Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Art. 178 Cod penal- Ucidere din culpa. Aprecierea culpei conducatorului auto.

Art. 178 Cod penal- Ucidere din culpa. Aprecierea culpei conducatorului auto.

  Publicat: 27 May 2007       1107 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Intreprindere comuna. Asociatie de intreprinderi sau de persoane fizice, constituita pentru a realiza un anumit proiect de afacere. Conform regulilor de concurenta comunitare, „intreprinderile comune” sunt intreprinderi controlate in comun de catre cel putin alte doua intreprinderi.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Intreprindere comuna. Asociatie de intreprinderi sau de persoane fizice, constituita pentru a realiza un anumit proiect de afacere. Conform regulilor de concurenta comunitare, „intreprinderile comune” sunt intreprinderi controlate in comun de catre cel putin alte doua intreprinderi.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din laturile infractiunii care consta in atitudinea constiintei fata de fapta conceputa si urmarile ei.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Viciu al unei hotarari,
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Calitate procesuala pe care o are faptuitorul odata cu declansarea procesului penal,
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Prevazuta in cap. IV, t. I, C. proc. pen.,partea speciala, activitatea procedurala prin care urmarirea penala este intrerupta,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala;
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala;
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Prevazuta in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, activitate prin care procurorul sau instanta de judecata declanseaza actiunea penala impotriva invinuitului,
Reglementata in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, consta in inaintarea instantei de judecata competente a doasrului de cercetare penala,
Prevazuta in cap. IV, t. I, C. proc. pen.,partea speciala, activitatea procedurala prin care urmarirea penala este intrerupta,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Parti componente ale infractiunii.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Infractiune constand in conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul fara permis de conducere
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Art. 178 Cod penal - Ucidere din culpa. Aprecierea culpei conducatorului auto(decizia penala nr. 257 din 22 martie 2006 a Curtii de Apel Galati)Prin decizia penala nr. 257 din 22 martie 2006 a Curtii de Apel Galati s-a admis recursul formulat de inculpatul P.V., a fost casata decizia penala nr. 401 din 14.11.2005 a Tribunalului Braila si in rejudecare a fost mentinuta ca legala si temeinica sentinta penala nr. 1444/18.05.2005 a Judecatoriei Braila.Pentru a hotari astfel, Curtea de Apel Galati a retinut ca prin decizia penala nr. 401/A/14.11.2005 a Tribunalului Braila, a fost admis apelul declarat de Parchetul de pe langa Judecatoria Braila impotriva sentintei penale nr. 1444/18.05.2005 pronuntata de Judecatoria Braila in dosar nr. 1467/2002. A fost desfiintata in parte sentinta penala atacata numai in ce priveste latura penala a procesului si in rejudecare au fost inlaturate din sentinta dispozitiile privind achitarea inculpatului si cheltuielile judiciare.In baza art. 178 alin. 2 si 5 Cod penal a fost condamnat inculpatul P.V. la o pedeapsa de 2 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa.In baza dispozitiilor art. 81 Cod procedura penala s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe termenul de incercare prevazut de art. 82 Cod penal.Au fost mentinute restul dispozitiilor sentintei.Pentru a dispune astfel, instanta de apel, Tribunalul Braila, a avut in vedere ca prin sentinta penala nr. 1444/2002 pronuntata de Judecatoria Braila in dosarul nr. 14671/2002 s-a dispus achitarea inculpatului P.V. in temeiul art. 11 pct. 2 lit. a in referire la art. 10 lit. d Cod procedura penala pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa prevazuta de art. 178 alin. 2 si 5 Cod penal.S-a constatat ca partile vatamate Barbieru Mihaita Catalin, Barbieru Vasilica, Gheorghe Veronica, Barbieru Marina si Barbieru Vasile nu s-au constituit parti civile si s-a respins actiunea civila formulata de Spitalul „Sf. Apostol Andrei” din Galati.Ca situatie de fapt, instanta a retinut ca la data de 21.12.1996 in jurul orelor 17:00, B.M.C. a condus autoturismul cu numar de inmatriculare 1-BR-2424 pe DN 2 B dinspre municipiul