Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Modificarea cadrului procesual de catre instanta prin mecanismul permis de art. 243 din CPC din 1865

Modificarea cadrului procesual de catre instanta prin mecanismul permis de art. 243 din CPC din 1865

  Publicat: 04 Jan 2017       276 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Evocarea fondului in apel, potrivit art. 297 alin. (1) C. proc. civ., nu presupune reactivarea tuturor dispozitiilor referitoare la judecata in prima instanta, astfel incat modificarea actiunii in apel prin introducerea in proces a unor noi parati nu se poate face cu ignorarea dispozitiilor art. 298 C. proc. civ.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Contract prin care o persoana, donator, transmite, de regula in mod gratuit si irevocabil, dreptul de proprietate asupra unui bun catre o alta persoana, donatar, care il accepta.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Contractul de donatie prin care se impune donatarului o obligatie determinata (numita sarcina), fie in folosul lui insusi, fie in folosul donatorului, fie chiar in folosul unui tert.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Contract prin care o persoana, donator, transmite, de regula in mod gratuit si irevocabil, dreptul de proprietate asupra unui bun catre o alta persoana, donatar, care il accepta.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Moment (etapa) al judecatii in prima instanta,
Actiune diplomatica prin care un stat accepta prevederile unui tratat international, obligandu-se sa le respecte
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Contract prin care o persoana, donator, transmite, de regula in mod gratuit si irevocabil, dreptul de proprietate asupra unui bun catre o alta persoana, donatar, care il accepta.
Denuntarea unui inscris ca fiind un fals.
(Acting in concert) Atunci cand doi sau mai multi investitori actioneaza in baza unei intelegeri cu scopul atingerii unui obiectiv comun - de exemplu, obtinerea unei pozitii de control sau majoritare intr-o companie detinuta public prin cumpararea actiunilor companiei respective de pe piata secundara.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen prin care se desemneaza, in mod generic, persoana care, prin efectul unui contract de donatie, dobandeste de la o alta persoana, numita donator, dreptul de proprietate asupra unuia sau mai multor bunuri determinate, in principiu fara contraprestatie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Contract prin care o persoana, donator, transmite, de regula in mod gratuit si irevocabil, dreptul de proprietate asupra unui bun catre o alta persoana, donatar, care il accepta.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Contract prin care o persoana, donator, transmite, de regula in mod gratuit si irevocabil, dreptul de proprietate asupra unui bun catre o alta persoana, donatar, care il accepta.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Contract prin care o persoana, donator, transmite, de regula in mod gratuit si irevocabil, dreptul de proprietate asupra unui bun catre o alta persoana, donatar, care il accepta.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Contract prin care o persoana, donator, transmite, de regula in mod gratuit si irevocabil, dreptul de proprietate asupra unui bun catre o alta persoana, donatar, care il accepta.
Contract prin care o persoana, donator, transmite, de regula in mod gratuit si irevocabil, dreptul de proprietate asupra unui bun catre o alta persoana, donatar, care il accepta.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Contract prin care o persoana, donator, transmite, de regula in mod gratuit si irevocabil, dreptul de proprietate asupra unui bun catre o alta persoana, donatar, care il accepta.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Prevazute in sectiunea II, cap.II, t.IX, C. proc. pen., partea generala;
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Contract prin care o persoana, donator, transmite, de regula in mod gratuit si irevocabil, dreptul de proprietate asupra unui bun catre o alta persoana, donatar, care il accepta.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Contract prin care o persoana, donator, transmite, de regula in mod gratuit si irevocabil, dreptul de proprietate asupra unui bun catre o alta persoana, donatar, care il accepta.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cel dintai termen intr-un litigiu civil la care, partile fiind legal citate, pot pune concluzii.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Contract prin care o persoana, donator, transmite, de regula in mod gratuit si irevocabil, dreptul de proprietate asupra unui bun catre o alta persoana, donatar, care il accepta.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Contract prin care o persoana, donator, transmite, de regula in mod gratuit si irevocabil, dreptul de proprietate asupra unui bun catre o alta persoana, donatar, care il accepta.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Denuntarea unui inscris ca fiind un fals.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Contractul de donatie prin care se impune donatarului o obligatie determinata (numita sarcina), fie in folosul lui insusi, fie in folosul donatorului, fie chiar in folosul unui tert.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Contract prin care o persoana, donator, transmite, de regula in mod gratuit si irevocabil, dreptul de proprietate asupra unui bun catre o alta persoana, donatar, care il accepta.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Contract prin care o persoana, donator, transmite, de regula in mod gratuit si irevocabil, dreptul de proprietate asupra unui bun catre o alta persoana, donatar, care il accepta.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Moment (etapa) al judecatii in prima instanta,
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Reprezinta ansamblul de competente profesionale care permit unei persoane sa desfasoare activitati specifice unei ocupatii sau profesii.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),
Moment (etapa) al judecatii in prima instanta,
Procedura juridica prin care un act sau un inscris este recunoscut in mod legal de catre o autoritate notariala.
Asezata in sectiunea I, cap.II, t.I, C. proc. pen., partea generala ,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Denuntarea unui inscris ca fiind un fals.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Conform art. 290 Cod Penal, falsificarea unui inscris sub semnatura privata prin vreunul din modurile aratate in art. 288 (falsul material in inscrisuri oficiale),
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Este nelegala modificarea cadrului procesual de catre instanta de apel prin mecanismul permis de art. 243 C. proc. civ. - prin introducerea in cauza a mostenitorilor unei persoane decedate - fara ca situatia premisa a acestei norme legale sa fie indeplinita, autoarea celor introdusi ca parati in apel neavand calitatea de parte intrucat era predecedata la data inceperii litigiului, dispozitia instantei fiind luata cu incalcarea prevederilor imperative prevazute de art. 294 C. proc. civ., dispozitii care nu permit schimbarea in apel a partilor sau a calitatii din proces a acestora.


