Petentului i sa comunicat ca memoriile pentru declararea recursului in anulare nu pot fi luate in considerare, ca urmare a desfiintarii acestei cai extraordinare de atac.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Cooperarea in domeniul justitiei si al afacerilor interne (cunoscuta si sub denumirea de "al treilea pilon") a fost institutionalizata prin Titlul VI al Tratatului asupra Uniunii Europene. Scopul acestei cooperari a fost acela de a pune in practica principiul liberei circulatii a persoanelor. Cooperarea a inclus:
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este actul procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
A fost promulgat la 11.09.1865
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Institutie de drept procesual penal, reglementata de Codul de procedura penala in diverse texte.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Prevazute in sectiunea I, cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala.
Institutie de drept procesual penal, reglementata de Codul de procedura penala in diverse texte.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Prin urmare, intrucat
plangerea formulata de petent priveste o comunicare, si nu unul din actele procesuale prevazute de art. 278 ind. 1
Codul de
procedura penala , aceasta este inadmisibila.
***
Prin
sentinta nr. 505 din 27 septembrie 2005, Sectia penala a inaltei Curti de Casatie si
Justitie a respins, ca inadmisibila,
plangerea formulata de petentul R.O. impotriva rezolutiei nr. 18681/3468/2004 din 1 februarie 2005 a procurorului-sef de sectie judiciara a Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si
Justitie .
La data de 10 iunie 2004, petentul R.O. s-a adresat cu un memoriu Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, prin care a sustinut ca nu se face vinovat de savarsirea infractiunilor retinute in sarcina sa si a solicitat declararea unui recurs in anulare impotriva sentintei penale nr. 1326/2001 a Judecatoriei Sibiu, a deciziei penale nr. 91/2002 a Tribunalului Timis si a deciziei penale nr. 363/2002 a Curtii de
Apel Alba Iulia.
Procurorul-sef de sectie din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si
Justitie a comunicat petentului, prin Cabinetul Individual de Avocatura G.I., ca memoriilor acestuia, inregistrate sub nr. 18681/3468/2004, nu Ii se poate da curs, ca urmare a desfiintarii caii extraordinare de atac a recursului in anulare.
Petentul, la data de 17 februarie 2005, s-a adresat cu
plangere inaltei Curti de Casatie si Justitie, in temeiul art. 278 ind. 1
Codul de
procedura penala .
Or, cum in
cauza nu s-a dat o
ordonanta sau rezolutie,
plangerea a fost respinsa ca inadmisibila, intrucat nu priveste unul din actele procesuale precis si limitativ determinate prin art. 278 ind. 1
Codul de
procedura penala
Impotriva hotararii primei instante, petentul a declarat recurs.
Recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arata in continuare.
In raport cu caracterul
imperativ al normelor legale si in lipsa temeiului legal, principiul echipolentei nu poate fi invocat, pentru ca altor acte, nedeterminate de legea procesual-pcnala, sa li se atribuie natura si efectele rezolutiei sau ordonantei, dupa caz, de incepere sau de neincepere a urmaririi penale.
Or, in
cauza organul de urmarire penala nu a dat o
rezolutie de neincepere a urmaririi penale.
Astfel, organul de urmarire penala a fost sesizat prin mai multe memorii care priveau declararea unui recurs in anulare in
cauza penala privindu-1 pe petentul mentionat.
Petentului i s-a comunicat ca cererea sa nu poate fi luata in considerare, ca urmare a desfiintarii caii extraordinare de atac a recursului in anulare.
Prin urmare, in
cauza nici nu s-a pus problema efectuarii de
acte premergatoare si, in consecinta, nici problema dispunerii asupra acestora prin
rezolutie sau ordonanta, dupa caz.
Ca atare,
recursul se constata a fi nefondat,
plangerea formulata de petent privind, intr-adevar, o comunicare, si nu unul din actele procesuale prevazute de art. 278 ind. 1
Codul de
procedura penala .
Este adevarat ca, din eroare, prima
instanta a
inscris in dispozitivul hotararii pronuntate sintagma „rezolutie", in loc de „comunicare", cu referire la lucrarea nr. 18861/3468/2004 din 1 februarie 2005, a procurorului-sef al sectiei judiciare a Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, comunicata petentului R.O.
Nu raspunde, insa, finalitatii de remediu procesual a acestei cai de atac, solutia admiterii recursului si a casarii hotararii atacate, exclusiv pentru inlocuirea sintagmei mentionate, inscrise in dispozitivul hotararii atacate, in conditiile mentinerii solutiei de respingere a plangerii formulate de petentul R.O., ca inadmisibila.
In consecinta, pentru considerentele ce preced, conform art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b)
Codul de
procedura penala , Curtea a respins, ca nefondat,
recursul declarat de petentul R.O.
Interesant
