In primul caz este vorba despre un cetatean turc, Huseyn Gozutok, rezident in Olanda, impotriva caruia a fost inceputa urmarirea penala pentru trafic

Situatia de fapt
In primul caz este vorba despre un cetatean turc, Huseyn Gozutok, rezident in Olanda, impotriva caruia a fost inceputa urmarirea penala pentru trafic ilegal de stupefiante. Procedura penala a fost inchisa in momentul in care a platit amenda impusa de ministerul public olandez.
Alertate de o banca ce a observat importante miscari de sume in contul d-lui Gozutok, autoritatile politienesti si judiciare germane l-au inculpat pe acesta pentru aceleasi fapte ca si autoritatile olandeze, condamnandu-l la pedeapsa cu inchisoarea (anulata apoi in apel)
In al doilea caz este vorba de un cetatean german, Klaus Brugge, inculpat de un tribunal belgian pentru ranirea, pe teritoriul belgian, a unei cetatene belgiene.
Impotriva sa a fost deschisa procedura penala si de catre un tribunal german, pentru aceleasi fapte, cazul fiind inchis dupa plata unei amenzi.

Curtea trebuie sa analizeze daca principiul non bis in idem , consacrat de art. 54 al Conventiei de aplicare a Acordului Schengen, in conformitate cu care: �nici o persoana nu poate fi urmarita intr-un stat membru pentru aceleasi fapte pentru care a fost in mod definitiv judecata intr-un alt stat membru�, se aplica procedurilor de incetare a actiunii publice, prin care ministerul public decide sa puna capat urmaririi penale impotriva unei persoane, dupa ce aceasta si-a indeplinit anumite obligatii fixate de ministerul public, in mod independent de interventia instantei judecatoresti.

Dreptul aplicabil
Art. 54 din Conventia de aplicare a Acordului Schengen (14 iunie 1985), intre guvernele statelor Uniunii Economice Benelux, RF Germania si Republica Franceza referitor la suprimarea graduala a controlului la frontierele comune, semnata la 19 iunie 1990. Articolul 54 al acestei conventii prevede principiul non bis in idem

Solutia si principiile degajate de CJCE
Chestiunile din cele doua cazuri au fost ridicate in cadrul procedurilor penale deschise pentru infractiunile comise de cei doi inculpati, chiar daca procedurile angajate pentru aceleasi fapte in alt stat membru au fost inchise in mod definitiv dupa ce inculpatii au platit o suma de bani fixata de ministerul public.
Curtea constata ca in cazul unor asemenea proceduri, actiunea publica este inchisa printr-o decizie ce emana de la o autoritate responsabila cu administrarea justitiei penale in ordinea de drept a statului respectiv. Daca inculpatul executa obligatiile prescrise de catre Ministerul Public, comportamentul sau ilicit este sanctionat.
In consecinta, respectiva persoana trebuie sa fie considerata ca fiind judecata �in mod definitiv� pentru faptele pentru care este acuzata, chiar daca nu a intervenit nici o jurisdictie in procedura, iar decizia luata in cauza nu imbraca forma unei hotarari judecatoresti.
Conventia de aplicare a Acordului Schengen nu pune nici o conditie legata de procedura in ceea ce priveste principiul non bis in idem. In plus, acest principiu nu presupune armonizarea legislatiilor penale ale statelor membre in ceea ce priveste inchiderea actiunii publice.
Intre statele membre trebuie sa existe o incredere reciproca in ceea ce priveste legislatiile din domeniul penal si fiecare sa accepte aplicarea dreptului penal in vigoare din celelalte state membre, chiar in ipoteza in care solutiile ar fi contrare celor prevazute de legislatia proprie.
Principiul non bis in idem nu impiedica totusi ca orice persoana lezata de comportamentul inculpatului sa intenteze o actiune civila cu scopul de a-i cere repararea prejudiciului suferit.

Evaluare
In conformitate cu Codul penal al Romaniei, jurisdictia statului roman se poate exercita, in principal, in conformitate cu principiile teritorialitatii si personalitatii (articolele 6 si 7 din Cod ), in conformitate cu care orice persoana poate fi judecata de autoritatile romane daca fapta a fost comisa pe teritoriul Romaniei sau respectiva persoana are cetatenia romana sau fapta este indreptata impotriva unui cetatean roman . Daca respectiva fapta a fost judecata in prealabil de catre instantele altui stat, instantele romane vor fi competente sa judece acea infractiune, urmand ca din pedeapsa aplicata, conform legii romane, sa fie dedusa pedeapsa executata in strainatate.
Principiul autoritatii lucrului judecat este prevazut in legislatia romana in art. 10 Codul de procedura penala, intre cazurile in care punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale este impiedicata:
� Actiunea penala nu poate fi pusa in miscare, iar cand a fost pusa in miscare nu mai poate fi exercitata daca:
(�)j) exista autoritate de lucru judecat. Impiedicarea produce efecte chiar daca faptei definitiv judecate i s-ar da o alta incadrare juridica.�
In conformitate cu legea penala romana, hotatarile judecatoresti pronuntate in strainatate in materie penala nu se bucura de autoritate de lucru judecat.
Prin urmare, in conditiile in care Romania va adera la Uniunea Europeana, implementarea dispozitiilor Acordului Schengen va presupune reglementarea faptului ca hotararile pronuntate in statele membre U.E. se bucura de autoritate de lucru judecat. In acelasi timp, in conformitate cu cele decise de C.J.C.E., va fi necesara extinderea acestei notiuni si la acele decizii luate de organele de urmarire penala, cu privire la desfasurarea actiunii penale.