1.Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti la data de 17.09.2008, reclamantii A., B., C., D. si E. au chemat in judecata pe paratii F. si G., solicitand instantei ca, prin hotararea ce se va pronunta, sa se constate nulitatea absoluta a contractului de donatie autentificat sub nr. 29381/02.08.1994 de Notariatul de Stat al Sectorului 3 Bucuresti si a contractului de vanzare-cumparare autentificat la data de 22 august 1999 sub nr. 192 de B.N.P. H., intrucat E., donatoare, nu avea calitatea de proprietar al terenului in suprafata de 7200 mp, iar I., donator, nu era stiutor de carte, era nevazator si nu a consimtit la donatie, ambii neavand, in realitate, constiinta actului pentru care au semnat. In esenta, in motivarea actiunii precizate succesiv, reclamantii au aratat ca nulitatea invocata se fondeaza pe lipsa obiectului actului juridic, lipsa cauzei si a consimtamantului donatorilor.


Referitor la contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 29381 din 02.08.1994, s-a aratat ca este nul, deoarece este act subsecvent contractului de donatie .


Prin cererea reconventionala, paratii au solicitat constatarea nulitatii certificatului de mostenitor suplimentar nr. 34/2007 al B.N.P. J., pentru lipsa obiectului.


In acest sens s-a aratat ca, din punct de vedere juridic, terenul situat in Popesti-Leordeni, jud. Ilfov, tarlaua 51/4, parcela 24 si tarlaua 51, parcela 28 nu se mai afla in patrimoniul lui I. la momentul dezbaterii succesiunii acestuia, astfel ca nu mai putea fi mostenit de reclamanti, in cauza fiind aplicabile dispozitiile art. 88 din Legea nr. 36/1995.


2. Prin sentinta civila nr. 178 din 11.01.2010, pronuntata de Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti, Sectia civila in dosarul nr. xx07/4/2008, a fost admisa exceptia necompetentei materiale a Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti si s-a declinat competenta de solutionare a cauzei privind pe reclamantii-parati A., B., C., D. si E. in contradictoriu cu paratii-reclamanti F. si G., in favoarea Tribunalului Bucuresti, Sectia civila.


Cauza a fost inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti, Sectia a V-a civila, la data de 03.05.2010, sub nr. xx720/3/2010.


3. Prin sentinta civila nr. 1794 din 5.10.2012, Tribunalul Bucuresti, Sectia a V-a civila a respins exceptia prescriptiei dreptului la actiune ca neintemeiata, a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive integrale a paratilor si a respins actiunea principala in consecinta. A fost admisa cererea reconventionala si a constatat nulitatea certificatului de mostenitor suplimentar nr. 34/7.03.2007 emis de BNP J. Au fost obligati reclamantii la plata cheltuielilor de judecata .


S-a retinut in ceea ce priveste exceptia prescriptiei dreptului la actiune ca intrucat reclamantii au invocat un motiv de nulitate absoluta a contractului de donatie, actiunea este imprescriptibila extinctiv, conform art. 2 din Decretul nr. 167/1958.


In privinta exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive integrale a paratilor s-a aratat ca actiunea principala a fost formulata de reclamanti in contradictoriu doar cu o parte dintre mostenitorii defunctei K., care a fost parte in ambele acte a caror nulitate s-a solicitat a se constata - donatara in contractul de donatie nr. 29381/02.08.1994, respectiv vanzatoare in contractul de vanzare-cumparare nr. 190/22.02.1999.


Tribunalul a admis cererea reconventionala retinand ca in alcatuirea activului succesoral intra numai drepturile patrimoniale existente la data deschiderii succesiunii si ca dreptul de proprietate asupra terenului situat in Popesti-Leordeni, jud. Ilfov, tarlaua 51/4, in suprafata de 7.200 mp nu mai exista in patrimoniul defunctului I. la data decesului acestuia, intrucat fusese transmis anterior, cu titlu gratuit, autoarei paratilor, certificatul de mostenitor suplimentar nr. 34/2007 fiind lovit de nulitate absoluta pentru lipsa obiectului.