Galati, podul Siret catre municipiul Braila.In acelasi timp, inculpatul P.V. conducea autoturismul ARO cu numar de inmatriculare 4-GL-2981 pe DC 10 dinspre centrul comunei Vadeni catre intersectia cu DN 2B pe care circula B.M.C..In autoturismul condus de B.M.C. se aflau: tatal sau, care ocupa locul din partea dreapta, si mama si bunica din partea tatalui si care ocupau locurile de pe bancheta din spate a autoturismului.In automobilul condus de inculpatul P.V. se aflau: Bejan Nelu pe bancheta din partea dreapta fata, Moldoveanu Georgeta pe bancheta din partea stanga spate, Bejan Angela pe bancheta din partea dreapta spate si Bejan Viorel in mijloc pe bancheta din spate.Ajungand in apropierea intersectiei cu DC 10 drum fara prioritate, care intersecteaza DN 2 B din partea stanga fata de sensul de mers sus-mentionat, B.M.C. a intrat in depasirea unui autoturism ce rula in fata sa.In acest moment, B.M.C. a observat ca banda din sens opus era ocupata de autoturismul marca ARO 244 condus de inculpatul P.V.( care a patruns pe DN 2B prin viraj catre dreapta de pe DC 10 a renuntat la manevra de depasire reducand viteza de deplasare si a incercat revenirea pe banda sa de mers.In urma manevrei de revenire, autoturismul Dacia condus de B.M.C. a intrat intr-un proces de derapare laterala catre stanga si a patruns pe contrasens unde a intrat cu zona centrala a partii laterale dreapta in impact frontal cu autoturismul ARO.Cu toate manevrele efectuate de inculpat de reducere a vitezei si viraj spre partea stanga, nu a reusit evitarea impactului cu autoturismul condus de B.M.C.Avand in vedere ca la data producerii accidentului inculpatul P.V. era angajatul Societatii Agromec SA Sendreni a fost introdusa in cauza in calitate de parte responsabila civilmente aceasta societate .De asemenea, autoturismul ARO condus de inculpat fiind asigurat la Asirom SA Galati a fost introdus in calitate de asigurator de raspundere civila aceasta societate .Expertizele tehnice efectuate pe parcursul cercetarilor au concluzionat ca B.M.C. putea preveni producerea evenimentului rutier prin adaptarea vitezei la specificul carosabilului alunecos, evitand manevrele bruste de depasire, iar starea de pericol a fost generata de patrunderea pe contrasens a autoturismului Dacia 1300 fara ca cel care conducea sa se asigure corespunzator.S-a retinut ca inculpatul nu putea si nu trebuia sa prevada ca B.M.C. se angaja in depasire intr-un sector de drum in care marcajul ii interzicea efectuarea manevrei de depasire si ca va intra pe sensul sau de mers, astfel ca nu este intrunita latura subiectiva a infractiunii de ucidere din culpa si anume vinovatia sub forma culpei, considerent pentru care instanta apreciind ca lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii, a dispus in baza art. 11 pct. 2 lit. a in referire la art. 10 lit. d Cod procedura penala achitarea inculpatului P.V. pentru savarsirea la data de 21.12.1996 a infractiunii de ucidere din culpa prevazuta de art. 178 al. 2 si 5 Cod penal.Impotriva acestei sentinte, in termen legal, a declarat apel Parchetul de pe langa Judecatoria Braila, criticand-o ca nelegala si netemeinica sub aspectul gresitei achitari a inculpatului pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa prevazuta de art. 178 alin. 2 si 5 Cod penal. S-a solicitat admiterea apelului, desfiintarea sentintei si rejudecarea cauzei.Tribunalul, analizand sentinta conform dispozitiilor art. 371 Cod procedura penala, a constatat ca apelul este fondat, intrucat inculpatul nu a respectat in data de 21.12.1996 regulamentele privind circulatia pe drumurile publice, in sensul ca nu a respectat indicatorul „Oprire” la intersectia drumului comunal 10 cu DN 2 B din judetul Braila si ca urmare, din culpa sa s-a produs accidentul rutier in care au murit B.G. si B.C. ,iar fapta acestuia constituie infractiunea de ucidere din culpa prevazuta de art. 178 alin. 2 si 5 Cod penal pentru comiterea careia a fost condamnat.S-a retinut ca sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 81 Cod penal si s-a considerat ca se poate dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe termenul de incercare prevazut de art. 82 Cod penal.Impotriva deciziei penale nr. 401/A/14.11.2005 a Tribunalului Braila, in termen legal a declarat recurs inculpatul P.V., care a criticat solutia instantei de apel pentru nelegalitate si netemeinicie , solicitand casarea deciziei instantei de apel si mentinerea ca legala si temeinica a sentintei instantei de fond .Analizand recursul formulat din prisma motivelor invocate, dar