Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ


Prima pagină » Jurisprudenţă » Recursuri in Interesul Legii » Modul de sesizare a instantei de judecata in cazul infractiunilor comise de politisti

Modul de sesizare a instantei de judecata in cazul infractiunilor comise de politisti

  Publicat: 29 Oct 2007       4398 citiri        Secţiunea: Recursuri in Interesul Legii  


Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Prevazuta in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, activitate prin care procurorul sau instanta de judecata declanseaza actiunea penala impotriva invinuitului,
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Articolul 279 din Codul de Procedura Penala arata, cu privire la punerea in miscare a actiunii penale la plangerea prealabila a presoanei vatamate ca:

Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Plangerea prin care se solicita autoritatii publice emitente sau celei ierarhic superioare, dupa caz,
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Legea privind organizarea judiciară
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Actul de sesizare a instantei de judecata de catre procuror, in cazul cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de invinuit sau inculpat si ca acesta raspunde penal.
Legea privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Romāne
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Legea privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Romāne
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Organ suprem de control financiar si de jurisdictie financiara,care functioneaza pe lenga Parlamentul Romaniei.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
O interfata care este capabila sa incarce, pe rand,
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Legea privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Romāne
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Prevazuta in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, activitate prin care procurorul sau instanta de judecata declanseaza actiunea penala impotriva invinuitului,
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Legea privind organizarea judiciară
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Actul de sesizare a instantei de judecata de catre procuror, in cazul cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de invinuit sau inculpat si ca acesta raspunde penal.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Actul de sesizare a instantei de judecata de catre procuror, in cazul cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de invinuit sau inculpat si ca acesta raspunde penal.
Nicolae Popa s-a nascut la data de 1 septembrie 1939 in orasul Govora (judetul Valcea). A absolvit in anul 1960 Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti, obtinand apoi si titlul stiintific de doctor in drept al aceleiasi universitati in anul 1975.
Punerea īn miscare a actiunii penale se face numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate, īn cazul infractiunilor pentru care legea prevede ca este necesara astfel de plangere .
Plangerea prealabila se adreseaza:
a) instantei de judecata, īn cazul infractiunilor prevazute de Codul penal īn art. 180, 184 alin. 1, 193, 205, 206, 210, 213 si 220, daca faptuitorul este cunoscut. Cand faptuitorul este necunoscut, persoana vatamata se poate adresa organului de cercetare penala pentru identificarea lui.


Va prezentam in continuare textul integral al deciziei:

DECIZIA Nr. VIII din 24 octombrie 2005
Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 123 din 09/02/2006



Dosar nr. 6/2005
Sub presedintia domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite in conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, s-a intrunit pentru a examina recursul in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la modul de sesizare a instantei de judecata in cazul infractiunilor la care se refera art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedura penala, savarsite de politistii care au calitatea de organe de cercetare penala ale politiei judiciare.
Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea prevederilor art. 34 din Legea 304/2004, republicata, fiind prezenti 74 de judecatori din totalul de 111 judecatori in functie.
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Nicoleta Eucarie.
Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul in interesul legii, punand concluzii pentru admiterea acestuia, in sensul de a se decide ca, in cazul infractiunilor la care se refera art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedura penala, savarsite de politistii avand calitatea de organe de cercetare penala ale politiei judiciare, plangerea prealabila se adreseaza procurorului, iar acesta, dupa efectuarea urmaririi penale, poate sesiza instanta competenta prin rechizitoriu.