4. Impotriva acestei hotarari judecatoresti au formulat apel in termen legal reclamantii A., B., D. si C., criticand-o pentru nelegalitate.


Sentinta a fost criticata pentru motivul ca prima instanta nu a pus in discutie necesitatea stabilirii unui cadru procesual corect pentru introducerea in cauza a tuturor mostenitorilor defunctei K., incalcand dispozitiile art. 129 alin. (2), (4) si (5) C. proc. civ. ce reglementeaza rolul activ al instantei si pentru ca exceptia lipsei calitatii procesuale pasive integrale a paratilor nu a fost pusa in dezbatere, incalcandu-se in acest mod principiul contradictorialitatii. De asemenea, apelantii au aratat ca incheierea de sedinta de la 14.02.2012 este nelegala, intrucat cuprinde dezbateri ce nu au avut loc in sedinta publica.


Au formulat cererea de aderare la apel paratii F. si G. pentru acordarea in totalitate a cheltuielilor de judecata efectuate in fata primei instante, intrucat nu a fost motivata hotararea acordarii partiale a acestora.


Motivele apelului principal au fost completate, instanta de apel apreciind, insa, completarea ca fiind tardiva, prin raportare la dispozitiile art. 287 alin. (2) C. proc. civ.


In cursul procedurii urmate in apel a decedat apelanta E., instanta de apel luand act ca mostenitorii acesteia sunt C., B., D. si A., apelanti litiganti.


4.1. Prin decizia civila nr. 44A din 10 februarie 2014 a fost admis apelul declarat de reclamanti, precum si apelul paratilor, s-a dispus anularea sentintei apelate si s-a stabilit un termen pentru judecarea cauzei pe fond .


S-a motivat ca instanta de fond a pronuntat o hotarare nelegala, cu incalcarea dispozitiilor art. 129 alin. (4) si (5) C. proc. civ., intrucat, desi prima instanta a intrevazut necesitatea largirii cadrului procesual pasiv prin participarea in calitate de parati a tuturor mostenitorilor defunctei K., prima instanta a solutionat cauza in temeiul exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive integrale a paratilor, in conditiile in care reclamantii au solicitat introducerea in cauza a celor patru mostenitori ai defunctei donatare.


In ceea ce priveste cererea reconventionala, Curtea a retinut ca solutionarea actiunii principale este strans legata de cererea reconventionala si pentru o solutionare unitara a impus anularea in tot a sentintei, inclusiv in ceea ce priveste cererea reconventionala.


In cadrul procedurii ce a urmat acestei decizii, la 2 iunie 2014 si la 1 septembrie 2014, instanta de apel a incuviintat cererea paratilor F. si G. de introducere in cauza a tuturor mostenitorilor defunctei K., astfel au fost citati si introdusi in cauza ca parati numitii L. si M.


Urmare dezbaterilor din sedinta de judecata din 29 septembrie 2014 referitoare la obiectul actiunii si calificarea actului juridic dedus judecatii prin incheierea de sedinta din 6 octombrie 2014, curtea de apel a respins cererea apelantilor-reclamanti, stabilind ca potrivit dispozitiilor art. 294 C. proc. civ. cererea este inadmisibila.


Ca efect al masurilor procesuale succesive luate de instanta de apel in raport cu cererile partilor, la 9 februarie 2015 instanta de apel a pus in dezbatere exceptiile si cererile invocate de parti si a respins cererea de inscriere in fals a reclamantilor cu privire la contractul de donatie atacat, amanand pronuntarea asupra acestora.


4.2 Prin decizia civila nr. 82A din 16 februarie 2015 au fost respinse cererile reclamantilor vizand inscrierea in fals si exceptiile inadmisibilitatii, lipsei calitatii procesuale a paratilor si lipsei interesului acestora in cererea reconventionala. Au fost respinse ca lipsite de obiect exceptiile inadmisibilitatii si tardivitatii formulate de parata, ca nefondata exceptia prescriptiei dreptului material la actiune . S-a respins ca nefondata cererea principala si s-a admis cererea reconventionala, constatandu-se nulitatea certificatului suplimentar de mostenitor nr. 34/2007 intocmit de BNP J.


Pentru a pronunta decizia, instanta de apel a retinut ca exceptia inalienabilitatii vizeaza in fapt o pretinsa interdictie legala pentru donatar de a dispune de terenul ce i se cuvenea in baza Legii nr. 18/1991, cu motivarea in drept a art. 31 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, forma initiala. Instanta a retinut ca acesta este in fond un motiv de nulitate a donatiei care, insa, nu a facut obiectul cauzei actiunii, singurul motiv de nulitate invocat de reclamanti fiind lipsa consimtamantului.