si din oficiu sub toate aspectele, potrivit prevederilor art. 385/9 alin. 3 Cod procedura penala, Curtea a apreciat ca acesta este fondat, si a fost admis ca atare, in cauza existand motivul de casare prevazut de art. 385/9 alin. 1 pct. 17/1 Cod procedura penala.Initial, in faza urmaririi penale, martorul B.M.C. a fost cercetat in calitate de invinuit pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa prevazuta de art. 178 alin. 5 Cod penal, propunandu-se scoaterea de sub urmarire penala a lui P.V.Probele existente la acel moment erau concordante, in sensul ca, declaratiile lui P.V. se coroborau cu declaratiile martorilor Bejan Ion, Moldoveanu Gheorghita, Bejan Angela si concluziile proceselor verbale de cercetare a locului faptei si cele ale expertizei tehnice auto efectuata in faza initiala.Declaratia lui B.M.C. nu se corobora cu niciun alt mijloc de proba in sensul ca fratele sau Barbieru Marius si tatal sau Barbieru Vasilica nu isi mai aminteau nimic in legatura cu accidentul din 21.12.1996. Totusi pe baza simplei reveniri in declaratii a invinuitului B.M.C. organul de procuratura a dispus efectuarea unei noi expertize tehnice auto care a concluzionat ca starea de pericol iminenta a fost creata in momentul patrunderii pe DN 2B a autoturismului ARO 244 condus de P.V.Concluziile acestui raport de expertiza tehnica auto vin in contradictie cu declaratiile lui P.V. si a martorilor Bejan Ion, Moldoveanu Gheorghita si Bejan Angela, din care rezulta ca P.V. s-a asigurat in mod temeinic la patrunderea pe DN 2B, asigurandu-se ca aceasta se poate face fara nici un pericol si semnalizand din timp intentia de viraj dreapta, pe sensul dinspre Braila catre Galati.Cu toate acestea, acest nou raport de expertiza tehnica auto a fost avut in vedere de organele de procuratura, care prin rechizitoriul nr. 328/P/1998 din 5 octombrie 1998 al Parchetului de pe langa Tribunalul Braila, au dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatului P.V. pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 178 alin. 2 si 5 Cod penal si scoaterea de sub urmarire penala a invinuitului B.M.C. pentru infractiunea prevazuta de art. 178 alin. 2 si 5 Cod penal, considerand ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii. La momentul intocmirii rechizitoriului, inculpatul P.V. nu putea ataca solutia de netrimitere in judecata dispusa fata de B.M.C., deoarece aceasta procedura prevazuta de art. 278/1 Cod procedura penala a fost introdusa prin Legea nr. 281/2003.Corespunzator, in faza de cercetare judecatoreasca, nici procurorul nu a solicitat extinderea procesului penal fata de B.M.C., avand in vedere posibila culpa concurenta a celor doi soferi in producerea incidentului din 21.12.1996.Cercetarea judecatoreasca a dus elemente noi, dintre care sugestiva este declaratia martorului Moldoveanu Gheorghita din care rezulta ca imediat dupa producerea accidentului a auzit pe B.M.C., recunoscand ca este vinovat de producerea accidentului si ca acesta s-a datorat faptului ca anterior, tatal sau, Barbieru Vasilica ii ceruse sa mareasca viteza autoturismului si sa efectueze manevra de depasire a autoturismului din fata sa, manevra total neindicata, avand in vedere starea carosabilului, situatia meteo nefavorabila si faptului ca, asa cum rezulta din acte Barbieru Vasilica era sub influenta bauturilor alcoolice, indrumarile date de el in aceasta situatie fiului sau putand fi total necorespunzatoare.De asemenea, in intersectia dintre DC 20 si DN 2B se afla, conform schitei locului faptei intocmite de organele de politie, indicatorul „Cedeaza trecerea” si nu indicatorul „Oprirea obligatorie” cum eronat s-a retinut in cuprinsul expertizelor auto efectuate in cauza.In aceasta situatie, conform prevederilor Decretului nr. 328/1966, in vigoare la data faptei, inculpatul P.V. putea patrunde in intersectie, cu o temeinica asigurare prealabila, fara ca rotile autoturismului sa se opreasca pe loc. Din declaratiile martorilor audiati rezulta ca P.V. a efectuat o temeinica asigurare si semnalizare a intentiei de viraj dreapta, situatie in care acesta putea patrunde in intersectie, in situatia data, si intra pe DN 2B pe sensul de deplasare Braila – Galati, fara sa astepte in mod obligatoriu trecerea coloanei de autovehicule ce se deplasa pe DN 2B dinspre Galati catre Braila.Totodata, potrivit prevederilor Decretului 328/1966 lumina farurilor autoturismului condus de B.M.C. trebuia sa bata la o distanta de minim 150 m ( pentru faza scurta) iar acesta trebuia sa se angajeze in depasirea autoturismului din fata