Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Nelegalitatea incetarii contractului individual de munca. Nematerializarea acordului de vointa

Nelegalitatea incetarii contractului individual de munca. Nematerializarea acordului de vointa

  Publicat: 16 Jan 2017       1511 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
(Subsidiary) Companie in care peste 50% din actiunile cu drept de vot (voting shares) sunt detinute de catre o alta companie, denumita companie mama (parent company).
P. sentinta civila nr. 913 din data de 19 martie 2015, pronuntata de Tribunalul I. Sectia Civila in dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, s-a admis actiunea formulata de contestator I. M. L. in contradictoriu cu intimata P. Administrator Judiciar Casa de Insolventa Transilvania - Filiala Bucuresti SPRL:

Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
A fost promulgat la 11.09.1865
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Manifestarea hotararii de a incheia actul juridic civil, de a se obliga juridiceste. Formeaza impreuna cu cauza (scopul), vointa juridica.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
A fost promulgat la 11.09.1865
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
A fost promulgat la 11.09.1865
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
(Subsidiary) Companie in care peste 50% din actiunile cu drept de vot (voting shares) sunt detinute de catre o alta companie, denumita companie mama (parent company).
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Viciu al unei hotarari,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Din punct de vedere lingvistic, constructie, de obicei concisa, care exprima, adesea figurat, o idee si constituie o unitate lexicala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
A fost promulgat la 11.09.1865
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Infractiune care face parte din categoria infractiunilor contra ordinii si disciplinei militare,
Reprezinta fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarii publici, demnitari si asimilatii acestora
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
A fost promulgat la 11.09.1865
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
A fost promulgat la 11.09.1865
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
A fost promulgat la 11.09.1865
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
A fost promulgat la 11.09.1865
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
(Acting in concert) Atunci cand doi sau mai multi investitori actioneaza in baza unei intelegeri cu scopul atingerii unui obiectiv comun - de exemplu, obtinerea unei pozitii de control sau majoritare intr-o companie detinuta public prin cumpararea actiunilor companiei respective de pe piata secundara.
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Manifestarea hotararii de a incheia actul juridic civil, de a se obliga juridiceste. Formeaza impreuna cu cauza (scopul), vointa juridica.
Propunere ce o adreseaza un subiect de drept, persoana fizica sau juridica, unui alt subiect de drept, cu privire la incheierea unei conventii, in conditii determinate.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
A fost promulgat la 11.09.1865
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
A fost promulgat la 11.09.1865
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
A fost promulgat la 11.09.1865
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
A fost promulgat la 11.09.1865
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
(Subsidiary) Companie in care peste 50% din actiunile cu drept de vot (voting shares) sunt detinute de catre o alta companie, denumita companie mama (parent company).
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

- s-a anulat decizia nr. 69/25.03.2013 de incetare a contractului individual de munca emisa de parata, ca nelegala;


- s-a dispus reintegrarea reclamantului pe postul si in functia detinute anterior concedierii;


- a fost obligata parata sa plateasca reclamantului o despagubire egala cu salariile indexate, majorate si reactualizate, precum si celelalte drepturi de care ar fi beneficiat daca nu ar fi fost concediat, de la data concedierii si pana la data reintegrarii efective.


Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut urmatoarele:


Reclamantul a fost salariatul paratei iar prin decizia 69/25.03.2013 (fila 6 dosar) emisa de parata contractul de munca al acestuia a incetat in baza art. 55 lit. b din Codul muncii.


In drept, tribunalul a retinut ca potrivit dispozitiilor art. 55 lit. b din Codul muncii, invocat drept temei al incetarii raporturilor de munca, "Contractul individual de munca poate inceta ca urmare a acordului partilor, la data convenita de acestea. ``


Textul de lege citat nu face altceva decat sa reglementeze o situatie particulara a principiului simetriei actului juridic, principiu conform caruia daca incheierea contractului individual de munca este rezultatul consimtamantului reciproc al partilor, aplicand principiul simetriei actului juridic, acordul de vointa este in egala masura apt sa conduca la incetarea acestuia.