Au fost respinse si exceptiile lipsei calitatii procesuale active a paratilor si a lipsei de interes, exceptii raportate la cererea reconventionala motivat de faptul ca din actele depuse rezulta ca defunctul I. a avut ca unica proprietate funciara in extravilanul comunei Popesti Leordeni suprafata de 7200 mp in litigiu, suprafata mentionata atat in actul de donatie, cat si in certificatul de mostenitor suplimentar a carui nulitate se solicita. Faptul ca in contractul de donatie se specifica ``parcela 51/4``, iar in celelalte documente ``tarlaua 51/4`` nu constituie in mod vadit decat o eroare de formulare, combatuta prin toate celelalte documente depuse la dosar privind suprafata de 7200 mp si identificarea acesteia.


Cererea de inscriere in fals impotriva inscrisului a fost respinsa ca lipsita de interes, intrucat inscrisul defaimat nici nu constituie obiect al cauzei si nici nu prezinta valoare probatorie in analiza spetei. Cererea de inscriere in fals impotriva mentiunilor notarului ce a intocmit actul autentic de donatie a fost respinsa, cu motivarea ca, de fapt, se contesta mentiunea notarului cu privire la semnarea documentului de catre defunctul I., fapt combatut de raportul de expertiza grafoscopica efectuat in cauza.


In legatura cu exceptiile formulate de parati s-a aratat ca acestea privesc inadmisibilitatea invocarii de catre reclamanti a unor motive noi ale actiunii si tardivitatea modificarii cererii introductive, astfel, acestea au fost respinse ca ramase fara obiect, fiind deja solutionate prin incheierea din data de 3.11.2014.


Exceptia prescriptiei dreptului la actiune a reclamantilor a fost respinsa deoarece in actiunea principala s-a invocat nulitatea absoluta a contractului de donatie si a celui de vanzare-cumparare, iar nu nulitatea relativa.


Au fost respinse si celelalte mentiuni ale paratilor calificate drept exceptii, referitoare la unele critici formulate de reclamanti in legatura cu diverse aspecte (lipsa unor pagini din dosar, modul de comunicare a sentintei anulate), ca nefondate, acestea fie neconfirmandu-se, fie neavand relevanta nici procedurala si nici pe fondul cauzei.


In ceea ce priveste fondul cauzei s-a retinut ca cererea principala a vizat ca unic aspect de nulitate lipsa consimtamantului defunctului I. de a dona terenul in suprafata de 7200 mp.


Pe de o parte, in cauza nu s-a facut dovada unei atare sustineri, iar, pe de alta parte, ceea ce de fapt constituie elementul de baza in solutionarea actiunii principale, raportul de expertiza grafoscopica efectuat in cauza a relevat fara echivoc ca semnaturile de pe actul de donatie apartin celor doi donatori I. si E., fiind totodata nerelevant din perspectiva eficientei juridice si a legalitatii actului de donatie ca respectivul act a fost semnat si de E., care nu era proprietara suprafetei de teren donate, in conditiile in care adevaratul si unicul proprietar a donat valabil proprietatea sa catre autoarea paratilor.


Avand in vedere ca temeiul de nulitate al contractului de vanzare-cumparare incheiat de K. si F. privind suprafata de teren primita de K. prin donatia de mai sus l-a constituit nulitatea donatiei a fost respins si al doilea capat de cerere ca nefondat.


Cererea reconventionala formulata de parati a fost admisa in considerarea art. 118 alin. (1) din Legea nr. 36/1995 constatand ca in cauza paratii au fost vatamati in dreptul lor de proprietate in legatura cu suprafata de teren de 7200 mp si care, desi legal transmisa prin donatie din patrimoniul defunctului I. catre autoarea lor, a fost inclusa, prin certificatul suplimentar de mostenitor nr. 34/2007, in masa succesorala ramasa de pe urma defunctului.


4.3 Dupa pronuntarea deciziei civile nr. 82A din 16 februarie 2015, M. si L. au formulat o cerere de completare a dispozitivului deciziei civile, in sensul pronuntarii instantei asupra cererii acestora de obligare a reclamantilor la plata cheltuielilor de judecata .


Prin decizia civila nr. 191A din 6 aprilie 2015 cererea fost respinsa cu motivarea ca instanta de apel s-a pronuntat asupra obligatiei reclamantilor la plata cheltuielilor de judecata . Imprejurarea ca potrivit dispozitivului deciziei dreptul de plata a fost stabilit numai in favoarea paratei F. constituie un aspect care va putea fi lamurit numai in calea de atac, iar nu prim mijlocirea unei cereri de completare a dispozitivului.


5. Impotriva acestei decizii, cat si a unor incheieri premergatoare au declarat recurs partile .


5.1. Reclamanta C. a declarat recurs impotriva deciziei civile nr. 82/A din 15 februarie 2015 solicitand casarea hotararii atacate si retinerea dosarului spre rejudecare, cu consecinta constatarii nulitatii absolute a contractului de donatie autentificat sub nr. 29381/1994, precum si nulitatea contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 190/22 februarie 1999, ca act subsecvent celui dintai, iar doar in subsidiar trimiterea spre rejudecarea apelului in fata instantei de recurs.


