Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Decizii ale Curtii Constitutionale in materie Penala » Exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 63 alin. (2), art. 65 alin. (1), art. 292 alin. (2) teza a doua si alin. (3) si ale art. 385 ind. 14 alin. (1) din Codul de procedura penala

Exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 63 alin. (2), art. 65 alin. (1), art. 292 alin. (2) teza a doua si alin. (3) si ale art. 385 ind. 14 alin. (1) din Codul de procedura penala

  Publicat: 12 Sep 2007       6099 citiri        Secţiunea: Decizii ale Curtii Constitutionale in materie Penala  


Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Monitorul Oficial al Romβniei este publicaţia oficială a statului romβn, ξn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Decizia nr. 343 din 21 septembrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 63 alin. (2), art. 65 alin. (1), art. 292 alin. (2) teza a doua si alin. (3) si ale art. 385 ind. 14 alin. (1) din Codul de procedura penala publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 980 din 25 octombrie 2004

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
A fost promulgat la 11.09.1865
Mod de reorganizare a persoanei juridice,
Moment (etapa) al judecatii in prima instanta,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Legea privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului
A fost promulgat la 11.09.1865
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
(ternem CNA). Orice forma de mesaj, difuzat fie ξn baza unui contract cu o persoana fizica sau juridica, publica ori privata, ξn schimbul unui tarif sau al altor beneficii, privind exercitarea unei activitati comerciale, mestesugaresti, profesionale,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
A fost promulgat la 11.09.1865
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Operatiune mintala care consta in evaluarea si compararea probelor administrate si formularea concluziilor cu privire la puterea probanta si valoarea lor intr-o cauza penala.
Din punct de vedere lingvistic, constructie, de obicei concisa, care exprima, adesea figurat, o idee si constituie o unitate lexicala.
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
A fost promulgat la 11.09.1865
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
Mod de reorganizare a persoanei juridice,
Moment (etapa) al judecatii in prima instanta,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
(ternem CNA). Orice forma de mesaj, difuzat fie ξn baza unui contract cu o persoana fizica sau juridica, publica ori privata, ξn schimbul unui tarif sau al altor beneficii, privind exercitarea unei activitati comerciale, mestesugaresti, profesionale,
(in prima instanta). Reglementat in cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala, s elimiteaza la fapta si persoana (persoanele) aratata in actul de sesizare a instantei, chiar si in cazul de extindere a procesului penal.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
[...]
Prin Incheierea din 19 martie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 731/2003, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 63 alin. (2), art. 65 alin. (1), art. 292 alin. (2) teza a doua si alin. (3) si ale art. 385 ind. 14 alin. (1) din Codul de procedura penala. Exceptia a fost ridicata de Eugeniu Lascu, inculpat recurent in dosarul mentionat.

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile art. 63 alin. (2) si ale art. 65 alin. (1) din Codul de procedura penala contravin principiului constitutional al separatiei puterilor in stat, dreptului la un proces echitabil, precum si dreptului la o justitie impartiala, intrucat, reglementand in competenta procurorului aprecierea si administrarea probelor, ii atribuie acestuia, deopotriva, functiile de urmarire penala si instrumentare, conferindu-i atat calitatea de reprezentant al Ministerului Public, cat si pe cea de judecator de instructie. Or, procurorul nu are calitatea de “magistrat" in sensul Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, asa cum s-a relevat si in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului (cauza Vasilescu impotriva Romaniei, cauza Pantea impotriva Romaniei). Aceste dispozitii legale sunt considerate in contradictie si cu prevederile constitutionale ale art. 131 alin. (1) si (3), din care rezulta caracterul Ministerului Public de organ exclusiv de urmarire si, implicit, interzicerea pentru acesta a functiei de instrumentare, toate atributiile procurorilor legate de instrumentarea cauzelor penale fiind, in opinia autorului exceptiei, fara suport constitutional. Ca urmare, in opinia autorului exceptiei, probele administrate de procuror sunt nelegale si nu pot fi folosite in procesul penal.

Se mai arata ca indeplinirea de catre procuror a atributiilor specifice judecatorului de instructie este de natura a atrage si neconstitutionalitatea art. 385 ind. 14 alin. (1) din Codul de procedura penala in raport de prevederile art. 1 alin. (4), art. 21 alin. (3), art. 124 alin. (2) si ale art. 131 alin. (1) si (3) din Legea fundamentala, republicata, intrucat instanta, judecand recursul, verifica hotararea atacata inclusiv pe baza “lucrarilor si materialului" realizate de procuror, ca organ de instrumentare.

In ceea ce priveste dispozitiile art. 292 alin. (2) teza a doua si alin. (3) din Codul de procedura penala, se sustine ca acestea realizeaza o divizare nepermisa intre cercetarea judecatoreasca, dezbateri si deliberari, in privinta judecatorului, incalcand astfel principiul procedural al nemijlocirii judecatii, in contradictie cu dispozitiile constitutionale referitoare la dreptul la un proces echitabil.

Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, intrucat textele de lege criticate nu contravin prevederilor din Constitutie invocate de autorul exceptiei. Se mentioneaza ca participarea procurorului la judecarea cauzei nu reprezinta o imixtiune in independenta justitiei, ci tocmai o indeplinire a atributiilor sale constitutionale, reglementate de dispozitiile art. 131 alin. (1) si (3) din Constitutie, republicata. Totodata se arata ca dispozitiile legale ce fac obiectul exceptiei sunt norme de procedura, a caror reglementare este, potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie, republicata, de nivelul legii.

In conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 18 ind. 1 din Legea 35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului, cu modificarile ulterioare, a fost solicitat punctul de vedere al acestei institutii.

Guvernul considera ca textele legale criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate de autorul exceptiei. Astfel, in ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 63 alin. (2), art. 65 alin. (1) si ale art. 385 ind. 14 alin. (1) din Codul de procedura penala in raport de dispozitiile art. 1 alin. (4) din Constitutie, republicata, se arata ca aceasta nu poate fi retinuta, intrucat principiul separatiei puterilor in stat se refera la necesitatea separarii puterilor legislativa, executiva si judecatoreasca, iar nu la separarea functiilor de urmarire, de instructie si de judecata in procesele penale. Critica acelorasi dispozitii legale in raport de prevederile constitutionale ale art. 21 alin. (3), respectiv ale art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, este considerata, de asemenea, neintemeiata, intrucat dispozitiile legale referitoare la dreptul la un proces echitabil nu impun o delimitare stricta intre functiile de urmarire si instructie, ci separarea stricta intre functiile de urmarire si instructie, pe de o parte, si cea de judecata, pe de alta parte . Nu poate fi retinuta nici critica formulata in raport de prevederile art. 131 alin. (1) si (3) din Constitutie, republicata, intrucat, potrivit acestor dispozitii constitutionale, Ministerul Public este titularul actiunii penale si, in aceasta calitate, cumuleaza in parte functiile de urmarire si instructie.

Referitor la critica prevederilor art. 292 alin. (2) teza a doua si alin. (3) din Codul de procedura penala, se arata ca aceasta este neintemeiata, intrucat exista suficiente garantii procesuale pentru realizarea principiului nemijlocirii, in acord cu cerintele dreptului la un proces echitabil, respectiv: interdictia schimbarii completului dupa inceperea dezbaterilor, administrarea tuturor probelor in conditii de publicitate si contradictorialitate de catre instanta, chiar daca nu de catre acelasi complet, si consemnarea in scris a actelor procesuale.

Avocatul Poporului considera ca textele legale criticate sunt in concordanta cu prevederile constitutionale invocate de autorul exceptiei. Arata in acest sens ca activitatea procurorului, de apreciere si administrare a probelor in cursul urmaririi penale, este conforma rolului acestuia de supraveghere a activitatii de urmarire penala si nu constituie o imixtiune in activitatea instantei de judecata, cata vreme instanta, si nu procurorul, este cea care urmeaza sa pronunte o solutie in cauza dedusa judecatii, iar, cu prilejul judecarii recursului, verificarea hotararii atacate pe baza lucrarilor si a materialului cauzei este o activitate proprie instantei de judecata .
In ceea ce priveste critica formulata in raport de prevederile art. 21 alin. (3) din Constitutie, republicata, se apreciaza ca textele de lege ce fac obiectul exceptiei de neconstitutionalitate nu ingradesc sub nici un aspect dreptul partilor interesate de a se adresa justitiei pentru apararea drepturilor, libertatilor si intereselor lor legitime.
In opinia Avocatului Poporului, prevederile criticate nu contravin nici dispozitiilor art. 131 alin. (1) din Constitutie, republicata, in sistemul procesual romanesc procurorul corespunzand notiunii de “alt magistrat imputernicit prin lege cu exercitarea atributiilor judiciare“, la care se refera art. 5 paragraful 3 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Aprecierea si administrarea probelor privind existenta faptei si a vinovatiei faptuitorului, in cadrul urmaririi penale, se fac potrivit vointei legiuitorului, dispozitiile art. 63 alin. (2) si ale art. 65 alin. (1) din Codul de procedura penala fiind norme procedurale care, conform art. 126 alin. (2) din Constitutie, republicata, sunt stabilite prin lege.
In ceea ce priveste dispozitiile art. 124 alin. (2) din Constitutie, republicata, invocate de asemenea in motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, se apreciaza ca acestea nu au incidenta in cauza.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.