sa si dupa o temeinica asigurare si adaptare a vitezei autoturismului la conditiile de carosabil si vizibilitate redusa. Cu toate acestea, cercetarea judecatoreasca efectuata in cauza, nu a putut aduce prea multe date suplimentare, iar noile rapoarte de expertiza tehnica efectuate in cauza au stabilit concluzii si vinovatii distincte, functie de situatia de fapt stabilita in cursul urmaririi penale si al cercetarii judecatoresti.Astfel, daca se apreciaza ca inculpatul P.V. a patruns in intersectie in timp ce B.M.C- se afla deja angajat in depasirea autoturismului din fata sa, culpa in producerea accidentului se apreciaza ca apartine inculpatului P.V.Daca insa se apreciaza ca inculpatul P.V. a patruns in intersectie cu respectarea dispozitiilor legale, cu o temeinica asigurare si semnalizarea intentiei de viraj dreapta, iar in timp ce se afla pe sensul de mers Braila – Galati, autoturismul condus de B.M.C. s-a angajat in depasire, culpa in producerea accidentului revine acestuia.Curtea, conform intimei convingeri si a probelor administrate in cauza a retinut ca ultima situatie este mai plauzibila din urmatoarele considerente:1. In sprijinul ideii ca inculpatul P.V. s-a asigurat temeinic si a semnalizat schimbarea directiei de mers vin declaratiile martorilor Bejan Ion, Moldoveanu Gheorghita, Bejan Angela si ale inculpatului P.V. in timp ce in sprijinul ideii contrare vin doar declaratiile martorului B.M.C., persoana evident interesata in cauza, deoarece daca ar declara altfel ar insemna sa se acuze in mod direct de producerea incidentului din 21.12.1996 care a avut drept urmare moartea mamei si a bunicii sale.2. Potrivit configuratiei terenului si a schitei locului faptei inculpatul P.V. putea observa din timp si de la distanta situatia traficului pe DN 2B si putea efectua, cu o temeinica asigurare si semnalizare a intentiei de viraj dreapta, manevra de intrare pe sensul de deplasare Braila – Galati, fara sa fie obligat sa opreasca pe loc autoturismul. B.M.C. trebuia sa observe de la o distanta de minim 150 m (faza scurta a autoturismului) intersectia DN 2B cu DC 10 indicatoarele de circulatie amplasate in zona, autoturismele aflate in intersectie, sa adapteze viteza autoturismului la conditiile de vizibilitate redusa pe timp de noapte si carosabil acoperit de gheata si sa nu efectueze manevra de depasire a autoturismului din fata sa, prin depasirea axului longitudinal al drumului,decat dupa o temeinica asigurare.3. La data producerii accidentului inculpatul P.V. era sofer profesionist, angajat al S.C. „Sincar” Sendreni, iar B,M.C., in varsta de 19 ani avea permis de conducere categoria „B” doar de 3 luni avand o experienta redusa in conducere .Datorita acestei experiente reduse acesta nu a adoptat corect viteza autoturismului a efectuat in mod gresit manevra de depasire si a bruscat nejustificat frana de serviciu, in conditiile unui carosabil acoperit cu gheata, in loc sa efectueze frana de motor.4. Din coroborarea concluziilor tuturor expertizelor tehnice auto efectuate in cauza, cu configuratia terenului, a indicatoarelor amplasate in zona si a distantei de vizibilitate minima redusa,asigurata de lumina farurilor, cu spatiul parcurs de autoturisme si procesul verbal de cercetare la fata locului, Curtea a apreciat ca si in situatia in care, inculpatul P.V. ar fi patruns nerespectand semnificatia indicatorului „Cedeaza trecerea”, primul in intersectie, ar fi avut la dispozitie un timp de aproximativ 3-4 secunde pentru efectuarea unei opriri cu frana de motor, celelalte manevre fiind insuficiente pentru oprirea autoturismului sau in conditiile date si putand primejdui chiar viata pasagerilor din autoturismul 4-GL-2981. Aceste 3-4 secunde care reprezinta in esenta timpi fiziologici de reactie se dovedesc insuficiente pentru aprecierea culpei inculpatului P.V., avand in vedere si principiul „in dubio pro reo”.Avand in vedere acest principiu, Curtea a apreciat ca fiind legala si temeinica solutia pronuntata de Judecatoria Braila, prin sentinta penala nr. 1444/18.05.2005.Aceasta, deoarece si sub aspect procedural, solutia Tribunalului Braila este gresita si sub aspectul solutionarii laturii civile.Admitand apelul Parchetului de pe langa Judecatoria Braila si dispunand condamnarea inculpatului P.V., Tribunalul Braila trebuia, conform prevederilor art. 346 Cod procedura penala sa se pronunte asupra cheltuielilor medicale solicitate de partea civila Spitalul „Sf. Apostol Andrei” Galati si asupra cheltuielilor de judecata la fond potrivit art. 189 – 191 Cod procedura penala.