Sub un prim aspect, recurenta a aratat ca instanta de apel nu a analizat motivele de nulitate ale contractului de donatie si a considerat in mod arbitrar si nelegal ca singurul motiv de nulitate invocat a fost lipsa consimtamantului. De altfel, evocand fondul instanta de apel a apreciat ca lipsa consimtamantului este un motiv de nulitate intemeiat intrucat autorul recurentei a semnat actul atacat, prin evaluarea unei expertize extrajudiciare. Astfel, in acord cu dispozitiile legale nu a fost analizata modalitatea in care autorul nostru si-a dat consimtamantul pentru perfectarea contestatei donatii, iar instanta de apel nu a analizat afirmatiile constante ale reclamantilor in sensul ca I. nu a avut constiinta ca semneaza un contract de donatie, fiind analfabet si nevazator.


Recurenta a sustinut ca defuncta donatara l-a indus in eroare pe tatal reclamantilor creandu-i falsa convingere ca semneaza un contract de vanzare-cumparare, dovada fiind si faptul ca la un timp relativ scurt donatara a instrainat terenul donat catre fiica sa.


5.2. Au formulat recurs impotriva incheierilor de sedinta din 6 octombrie 2014, 3 noiembrie 2014 si 9 februarie 2015, cat si impotriva deciziei nr. 82/A din 6 februarie 2015 a Curtii de Apel Bucuresti si reclamantii B., D. si A.


S-a invocat in cadrul recursului intemeiat pe dispozitiile art. 304 pct. 5, 7 si 9 C. proc. civ. ca instanta de apel a refuzat, printr-o motivare deficitara, analiza cauzei sub aspectele sale relevate si relevante.


Recurentii au aratat ca au solicitat constatarea nulitatii absolute a donatiei pentru lipsa cauzei, obiectului si consimtamantului, iar nulitatea actului subsecvent si pentru lipsa obiectului.


In cauza, instanta de apel nu a analizat modul de formare a consimtamantului si conditiile necesare pentru exprimarea sa valabila si a ignorat sa cerceteze afirmatia constanta a reclamantilor in sensul ca autorul lor nu a avut intentia de a gratifica.


Prin refuzul constant al instantei de apel de a stabili prima zi de infatisare in apel si de a proceda potrivit normelor procedurale, instanta de apel nu a lasat sa se intrevada ce norme legale a aplicat pentru a proceda la introducerea in cauza a paratilor L. si M., comparativ cu faptul ca a refuzat reclamantilor precizarea actiunii concordant motivelor de apel.


Totodata, recurentii au aratat ca instanta a interpretat gresit actul juridic dedus judecatii, contractul de donatie nr. 29381/1994, desi aceasta obligatie ii revenea potrivit principiului aflarii adevarului.


S-a aratat ca instanta de apel nu a analizat continutul contractului atacat in cadrul caruia notarul a inserat in mod voit clauze si expresii specifice unui contract de vanzare-cumparare, de natura sa creeze confuzia semnatarului actului asupra naturii juridice a acestuia. Instanta de apel s-a limitat la calificarea actului ca fiind donatie fara o verificare amanuntita a clauzelor actului, de natura a sustine motivarea actiunii reclamantilor.


Urmatoarea critica referitoare la decizie vizeaza nemotivarea acesteia in drept . Recurentii au sustinut ca motivarea instantei este lipsita de substanta, vadind o cercetare superficiala a fondului prin lipsa unei analize exhaustive a tuturor datelor, motivelor si probelor aduse sau solicitate de parti.


In acest context, recurentii arata ca au formulat o cerere de inscriere in fals impotriva actului de donatie, in ceea ce priveste constatarile personale ale notarului care a autentificat actul atacat, cercetarea falsului revenind instantei civile in conditiile prescrierii raspunderii penale. In acest sens, refuzul instantei de a admite inscrierea in fals vadeste o gresita aplicare a legii si superficialitatea cu care cauza a fost judecata . In fapt, instanta s-a raportat la un inscris probator consemnat la fila 198 a dosarului, un act preconstituit de parati in scop probator, ignorand ca cererea recurentilor viza, de fapt, contractul de donatie .


In fine, instanta de apel nu a facut o analiza coroborata a probelor cauzei, de fapt, neraportandu-se la niciuna dintre probele administrate in fata primei instante sau in apel, astfel incat, evocand fondul, contrar dispozitiilor legale, nu a retinut nicio stare de fapt .


In mod nelegal, s-a procedat la anularea certificatului de mostenitor suplimentar, fara a explica temeiul aplicarii acestei sanctiuni.


5.3. Au formulat recurs numitii M. si L. impotriva deciziei nr. 191 A din 6 aprilie 2015 prin care au aratat ca solicita modificarea deciziei in temeiul dispozitiilor art. 304 pct. 7 si 9 C. proc. civ.