SECTIILE UNITE,


deliberand asupra recursului in interesul legii de fata, constata urmatoarele:
In aplicarea dispozitiilor art. 27 din Legea 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romane, astfel cum a fost modificata si completata prin art. IV din Legea 281/2003, instantele judecatoresti nu au un punct de vedere unitar, pronuntandu-se in mod diferit.
Astfel, unele instante au considerat ca dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 360/2002, potrivit careia politistii nu mai au calitatea de militari, plangerea prealabila privind savarsirea vreuneia dintre infractiunile la care se refera art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedura penala de catre un politist, chiar daca acesta este organ de cercetare penala al politiei judiciare, se adreseaza instantei de judecata competente sa solutioneze cauza.
S-a motivat ca aceasta interpretare se impune deoarece politistul, nemaiavand calitatea de militar, in raport cu care plangerea prealabila indreptata contra sa trebuia sa fie adresata totdeauna organului competent sa efectueze urmarirea penala, conform art. 279 alin. 2 lit. c) din Codul de procedura penala, nu mai exista temei pentru a fi exceptat de la dispozitiile cu caracter general aplicabile in materie.
S-a mai relevat in aceasta privinta ca, din moment ce legea speciala nu contine dispozitii derogatorii, referitoare la politistii care au calitatea de organe de cercetare penala, de la reglementarea cuprinsa in art. 279 din Codul de procedura penala, prin care sunt precizate organele carora li se adreseaza plangerea, nu poate fi creat pentru acestia, sub aspectul competentei de solutionare a plangerii indreptate impotriva lor, un tratament juridic diferit de cel aplicabil celorlalte categorii de politisti.
Alte instante, dimpotriva, au hotarat ca, in cazul politistului care are calitatea de organ de cercetare penala al politiei judiciare, plangerea prealabila trebuie adresata procurorului chiar si in cazul infractiunilor la care se refera prevederile art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedura penala, considerand ca, in raport cu dispozitiile art. 27 alin. (2) din Legea 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romane, astfel cum a fost modificat si completat prin art. IV din Legea 281/2003, urmarirea penala se efectueaza in mod obligatoriu de procuror in cazul oricarei infractiuni savarsite de politistii care au calitatea de organe de cercetare ale politiei judiciare.
Aceste din urma instante au procedat corect.
Potrivit art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala, "punerea in miscare a actiunii penale se face numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate, in cazul infractiunilor pentru care legea prevede ca este necesara astfel de plangere".
In legatura cu aceasta categorie de fapte penale, prin art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedura penala este instituita regula cu caracter general potrivit careia, in cazul infractiunilor prevazute de Codul penal in art. 180, art. 184 alin. 1, art. 193, 205, 206, 210, 213 si 220, plangerea prealabila se adreseaza instantei de judecata daca faptuitorul este cunoscut.
Dar, prin dispozitiile inscrise la lit. c) a aceluiasi alineat 2 al articolului mentionat, este reglementata exceptia de la aceasta regula, prevazandu-se ca "plangerea prealabila se adreseaza... organului competent sa efectueze urmarirea penala, cand plangerea prealabila este indreptata contra unui judecator, procuror, notar public, militar, judecator si controlor financiar de la camera de conturi judeteana, controlor financiar de la Curtea de Conturi sau contra uneia dintre persoanele aratate in art. 29 pct. 1".
In legatura cu ultima prevedere a dispozitiei mentionate, potrivit careia plangerea prealabila se adreseaza organului competent sa efectueze urmarirea penala si atunci cand o atare plangere vizeaza persoanele aratate in art. 29 pct. 1 din Codul de procedura penala, este de observat ca, intre acele persoane sunt cuprinse si cele implicate in alte cauze, date prin lege in aceeasi competenta, conform lit. g) din cadrul acestui punct .
Rezulta deci ca legiuitorul, prin dispozitia de principiu cuprinsa in art. 279 alin. 2 lit. c), cu referire la art. 29 pct. 1 din Codul de procedura penala, a exceptat si cauzele mentionate la lit. g) din cadrul acestui punct de la regula potrivit careia plangerea prealabila se adreseaza instantei de judecata pentru savarsirea infractiunilor mentionate la art. 279 alin. 2 lit. a) din acelasi cod.
Din aceasta dispozitie de exceptare de la reglementarea cu caracter general aratata rezulta ca, prin legi cu caracter special, se poate stabili ca si pentru alte categorii de persoane, nementionate la art. 279 alin. 2 lit. c) din Codul de procedura penala, sa nu fie aplicabile prevederile art. 279 alin. 2 lit. a) din acelasi cod.
Or, in acest cadru, prin art. 27 alin. (2) din Legea 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romane, astfel cum a fost modificat si completat prin Legea 281/2003, s-a prevazut ca "urmarirea penala se efectueaza in mod obligatoriu de procuror in cazul infractiunilor savarsite de politistii care au calitatea de organe de cercetare ale politiei judiciare".
Fata de aceasta dispozitie cu caracter imperativ, nelimitata la anumite categorii de infractiuni, se impune sa se considere ca si in cazul cand politistii care au calitatea de organe de cercetare ale politiei judiciare savarsesc infractiuni pentru care punerea in miscare a actiunii penale se face numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate, trebuie efectuata urmarirea penala in mod obligatoriu de procuror, chiar daca pentru acele infractiuni plangerea prealabila se adreseaza instantei de judecata conform art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedura penala.

In consecinta, in temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, si ale art. 4142 din Codul de procedura penala, urmeaza a se admite recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si a se stabili ca, in cazul infractiunilor la care se refera art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedura penala, savarsite de politistii care au calitatea de organe de cercetare penala ale politiei judiciare, plangerea prealabila se adreseaza procurorului, iar acesta, dupa efectuarea urmaririi penale, poate sesiza instanta competenta prin rechizitoriu.

PENTRU ACESTE MOTIVE
In numele legii
D E C I D:


Admit recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
In aplicarea dispozitiilor art. 27 din Legea 218/2002, astfel cum a fost modificata si completata prin art. IV din Legea 281/2003, stabilesc:
In cazul infractiunilor prevazute de art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedura penala, savarsite de politisti care au calitatea de organe de cercetare penala ale politiei judiciare, plangerea prealabila se adreseaza procurorului, iar acesta, dupa efectuarea urmaririi penale, poate sesiza instanta competenta prin rechizitoriu.
Obligatorie, potrivit art. 4142 alin. 2 din Codul de procedura penala.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 24 octombrie 2005.

PRESEDINTELE INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Prim-magistrat-asistent, Ioan Raileanu



Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectiile Unite


Citeşte mai multe despre:   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Demisia - drept unilateral al salariatului. Mecanism juridic si consecinte
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Dialogurile MCP (ep. 18): Norma de munca a salariatilor. Notiune si aspecte practice
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Plata drepturilor cuvenite salariatilor detasati. Aspecte particulare
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati



Ştiri Juridice
Legislaţie

Legea nr. 140/2022 privind unele masuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilitati intelectuale si psihosociale si modificarea si completarea unor
Lege nr. 140 din 17 mai 2022 privind unele masuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilitati int ...

Legea 144/2022 pentru modificarea si completarea art. 34 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii
Legea 144/2022 pentru modificarea si completarea art. 34 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii Pu ...

OUG nr. 141/2021 privind anumite aspecte referitoare la contractele de furnizare de continut digital si de servicii digitale
Ordonanta de urgenta nr. 141/2021 privind anumite aspecte referitoare la contractele de furnizare de ...