Pronuntata de: CURTEA DE APEL - GALATI, SECTIA PENALA Decizie 257 (22.03.2006)


Citeşte mai multe despre:   



Comentează: Art. 178 Cod penal- Ucidere din culpa. Aprecierea culpei conducatorului auto.
Articole Juridice

A fost modificat Codul muncii
Sursa:

A fost modificat regimul strainilor in Romania
Sursa:

CJUE. Un lucrator nu isi poate pierde in mod automat dreptul dobandit la concediu anual platit pentru ca nu a solicitat concediu
Sursa:



Ştiri Juridice
Legislaţie

LEGEA nr. 297/2018 privind Registrul National de Publicitate Mobiliara si pentru abrogarea OG nr. 89/2000 privind unele masuri pentru autorizarea oper
LEGEA nr. 297 din 3 decembrie 2018 privind Registrul National de Publicitate Mobiliara si pentru abr ...

Legea 287/2018 pentru modificarea si completarea Legii-cadru nr. 153/2017
Legea nr. 287 din 29 noiembrie 2018 pentru modificarea si completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privi ...

OUG 100/2018 privind cadrul general aplicabil fondurilor suverane de dezvoltare si investitii
ORDONANTA DE URGENTA nr. 100 din 15 noiembrie 2018 pentru reglementarea unor masuri privind cadrul g ...