Au aratat recurentii ca in mod nelegal cheltuielile de judecata au fost acordate doar paratei F., desi la dosar au fost consemnate dovezi care au atestat cheltuieli de judecata facute de catre recurenti care au fost introdusi in cauza abia in apel dupa admiterea acestuia in principiu.


Se afirma ca motivarea instantei de apel de natura sa sustina modalitatea de solutionare a cererii accesorii este deficitara si straina de natura pricinii, motiv pentru care s-a solicitat admiterea recursului.


In procedura urmata in fata instantei de recurs partile au depus inscrisuri, acte consemnate si in fata instantelor de fond .


S-au formulat cereri de acordare a ajutorului public de catre recurentii-reclamanti.


6. Analizand recursurile, Inalta Curte a decis ca recursurile promovate de reclamanti sunt fondate si le-a admis, cu consecinta casarii deciziei si incheierilor atacate, pentru considerentele care vor fi redate in continuare.


Inca de la inceput, Inalta Curte arata ca motivele recursului reclamantei C. pot fi incadrate in motivele de nelegalitate prevazute de art. 304 pct. 5 si 7 C. proc. civ., incadrarea acestora fiind facuta din oficiu, potrivit dispozitiilor art. 306 alin. (3) C. proc. civ.


Astfel, cauza actiunii introductive s-a concretizat, in privinta donatiei, in motive de nulitate determinate de lipsa totala a consimtamantului autorilor reclamantilor, lipsa obiectului actului principal derivata din lipsa calitatii de proprietar a dispunatorului, eroarea esentiala asupra naturii actului incheiat, intemeiata atat pe calitatile personale ale autorului reclamantilor, cat si pe manopere de inducere in eroare practicate de donatar, iar in privinta contractului de vanzare-cumparare nulitatea invocata de reclamanti s-a fondat pe principiul anularii acestuia ca act subsecvent. In plus, in fata primei instante reclamantii au invocat la 18.05.2012 exceptia inalienabilitatii temporare a terenului instrainat de autorul lor prin donatie, exceptie fondata pe dispozitiile art. 31 alin. (1) din Legea nr. 18/1991 care se concretizeaza in ansamblul cauzei cererii prin adaugarea unui nou motiv de nulitate a actului de donatie si a celui subsecvent care fac obiectul cercetarii judiciare.


In masura in care instanta de apel a anulat prin decizia intermediara nr. 44A/10 februarie 2014 sentinta primei instante si a stabilit termen pentru judecarea cauzei pe fond, urma ca analiza fondului pricinii sa implice cercetarea tuturor aspectelor care corespund cauzei juridice a cererii de chemare in judecata, adica a tuturor motivelor de nulitate invocate de parti, in conformitate cu dispozitiile art. 129 alin. (6) C. proc. civ.


Din acest punct de vedere, in decizia atacata nr. 82A/16 februarie 2015, instanta de apel a retinut ca cererea principala a vizat un singur aspect de nulitate, lipsa consimtamantului, considerand ca acest motiv de nulitate nu este intemeiat, in masura in care din expertiza grafoscopica analizata rezulta ca semnaturile aplicate pe actul de donatie apartin donatorilor, autori ai reclamantilor.


Trecand peste insuficienta unei astfel de motivari care nu corespunde analizei consimtamantului la incheierea unui act juridic si nu raspunde argumentelor prezentate de parti pentru sustinerea acestui motiv de nulitate a actului juridic, Inalta Curte arata ca analiza cauzei cererii din perspectiva cauzei sale este, oricum, incompleta.


Obligatia de a motiva hotararea luata, impusa de art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., implica necesitatea prezentarii motivelor de fapt care au format convingerea instantei si care au justificat analiza concertata si critica a tuturor probelor administrate prin prisma argumentelor prezentate de parti. In cauza, instanta de apel s-a referit in mod critic la o singura proba, neargumentand lipsirea de relevanta a tuturor celorlalte probe administrate in cauza, in masura in care acestea au fost admise si administrate. De asemenea, o motivare implica, pentru a avea calitatea de a raspunde unui proces solutionat corect, si prezentarea motivelor de drept care au format convingerea instantei, motive care lipsesc in decizia atacata.


Atat lipsa unei analize exhaustive a cauzei cererii, cat si lipsa unei motivari corespunzatoare de natura sa faca inteligibil si transparent rationamentul aplicat de instanta de apel cu prilejul evocarii fondului pot fi asimilate cu o necercetare a cauzei.


De aceea, Inalta Curte considera ca motivele de recurs dezvoltate de recurenta C. sunt fondate si vor fi admise.


In ceea ce priveste motivele recurentilor-reclamanti B., D. si A., Inalta Curte arata ca sunt deplin justificate criticile corespunzatoare referitoare la lipsa analizei cauzei cererii din perspectiva tuturor motivelor de nulitate invocate, cat si cele referitoare la motivarea deficitara a solutiei si lipsa prezentarii motivelor de fapt si de drept care au justificat solutia pronuntata.


