Exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385 ind. 1 alin. (1) lit. e) si ale art. 385 ind. 10 alin. (2) din Codul de procedura penala

Decizia nr. 355 din 23 septembrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385 ind. 1 alin. (1) lit. e) si ale art. 385 ind. 10 alin. (2) din Codul de procedura penala publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1026 din 5 noiembrie 2004

[...]
Prin Incheierea din 13 mai 2004, pronuntata in Dosarul nr. 1.360/P/2004, Curtea de Apel Oradea - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385 ind. 1 alin. (1) lit. e) si ale art. 385 ind. 10 alin. (2) din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Marin Bora in cadrul judecarii recursului penal in cauza in care s-a invocat exceptia de inadmisibilitate a recursului.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine ca dispozitiile legale criticate ingradesc exercitiul dreptului la aparare in mod discriminatoriu si fara existenta criteriilor prevazute pentru restrangerea exercitiului unor drepturi sau a unor libertati, incalcand astfel prevederile art. 24 alin. (1), art. 16 alin. (1) si ale art. 53 alin. (2) din Constitutie, republicata. Considera ca aceste texte de lege aduc atingere dreptului la aparare, �creand situatii discriminatorii fata de diferite persoane care, datorita unei greseli a judecatorului primei instante, decad din dreptul de a beneficia de calea de atac a recursului, aceasta restrangere a dreptului la aparare nefiind necesara intr-o societate democratica�.

In ceea ce priveste dispozitiile art. 385 ind. 10 alin. (2) din Codul de procedura penala arata ca prima teza a acestui text este inaplicabila, intrucat recursul nu poate fi motivat in termen de 10 zile de la data pronuntarii hotararii, care nu se redacteaza in acest termen. Cea de a doua teza, potrivit careia recursul poate fi motivat si pana la cel putin 5 zile inainte de primul termen de judecata, ingradeste exercitiul dreptului la aparare, intrucat se poate intampla ca pentru primul termen procedura de citare sa nu fie legal indeplinita.

Curtea de Apel Oradea - Sectia penala constata ca textele de lege criticate sunt determinante pentru solutionarea cauzei in recurs, iar in ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate, apreciaza ca aceasta este neintemeiata, dar cu o motivare diferita. Astfel, in opinia sa, calea de atac a recursului trebuie sa garanteze in cadrul procesului penal dreptul la aparare si dreptul la un proces echitabil, fara limitari, prin instituirea unui tratament egal, nediscriminatoriu fata de toate cauzele si fata de toate persoanele . Din aceasta perspectiva, considera ca �Nu se poate accepta, fara a se incalca dreptul la un proces echitabil, ca in competenta instantei de recurs sa nu se prevada aceleasi atributii de control judiciar, indiferent daca actiunea penala este supusa si apelului sau numai recursului�.

In conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, iar in conformitate cu art. 18 ind. 1 din Legea 35/1997, cu modificarile ulterioare, a fost solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Presedintele Camerei Deputatilor apreciaza ca exceptia ridicata nu este intemeiata, deoarece dispozitiile art. 385 ind. 1 alin. (1) lit. e) si ale art. 385 ind. 10 alin. (2) din Codul de procedura penala nu contravin prevederilor constitutionale invocate. Potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie, republicata, instituirea unor reguli de desfasurare a procesului in fata instantelor judecatoresti este de competenta exclusiva a legiuitorului, care poate institui, in considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedura, precum si modalitati de exercitare a drepturilor procedurale, iar accesul liber la justitie nu inseamna accesul la toate structurile judecatoresti si la toate caile de atac. Regulile speciale privind caile de atac nu contravin principiului egalitatii, atat timp cat asigura egalitatea cetatenilor in utilizarea lor. Inadmisibilitatea recursului impotriva hotararilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzei nu afecteaza drepturile procesuale ale inculpatului, intrucat la rejudecarea fondului cauzei instanta este obligata sa o examineze sub toate aspectele. Prevederile art. 53 din Constitutie, republicata, nu sunt incidente in cauza, intrucat dispozitiile legale criticate nu restrang exercitiul unor drepturi sau libertati.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In acest sens arata ca, in virtutea prevederilor constitutionale ale art. 126 alin. (2) si ale art. 129, instituirea regulilor de desfasurare a procesului in fata instantelor judecatoresti este de competenta exclusiva a legiuitorului. Mai mult, legiuitorul poate institui, in considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedura, precum si modalitati de exercitare a drepturilor procedurale. Asa fiind, accesul liber la justitie nu inseamna accesul, in toate cazurile, la toate structurile judecatoresti si la toate caile de atac. Avand in vedere aceste consideratii, Guvernul apreciaza ca dispozitiile legale criticate nu contravin continutului prevederilor din Constitutie invocate de autorul exceptiei. De altfel, aminteste ca asupra constitutionalitatii prevederilor art. 385 ind. 1 alin. (1) din Codul de procedura penala Curtea Constitutionala s-a pronuntat in mai multe randuri, respingand exceptiile ca neintemeiate.

Avocatul Poporului considera ca textele de lege criticate sunt constitutionale. In acest sens, arata ca regulile speciale privind caile de atac nu incalca principiul egalitatii atat timp cat este asigurata egalitatea juridica a cetatenilor in utilizarea lor. De asemenea, conceptul de �proces echitabil� nu implica imperios existenta mai multor grade de jurisdictie. In sfarsit, prevederile legale criticate nu incalca dreptul la aparare, intrucat �nu ingradesc dreptul partilor de a fi asistate, in tot cursul procesului, de unBaroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat ales sau numit din oficiu�.

Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor, Avocatului Poporului si Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, republicata, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 385 ind. 1 alin. 1 lit. e) si ale art. 385 ind. 10 alin. (2) din Codul de procedura penala, conform carora:
- Art. 385 ind. 1 alin. (1) lit. e): �Pot fi atacate cu recurs: [...]
e) deciziile pronuntate, ca instante de apel, de tribunale, tribunale militare teritoriale, curti de apel si Curtea Militara de Apel, cu exceptia deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor;�;
- Art. 385 ind. 10 alin. (2): �Motivele de recurs se formuleaza in scris prin cererea de recurs sau printr-un memoriu separat, care trebuie depus la instanta de recurs cu cel putin 5 zile inaintea primului termen de judecata .�

In opinia autorului exceptiei dispozitiile legale criticate contravin urmatoarelor prevederi constitutionale:
- Art. 16 alin. (1): �Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.�;
- Art. 24 alin. (2): �Dreptul la aparare este garantat.�;
- Art. 53 alin. (2): �Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii.�

Examinand exceptia de neconstitutionalitate si dispozitiile legale criticate, cu raportare la prevederile constitutionale invocate, Curtea constata ca dispozitiile art. 385 ind. 1 alin. (1) lit. e) si ale art. 385 ind. 10 alin. (2) din Codul de procedura penala constituie norme de procedura, or, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constitutie, republicata, procedura de judecata este prevazuta numai de lege. In temeiul acestei atributii constitutionale, legiuitorul este singura autoritate competenta sa stabileasca regulile generale de procedura, iar, in considerarea unor situatii speciale, poate prevedea si derogari sau exceptii de la regulile generale, daca acestea nu contravin vreunor dispozitii sau principii constitutionale.
Art. 385 ind. 1 alin. (1) lit. e) din Codul de procedura penala, stabilind regula generala potrivit careia deciziile pronuntate in apel pot fi atacate cu recurs, excepteaza de la aceasta regula situatiile in care, prin deciziile instantelor de apel, s-a dispus rejudecarea cauzelor. Ratiunea este aceea ca procesul penal se reia de la faza judecatii in prima instanta.
Curtea apreciaza ca aceste dispozitii legale nu ridica probleme de constitutionalitate, ci doar probleme de interpretare si de aplicare. Exceptia prevazuta de textul de lege criticat se aplica deopotriva tuturor partilor procesului penal, neexistand nici o discriminare . Partile procesului penal isi pot exercita dreptul la aparare in tot cursul procesului, fara nici o ingradire.

Curtea constata ca exceptia vizeaza situatia in care, prin decizie, s-a dispus rejudecarea cauzei sub toate aspectele ei, cu respectarea limitelor prevazute de art. 371 si 373 din Codul de procedura penala, si cand, potrivit dispozitiilor art. 382 alin. (2) din acelasi cod, hotararea a fost desfiintata numai cu privire la unele fapte sau persoane sau la latura penala ori la latura civila. In aceasta ipoteza, Curtea considera ca prevederile art. 385 ind. 1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedura penala au in vedere numai dispozitiile deciziei referitoare la aceste ultime aspecte, ce au fost trimise spre rejudecare. Aceasta concluzie se impune prin faptul ca, potrivit dispozitiilor art. 385 din Codul de procedura penala, �instanta de rejudecare se pronunta in limitele in care hotararea a fost desfiintata�.

Intr-o situatie ca cea invocata in motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, nelegalitatea deciziei constand in nepronuntarea unei solutii cu privire la apelul declarat de o parte din proces ori cu privire la alte fapte, poate fi reparata numai pe calea recursului, constituind motivul de casare prevazut de art. 385 ind. 9 alin. (1) pct. 10 din Codul de procedura penala.
In ceea ce priveste dispozitiile art. 385 ind. 10 alin. (2) din Codul de procedura penala, Curtea retine ca asigurarea bunei desfasurari a unui proces penal echitabil impune indeplinirea tuturor actelor procedurale in anumite termene, a caror stabilire este lasata la libera apreciere a legiuitorului. Este firesc ca motivarea recursului sa fie depusa intr-un timp rezonabil inaintea primului termen de judecata, pentru ca si celelalte parti sa le cunoasca si sa aiba timp pentru pregatirea apararii lor, iar completul de judecata sa se pregateasca pentru dezbatere. Situatia invocata ipotetic in motivarea exceptiei de neconstitutionalitate nu are relevanta, intrucat fara procedura de citare legal indeplinita fata de toate partile nu se poate trece la judecata, primul termen de judecata fiind cel pentru care procedura de citare a fost legal indeplinita.

De altfel, Curtea constata ca dispozitiile art. 385 ind. 10 alin. (2) din Codul de procedura penala au mai constituit obiectul exceptiei de neconstitutionalitate in raport cu prevederile constitutionale referitoare la restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati, exceptie respinsa prin Decizia nr. 369 din 2 octombrie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 828 din 22 noiembrie 2003.
In raport cu solutia amintita, Curtea apreciaza ca nu au intervenit elemente noi care sa justifice schimbarea jurisprudentei sale.
[...]