari ar putea constitui o reparatie suficienta cu titlu de reparatie echitabila.
69. Curtea subliniaza ca singura baza de retinut pentru acordarea unei reparatii echitabile consta, in cauza, in incalcarea art. 3 in ceea ce priveste conditiile rele de detentie, precum si a art. 5 A§ 4 din Conventie . Curtea nu considera ca exista o legatura de cauzalitate intre incalcarea constatata si prejudiciul material pretins si respinge cererea . Cu toate acestea, Curtea considera ca reclamantul a suferit un prejudiciu moral incontestabil, care nu poate fi remediat prin simpla constatare a incalcarii. Pronuntandu-se in echitate, in conformitate cu art. 41 din Conventie, Curtea considera ca trebuie sa ii acorde reclamantului 3.900 EUR cu titlu de prejudiciu moral.
B. Cheltuieli de judecata
70. Reclamantul solicita, de asemenea, 1.000 EUR pentru cheltuielile de judecata si prezinta documente justificative pentru aceasta suma.
71. Guvernul subliniaza ca reclamantul nu a prezentat si nici nu a justificat suma solicitata cu acest titlu .
72. Potrivit jurisprudentei Curtii, un reclamant nu poate obtine rambursarea cheltuielilor de judecata decat in masura in care se stabilesc caracterul real, necesitatea si caracterul rezonabil al valorii lor. In speta, tinand seama de documentele de care dispune si de criteriile mentionate anterior, Curtea considera ca este rezonabil sa se acorde reclamantului suma de 1.000 EUR pentru toate cheltuielile .
C. Dobanzi moratorii
73. Curtea considera necesar ca rata dobanzilor moratorii sa se intemeieze pe rata dobanzii facilitatii de imprumut marginal practicata de Banca Centrala Europeana, majorata cu 3 puncte procentuale.



PENTRU ACESTE MOTIVE,
In unanimitate,
CURTEA:

1. declara cererea admisibila in ceea ce priveste capetele de cerere intemeiate pe art. 3 si art. 5 A§ 4 din Conventie si inadmisibila pentru celelalte capete de cerere;
2. hotaraste ca a fost incalcat art. 3 din Conventie;
3. hotaraste ca a fost incalcat art. 5 A§ 4 din Conventie;
4. hotaraste:
a) ca statul parat trebuie sa plateasca reclamantului, in termen de 3 luni de la data ramanerii definitive a hotararii, in conformitate cu art. 44 A§ 2 din Conventie, sumele urmatoare, care vor fi convertite in moneda statului parat la cursul de schimb valabil la data platii:
(i) 3.900 EUR (trei mii noua sute euro) plus orice suma ce poate fi datorata cu titlu de impozit, pentru prejudiciu moral;
(ii) 1.000 EUR (una mie euro) plus orice suma ce ar putea fi datorata reclamantului cu titlu de impozit, pentru cheltuieli de judecata;

b) ca, de la expirarea termenului mentionat si pana la efectuarea platii, aceste sume trebuie majorate cu o dobanda simpla, la o rata egala cu rata dobanzii facilitatii de imprumut marginal practicata de Banca Centrala Europeana, aplicabila pe parcursul acestei perioade si majorata cu 3 puncte procentuale;5. respinge cererea de reparatie echitabila pentru celelalte capete de cerere .
Redactata in limba franceza, apoi comunicata in scris, la 29 ianuarie 2013, in temeiul art. 77 A§ 2 si 3 din regulament.


Pronuntata de: CEDO


Citeşte mai multe despre:    Decretul 31/1954    Legea 504/2002    CEDO    Hotarari CEDO



Comentează: Hotararea CEDO in Cauza Catana impotriva Romaniei
Alte Speţe

Servitute de trecere pietonala si auto
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Cluj, Sectia I-a civila, decizia nr. 501 din 14 februarie 2014

Repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare
Pronuntaţă de: Tribunalul Arad, Sentinta civila nr. 2009 din 25.09.2012

Constatarea ca autoritatile statului, autoritatea judecatoreasca i-a incalcat dreptul la viata privata si de familie. Acordare despagubiri civile
Pronuntaţă de: Tribunalul Buzau - Sentinta civila nr. 5 din data 24.02.2012

Servitute de vedere. Servitutea privind picatura stresinilor
Pronuntaţă de: Judecatoria Valenii de Munte - Sentinta civila nr. 1576 din data 27.09.2011

Majorarea cuantumului pensiei de intretinere
Pronuntaţă de: Judecatoria Orsova - Sentinta civila nr. 175 din data 04.03.2009

Constatarea valabilitatii conventiei de vanzare-cumparare
Pronuntaţă de: Judecatoria Bailesti - Sentinta civila nr, 13 din data 11.01.2011

Declararea judecatoreasca a mortii. Obtinere certificat de deces
Pronuntaţă de: Judecatoria Tecuci - Sentinta civila nr. 430 din data 23.02.2011

Abuz in serviciu medic de familie. Neintrunirea elementelor constitutive ale infractiunii
Pronuntaţă de: Tribunalul Sibiu - Sectia penala - Decizia 41 din 08.02.2010

Nulitate cerere de interventie principala si accesorie. Proces verbal de adjudecare
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VI-a Comerciala; Decizia comerciala nr. 455 din 16 noiembrie 2009



Articole Juridice

Caracterele juridice si conditiile de validitate ale contractului de antrepriza
Sursa: EuroAvocatura.ro

Divortul pe baza acordului sotilor
Sursa: EuroAvocatura

Legitimitatea procesuala in procesul de divort
Sursa: EuroAvocatura