Intrucat argumentele Curtii corespunzatoare acestor critici au fost deja prezentate, ele nu vor fi reluate.


Aceleasi considerente isi mentin valabilitatea si in privinta motivarii necorespunzatoare a instantei de apel in privinta cererii reconventionale care a fost admisa prin evocarea temeiului de drept, art. 118 alin. (1) din Legea nr. 36/1995, text care nu permite concluzia de admitere a actiunii paratilor. Dispozitiile astfel evocate deschid tertilor o actiune in anularea certificatului de mostenitor si nu reprezinta in sine o cauza de nulitate pentru a permite fundamentarea hotararii judecatoresti, in mod singular pe acest temei. Rezulta, asadar, ca instanta de apel avea datoria de a identifica motivul de nulitate, dublata de analiza temeiniciei acestui motiv.


Este fondata si critica acestor recurenti referitoare la incalcarea dispozitiilor legale de drept procesual in masura in care au fost admisi in cauza si introdusi in apel ca parati numitii L. si M., masura luata de instanta de apel la 1 septembrie 2014.


Desi premisa criticii recurentilor a plecat de la stabilirea gresita de catre instanta de apel a primei zile de infatisare, Inalta Curte arata ca dispozitia instantei de apel este gresita, in principal, pentru ca instanta de apel nu putea largi cadrul procesual prin admiterea in proces a unor noi parati in faza judecarii litigiului in apel.


Consecinta deciziei nr. 44A/10 februarie 2014 prin care s-au admis apelurile declarate si anulat sentinta primei instante pentru aspecte legate de incalcarea principiului disponibilitatii si al contradictorialitatii nu poate permite modificarea cadrului procesual in apel.


De aceea, dispozitia instantei luata prin prima dintre incheierile atacate, de introducere in proces a inca doi litiganti in calitate de parati, a fost luata cu incalcarea dispozitiilor imperative prevazute de art. 294 C. proc. civ., dispozitii care nu permit schimbarea in apel a partilor sau a calitatii din proces a acestora.


Justificarea largirii cadrului procesual in apel nu a fost argumentata in drept, insa din modalitatea desfasurarii dezbaterilor se deduce ca instanta de apel a introdus in cauza doi mostenitori ai defunctei K., prin mecanismul permis de art. 243 C. proc. civ. Aplicarea acestei dispozitii, insa, este gresita, deoarece situatia premisa a acestei norme legale, presupunand decesul partii pe parcursul litigiului, nu este indeplinita, autoarea celor introdusi ca parati in apel neavand calitatea de parte, intrucat era predecedata la data inceperii litigiului.


In aceste conditii, modificarea cadrului procesual in modalitatea realizata era inadmisibila si fondata pe interpretarea gresita ca prin efectul deciziei nr. 44A/10 februarie 2014 se realizeaza o judecata dupa reguli aplicabile in fata primei instante. Evocarea fondului in apel, potrivit art. 297 alin. (1) C. proc. civ., nu presupune reactivarea tuturor dispozitiilor referitoare la judeca in prima instanta, iar, in lumina celor evocate, modificarea actiunii in apel prin introducerea in proces a unor noi parati ignora dispozitiile art. 298 C. proc. civ.


Este, de asemenea, fondata critica privind nelegalitatea masurilor luate de instanta de apel in sedinta din 6 octombrie 2014 care face, la randul sau, obiect al recursului.


In cadrul dezbaterilor reclamantii au aratat, in argumentarea motivelor de nulitate a contractului autentificat sub nr. 29381/2.08.1994, ca acesta contine clauze contradictorii, unele dintre ele fiind specifice unei veritabile vanzari si au sustinut ca prin aceasta s-a creat in mod voit o confuzie, autorul lor neavand intentia de a gratifica si nestiind, in fapt, ca isi da consimtamantul la perfectarea unei donatii. In acest sens, in dezbateri au solicitat instantei sa lamureasca natura actului atacat printr-o evaluare a clauzelor sale.


Prin masura luata prin incheierea din 6 octombrie 2014 instanta de apel a respins aceasta cerere ca inadmisibila, apreciind ca o calificare a actului juridic in apel este contrara dispozitiilor art. 294 C. proc. civ.


Si aceasta dispozitie a fost data cu aplicarea gresita a legii, deoarece, asa cum s-a explicat, teza reclamantilor nu avea vocatia de a schimba cadrul procesual prefixat la prima instanta, ci avea rolul de a explicita cauza cererii primordiale.


Evaluarea continutului si a clauzelor contractului atacat nu se poate concretiza prin incheiere premergatoare, ci tine in mod indisolubil de analiza cauzei in ansamblu, in procesul deliberarii asupra temeiniciei actiunii. De aceea, si acest motiv al recursului este fondat.