CURTEA,


examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile autorului exceptiei si concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, republicata, retine urmatoarele:

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, precum si ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei il constituie dispozitiile art. 63 alin. (2), art. 65 alin. (1), art. 292 alin. (2) teza a doua si alin. (3) si ale art. 385 ind. 14 alin. (1) din Codul de procedura penala, care au urmatorul continut:

- Art. 63 alin. (2) (Probele si aprecierea lor): “Probele nu au valoare mai dinainte stabilita. Aprecierea fiecarei probe se face de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata in urma examinarii tuturor probelor administrate, in scopul aflarii adevarului.“;

- Art. 65 alin. (1) (Sarcina administrarii probelor): “Sarcina administrarii probelor in procesul penal revine organului de urmarire penala si instantei de judecata .“;

- Art. 292 alin. (2) teza a doua (Compunerea instantei): “Completul de judecata trebuie sa ramana acelasi in tot cursul judecarii cauzei. Cand aceasta nu este posibil, completul se poate schimba pana la inceperea dezbaterilor.“ si alin. (3): “Dupa inceperea dezbaterilor, orice schimbare intervenita in compunerea completului atrage reluarea de la inceput a dezbaterilor.“;

- Art. 385 ind. 14 alin. (1) (Verificarea hotararilor): “Instanta, judecand recursul, verifica hotararea atacata pe baza lucrarilor si materialului din dosarul cauzei si a oricaror inscrisuri noi, prezentate la instanta de recurs.“

Autorul exceptiei sustine, in ceea ce priveste dispozitiile art. 63 alin. (2), art. 65 alin. (1) si ale art. 385 ind. 14 alin. (1) din Codul de procedura penala, ca acestea sunt in contradictie cu prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (4), art. 21 alin. (3), art. 124 alin. (2) si ale art. 131 alin. (1) si (3), iar, in ceea ce priveste prevederile art. 292 alin. (2) teza a doua si alin. (3) din Codul de procedura penala, faptul ca acestea incalca prevederile art. 21 alin. (3) din Constitutie, republicata.

Textele constitutionale invocate in motivarea exceptiei au urmatorul continut:

- Art. 1 alin. (4): “Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca - in cadrul democratiei constitutionale.“;

- Art. 21 alin. (3): “Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.“;

- Art. 124 alin. (2): “Justitia este unica, impartiala si egala pentru toti.“;

- Art. 131 alin. (1) si (3): “(1) In activitatea judiciara, Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor. [...] (3) Parchetele functioneaza pe langa instantele de judecata, conduc si supravegheaza activitatea de cercetare penala a politiei judiciare, in conditiile legii.“

De asemenea, autorul exceptiei invoca si incalcarea prin dispozitiile legale criticate a prevederilor art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, privitoare la dreptul la un proces echitabil.

Examinand sustinerile autorului exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea Constitutionala constata ca acestea sunt neintemeiate si, in consecinta, urmeaza sa fie respinse.

