Exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385 ind. 6 alin. (2) din Codul de procedura penala

Decizia nr. 349 din 21 septembrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385 ind. 6 alin. (2) din Codul de procedura penala publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 952 din 18 octombrie 2004

[...]
Prin Incheierea din 4 mai 2004, pronuntata in Dosarul nr. 3.809/P/2003, Curtea de Apel Oradea a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385 ind. 6 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata, prin avocat, de Lenuta Borza in cauza ce are ca obiect judecarea unui recurs penal.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca alin. (2) al art. 385 ind. 6 din Codul de procedura penala este restrictiv fata de alin. (3) al aceluiasi articol si �instituie un tratament inegal prin privarea recurentului de dreptul la un proces echitabil, lasand in afara controlului legalitatii hotararii aspecte care nu au fost invocate de parti, care nu au fost sesizate, care nu au fost luate in considerare de catre instanta de judecata, in mod nelegal, sau care nu au corespondent in prevederile art. 385 ind. 9 din Codul de procedura penala�.

Considera ca in situatia in care prima instanta si instanta de apel in mod nejustificat au respins cererea de probatiune in aparare, iar in recurs nu se mai pot administra probe, contrar prevederilor art. 21 alin. (3) din Constitutie, partea nu beneficiaza de un proces echitabil.
Curtea de Apel Oradea considera ca exceptia ridicata este intemeiata, intrucat �nu se poate accepta, fara a se incalca dreptul la un proces echitabil, ca in competenta instantei de recurs sa nu se prevada aceleasi atributii de control judiciar, indiferent daca actiunea penala este supusa si apelului sau numai recursului�.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate, iar in conformitate cu art. 18 ind. 1 din Legea 35/1997, cu modificarile ulterioare, a fost solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Guvernul considera ca exceptia este neintemeiata. In acest sens arata ca, �in ipoteza prevazuta la art. 385 ind. 6 alin. (2) din Codul de procedura penala, legiuitorul a restrans sfera controlului jurisdictional la elementele de nelegalitate expres prevazute de lege, tocmai in considerarea efectului devolutiv al apelului�.
Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate a art. 385 ind. 6 nu este intemeiata, deoarece acest text de lege �nu opreste partile interesate de a apela la instantele judecatoresti, de a fi aparate si de a se prevala de toate garantiile procesuale care conditioneaza, intr-o societate democratica, desfasurarea unui proces echitabil�.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, republicata, retine urmatoarele:

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 385 ind. 6 alin. (2) din Codul de procedura penala, conform carora �Instanta de recurs examineaza cauza numai in limitele motivelor de casare prevazute in art. 385 ind. 9�.

In opinia autorului exceptiei dispozitiile legale criticate sunt contrare prevederilor art. 21 alin. (3) din Constitutie, republicata, potrivit carora �Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil�.

Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca, potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie, republicata, �Competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt prevazute numai prin lege�.

Analizand dispozitiile art. 385 ind. 6 recursului, precum si limitele acestuia, tinand seama de doua situatii distincte, prevazute in alin. (2), cand hotararea penala a fost supusa apelului, iar prin recurs se ataca decizia pronuntata in apel, situatie in care instanta de recurs poate examina cauza numai in limitele motivelor prevazute de art. 385 ind. 9, si in alin. (3), cand hotararea primei instante, potrivit legii, nu poate fi atacata cu apel, situatie in care recursul are efect devolutiv, ca si apelul, iar �instanta este obligata ca, in afara temeiurilor invocate si cererilor formulate de recurent, sa examineze intreaga cauza sub toate aspectele�.

Reglementarea diferita se justifica prin deosebirile esentiale existente intre cele doua situatii avute in vedere de legiuitor. In prima situatie, in urma exercitarii caii de atac a apelului, cauza a fost, integral si sub toate aspectele legalitatii si temeiniciei solutiei pronuntate de prima instanta, examinata de o instanta de control judiciar, la un grad de jurisdictie superior. Recursul, fiind a doua cale ordinara de atac, ce urmeaza a fi solutionata la cel de-al treilea grad de jurisdictie, poate fi exercitat pentru motive de casare concret si limitativ determinate, care vizeaza legalitatea deciziei pronuntate in apel.

Curtea retine ca art. 385 ind. 9 din Codul de procedura penala prevede 22 de motive de casare care pot fi invocate prin recurs si dintre care majoritatea trebuie verificate de instanta de recurs si din oficiu, chiar daca nu au fost invocate de recurent. Aceste motive pot fi invocate cu privire la solutionarea atat a laturii penale, cat si a laturii civile a procesului penal.

Dispozitiile procedurale referitoare la judecarea procesului penal in cele trei grade de jurisdictie sunt de natura sa asigure desfasurarea unui proces echitabil. In legatura cu aceste dispozitii legale nu se ridica probleme legate de constitutionalitate, ci doar probleme legate de corecta aplicare a lor.
[...]