Aceeasi greseala a persistat si cu prilejul solutionarii cererii de rectificare, la 3 noiembrie 2014, instanta de apel reiterand ca solicitarile reclamantilor au tins la formularea unui nou capat de cerere, inadmisibil, potrivit art. 294 C. proc. civ., nelamurind corect din punct de vedere procesual demersul partilor.


Pentru motivul legat de gresita aplicare a dispozitiilor legale a fost atacata cu recurs si incheierea de dezbateri din 9 februarie 2015 care se integreaza deciziei nr. 82A/16 februarie 2015, recurentii considerand ca in mod nelegal le-a fost respinsa cererea de inscriere in fals impotriva contractului de donatie, cu privire la partea referitoare la constatarile personale ale notarului prezentate in incheierea de autentificare a actului. Au sustinut recurentii ca admiterea cererii se impunea cu atat mai mult cu cat cercetarea falsului nu mai putea fi facuta decat in fata instantei civile, urmare faptului ca actiunea penala pentru declararea falsului s-a prescris, astfel cum rezulta din rezolutia parchetului nr. 831/P/2012.


Se poate observa, in primul rand, ca aceasta cerere a fost solutionata dupa epuizarea dezbaterilor asupra fondului cauzei, in cadrul deliberarii, desi, fiind legata de procedura de administrare a probelor presupunea solutionarea prioritar inchiderii cercetarii judecatoresti, avand semnificatia inchiderii etapei administrarii tuturor probelor.


In plus, s-a retinut in considerentele deciziei atacate ca inscrierea in fals vizeaza autenticitatea semnaturii donatorului, fapt care este combatut prin concluziile unei expertize grafoscopice efectuate in cauza si, in plus, cererea excede dispozitiilor art. 177 C. proc. civ. care se refera doar la inscrisurile sub semnatura privata, iar nu la cele autentice.


Inalta Curte sesizeaza, pe de-o parte, ca domeniul inscrierii in fals nu a vizat semnatura donatorului, ci constatarile personale ale agentului instrumentator, aspect asupra caruia instanta de apel nu s-a pronuntat, iar, pe de alta parte, au fost ignorate prevederile art. 99 alin.(1) din Legea nr. 36/1995 republicata, potrivit carora impotriva constatarilor personale ale notarului care intra in sfera autenticitatii partea poate formula o cerere de inscriere in fals .


De aceea, respingerea cererii reclamantilor s-a facut prin raportare la un alt domeniu al falsului, dar si cu ignorarea normelor legale incidente.


Astfel, in baza tuturor considerentelor redate in aceasta decizie, recursurile promovate de reclamanti au fost admise considerandu-se fondate motivele de recurs prevazute de art. 304 pct. 5, 7 si 9 C. proc. civ., iar, in temeiul art. 312 alin. (1) si (5), decizia si incheierile atacate au fost casate, iar pricina trimisa pentru rejudecare la aceeasi instanta, cand vor fi avute in vedere si cererile vizand plata cheltuielilor de judecata efectuate de parti in procedura de solutionare a recursului.


In ceea ce priveste recursul declarat de L. si M. impotriva deciziei civile nr. 191A/6 aprilie 2015, consecvent considerentelor deja aratate, potrivit carora participarea procesuala a acestor persoane in cadrul judecarii la instanta de apel a fost dispusa gresit, evaluarea indatorarii reclamantilor la plata cheltuielilor de judecata efectuata de acesti participanti nu are suport legal.


Altfel spus, partea care pierde procesul poate fi indatorata la plata cheltuielilor de judecata efectuate de adversari, conditia premisa fiind ca participarea in proces a acestora din urma sa fie legal si corect stabilita, premisa neintrunita in speta.


De aceea recursul declarat de L. si M. a fost respins, solutie care inglobeaza si cererea accesorie vizand plata cheltuielilor de judecata efectuate de acesti recurenti in recurs.


Dincolo de aceste considerente, efectele deciziei civile nr. 191A/6 aprilie 2015 nu pot fi evaluate decat prin relatia pe care aceasta o are cu decizia pe care are functia de a o completa, care a fost casata.


Sintetizand, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursurile declarate de reclamantii C., B., A. si D. impotriva deciziei civile nr. 82 A din 16 februarie 2015 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a IV-a civila si a incheierilor din 6 octombrie 2014, 3 noiembrie 2014 si 9 februarie 2015, a casat aceste hotarari si a trimis cauza spre rejudecare la instanta de apel si a respins recursul declarat de paratii L. si M. impotriva deciziei nr. 191 A din 6 aprilie 2015 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a IV-a civila.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 546 din 15 martie 2016


Citeşte mai multe despre:    schimbare cadru procesual in apel    CPC din 1865



Comentează: Modificarea cadrului procesual de catre instanta prin mecanismul permis de art. 243 din CPC din 1865
Alte Speţe

Suspendarea judecarii apelului in baza dispozitiilor CPC din 1865. Perimarea apelului
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 467 din 3 martie 2016