I. Printr-o prima categorie de critici se sustine, in esenta, ca reglementarea prin dispozitiile art. 63 alin. (2) si ale art. 65 alin. (1) din Codul de procedura penala a instrumentarii probelor in cadrul urmaririi penale de catre procuror, caruia ii sunt conferite astfel, in mod nepermis, atat calitatea de reprezentant al Ministerului Public, cat si cea de judecator de instructie, contravine prevederilor constitutionale ce consacra principiul separatiei puterilor in stat, dreptul la un proces echitabil, dreptul la o justitie impartiala, precum si dispozitiilor constitutionale referitoare la rolul Ministerului Public. Din perspectiva acelorasi considerente si fata de aceleasi prevederi din Legea fundamentala sunt criticate si prevederile art. 385 ind. 14 alin. (1) din Codul de procedura penala, intrucat, arata autorul exceptiei, instanta, judecand recursul, verifica hotararea atacata inclusiv pe baza “lucrarilor si materialului" realizate de procuror, ca organ de instrumentare.
Cu privire la aceste critici Curtea retine ca prerogativele incredintate procurorului de catre legiuitor, privind administrarea si aprecierea probelor in cursul urmaririi penale, reprezinta o expresie a rolului Ministerului Public, stabilit de prevederile art. 131 din Constitutie, republicata, iar nu o incalcare a acestor dispozitii constitutionale, asa cum neintemeiat sustine autorul exceptiei de neconstitutionalitate. Potrivit Constitutiei Romaniei, Ministerul Public este o parte componenta a autoritatii judecatoresti, si nu a puterii executive sau a administratiei publice. In calitatea sa de reprezentant al intereselor generale ale societatii si de aparator al ordinii de drept, al drepturilor si libertatilor cetatenilor, Ministerului Public, prin procurori, ii revine sarcina ca in faza de urmarire penala sa caute, sa administreze si sa aprecieze probele care servesc la constatarea existentei sau inexistentei infractiunii, la identificarea persoanei care a savarsit-o si la cunoasterea tuturor imprejurarilor pentru justa solutionare a cauzei.
Cata vreme instanta de judecata, iar nu procurorul, este cea care urmeaza sa pronunte o hotarare in cauza dedusa judecatii, atat cu prilejul solutionarii fondului litigiului, cat si in cadrul recursului, nu poate fi primita nici sustinerea potrivit careia textele de lege criticate incalca principiul separatiei puterilor in stat .
Curtea nu poate retine nici critica dispozitiilor art. 63 alin. (2), art. 65 alin. (1) si ale art. 385 ind. 14 alin. (1) din Codul de procedura penala in raport de prevederile constitutionale care consacra dreptul partii la un proces echitabil, respectiv principiul unicitatii si impartialitatii justitiei, intrucat dreptul invinuitului sau inculpatului de a propune probe si de a cere administrarea lor se pastreaza in tot cursul urmaririi penale, precum si in cursul judecatii, cand acesta poate sa solicite respingerea probelor cerute de procuror si de parti, ca o consecinta a dreptului sau de a-si sustine nevinovatia. Mai mult, in faza de judecata, probele sunt percepute nemijlocit cu participarea activa a partilor si a procurorului, sunt completate si discutate in contradictoriu. Cu ocazia deliberarii, instanta judecatoreasca este cea care face aprecierea definitiva a probelor care, in conformitate cu dispozitiile art. 63 alin. (2) teza intai din Codul de procedura penala, nu au valoare mai dinainte stabilita. De asemenea, in ceea ce priveste dispozitiile legale privind verificarea hotararii de catre instanta, cu prilejul rejudecarii recursului, acestea nu interzic in vreun fel partii sa-si sustina cauza in conditii care sa nu o dezavantajeze in raport cu partile adverse ori sa beneficieze de toate garantiile procesuale pentru apararea drepturilor si intereselor sale legitime, verificarea hotararii atacate realizandu-se nu doar pe baza lucrarilor si materialului din dosarul cauzei, ci si pe baza oricaror inscrisuri noi prezentate la instanta de recurs.

II. O a doua critica de neconstitutionalitate vizeaza prevederile art. 292 alin. (2) teza a doua si alin. (3) din Codul de procedura penala si consta in sustinerea ca aceste dispozitii legale, permitand schimbarea completului de judecata pana la inceperea dezbaterilor, realizeaza o divizare nepermisa intre cercetarea judecatoreasca, dezbateri si deliberari, in privinta judecatorului, in contradictie cu principiul nemijlocirii ce caracterizeaza dreptul la un proces echitabil.

Cu privire la aceasta critica de neconstitutionalitate Curtea retine ca este neintemeiata, intrucat, chiar daca probele nu sunt percepute in totalitate “nemijlocit" de catre noul complet de judecata, administrarea acestora, realizata in conditii de publicitate si contradictorialitate, precum si consemnarea in scris a tuturor actelor procesuale constituie suficiente garantii pentru ca partii sa nu ii fie incalcat dreptul la un proces echitabil prin schimbarea completului de judecata pana la inceperea dezbaterilor.

Curtea mai retine ca procedura de judecata, care cuprinde si sistemul probator, respectiv obiectul judecatii in recurs, constituie atributul exclusiv al legiuitorului, asa cum a statuat in mod constant Curtea Constitutionala in jurisprudenta sa, textele de lege criticate fiind asadar o aplicare a prevederilor art. 126 alin. (2) din Constitutie, republicata.
[...]



Pronuntata de: Curtea Constitutionala


Citeşte mai multe despre:   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Acordurile verticale si acorduri de furnizare si distributie
Sursa: Consiliul Concurentei - Ghidul privind intelegerile verticale

Distributia exclusiva si restrictionarea vanzarilor pasive
Sursa: Consiliul Concurentei - Ghidul privind intelegerile verticale

Un salariat are dreptul, pentru perioada cuprinsa intre concedierea sa nelegala si reintegrarea sa in functia detinuta anterior, la concediu anual pla
Sursa: EuroAvocatura.ro



Ştiri Juridice
Legislaţie

OUG privind unele masuri pentru implementarea proiectelor cu finantare din fonduri europene in vederea evitarii riscului de dezangajare pentru perioad
Ordonanta de urgenta nr. 101/2020 privind unele masuri pentru implementarea proiectelor cu finantare ...

Legea nr. 87/2020 pentru modificarea Legii fondului funciar nr. 18/1991
Legea nr. 87/2020 pentru modificarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 ...

OUG 99/2020 privind unele masuri fiscale, modificarea unor acte normative si prorogarea unor termene
Ordonanta de urgenta nr. 99/2020 privind unele masuri fiscale, modificarea unor acte normative si pr ...