Suspendarea executarii actului administrativ. Conditii.

Lega nr. 554/2004, art.14 alin. (1)

Din continutul art. 14 alin.(1) al Legii nr.554/2004 rezulta ca pentru solutionarea favorabila a cererii de suspendare, trebuie indeplinite in mod cumulativ doua conditii: cazul sa fie bine justificat si paguba sa fie iminenta. Simpla sustinere a reclamatei in sensul ca nu datoreaza suma la care a fost obligata, precum si imprejurarea ca prin cuantumul ridicat al sumei, executarea silita ar perturba grav activitatea economica a societatii, nu sunt de natura a satisface cerintele legii in ceea ce priveste admisibilitatea cererii de suspendare a executarii actului administrativ.

Impotriva sentintei civile nr.188 din 31 mai 2005, prin care Curtea de Apel Timisoara – sectia comerciala si de contencios administrativ a admis cererea reclamantei SC „N” SRL de suspendare a executarii procesului verbal de control nr. 4170/1114.02.2005, a declarat recurs Autoritatea Nationala a Vamilor prin Directia Regionala Vamala Timisoara, sustinand pe fond ca, in cauza, nu erau indeplinite cerintele art.14 din Legea nr.554/2004.
Recursul este intemeiat.
Prezumtia de legalitate si de veridicitate de care se bucura actul administrativ determina principiul executarii acestuia din oficiu, actul administrativ unilateral fiind el insusi titlu executoriu. A nu executa actele administrative, care sunt emise in baza legii, echivaleaza cu a nu executa legea ceea ce intr-un stat de drept este de neconceput.
Suspendarea executarii actelor administrative constituie, prin urmare, o situatie de exceptie care intervine cand legea o prevede, in limitele si conditiile anume reglementate.
Art.14 din Legea nr.554/2004 in baza caruia a fost introdusa cererea de fata stabileste ca „in cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, odata cu sesizarea, in conditiile art.7 a autoritatii publice care a emis actul, persoana vatamata poate sa ceara instantei competente sa dispuna suspendarea executarii actului administrativ pana la pronuntarea instantei de fond”.
Asadar, din textul precizat rezulta ca cererea de suspendare poate fi introdusa si in perioada recursului prealabil, deci anterior sesizarii instantei cu fondul actiunii, si ca pentru solutionarea favorabila trebuie indeplinite in mod cumulativ doua conditii: cazul sa fie bine justificat si paguba iminenta.
Or, in cauza nu s-a facut dovada existentei acestor conditii .
Prin procesul verbal de control incheiat de organele vamale la 11 februarie 2005 a carei executare s-a solicitat a fi suspendata s-a stabilit in sarcina intimatei reclamante o datorie bugetara de 24.025.429.871 ROL reprezentand diferente de taxe vamale si de TVA, dobanzi si penalitati pentru operatiuni de import efectuate in perioada ianuarie 2001 – decembrie 2004.
Simpla sustinere a reclamantei in sensul ca nu datoreaza suma la care a fost obligata prin actul administrativ in discutie si la care prima instanta face referire in fundamentarea solutiei adoptate, nu satisface cerintele art.14 alin.(1) din Legea nr.554/2004.
Faptul ca suma stabilita prin actul de control depaseste 24 miliarde ROL si ca prin executarea silita s-ar perturba in mod grav activitatea economica a reclamantei nu inseamna ca, implicit exista si o paguba iminenta.
Asa fiind, cum din actele dosarului nu rezulta pericolul care ar duce la producerea unei pagube iminente de natura sa justifice suspendarea executarii actului administrativ, solutia adoptata de instanta de fond este nelegala si netemeinica.
In consecinta, recursul a fost admis, hotararea atacata casata, iar cererea reclamantei respinsa.