Desi, Codul muncii nu reglementeaza modalitatea in care trebuie sa fie exprimat acest acord (scris sau verbal) si nici care este procedura in cazul unei astfel de incetari, tribunalul retine totusi ca acesta trebuie sa respecte regulile valabile si la incheierea contractului de munca .


Astfel partile, in cunostinta de cauza, trebuie sa exteriorizeze concret si precis vointa de incetare a contractului si sa nu intervina vreo cauza care sa conduca la afectarea vointei partilor din cauza existentei ybyu viciu de consimtamant.


Mai mult, chiar prin intampinare parata arata faptul ca decizia de desfacere a contractului de munca a fost luata pentru ca reclamantul a absentat mai multe zile de la serviciu, aceasta considerand ca este favorabila reclamantului decizia de incetare a raporturilor de munca emisa in baza art. 55 lit. b Codul muncii, fata de o decizie de desfacere a contractului de munca din cauza absentelor nemotivate.


In cauza tribunalul a retinut ca parata, careia ii revenea sarcina probei potrivit art. 272 din Codul muncii nu a administrat nicio dovada din care sa rezulte ca un astfel de acord al partilor a intervenit si ca urmare tribunalul a anulat decizia nr. 69/25.03.2013 de incetare a contractului individual de munca emisa de parata, ca nelegala.


In consecinta, potrivit dispozitiilor art. 80 alin 2 din Codul muncii, avand in vedere pozitia reclamantului exprimata in cuprinsul actiunii introductive de instanta, tribunalul a dispus reintegrarea acestuia in postul si functia detinute anterior concedierii.


In temeiul art. 80 alin. 1 Codul muncii. tribunalul a obligat parata sa plateasca reclamantului o despagubire egala cu salariile indexate, majorate si reactualizate precum si celelalte drepturi de care ar fi beneficiat daca nu ar fi fost concediat, de la data concedierii si pana la data reintegrarii efective.


Impotriva acestei sentinte, a declarat apel in termenul legal, motivat parata Administrator Judiciar Casa de Insolventa Transilvania - Filiala Bucuresti SPRL, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.


Se arata in dezvoltarea caii de atac formulate de catre apelant ca solicita instantei control judiciar sa constatate faptul ca in mod gresit Tribunalul a respins exceptia tardivitatii prin practicaua hotararii, motivand ca intimata nu a realizat dovada comunicarii catre contestator a deciziei de concediere si nu a depus inscrisuri in acest sens. Astfel, Tribunalul printr-o expresie lapidara, prinsa in practicaua hotararii, nu a argumentat, in cadrul considerentelor sale prin care si-a format convingerea intima ce a determinat-o in a procedat la respingerea exceptiei tardivitatii si in a considera ca cererea dedusa judecatii este formulata in termen si pe cale de consecinta hotararea nu cuprinde nicio dispozitie cu privire la modul de solutionare a exceptiei.


Dupa cum apelanta a precizat la judecata in fond, domnul I. M. L. si-a exprimat, verbal, consimtamantul cu privire la incetarea contractului individual de munca, in conformitate cu dispozitiile art. 55 lit. b) din Codul muncii, insa a refuzat sa semneze ca a primit un exemplar al deciziei nr. 69 din data de 25.03.2013, motivand ca are cunostinta de situatia economica dificila a societatii.


Dovada ca acest contestator, impreuna cu ceilalti patru colegi, P. I. A., P. N., P. V. F. si M. C., care de asemenea au atacat si ei deciziile de concediere, toti avand acelasi aparator ales, a luat cunostinta de decizia de incetare a contractului individual de munca, respectiv, in speta, de dispozitiile deciziei nr. 69 la data de 25.03.2013, rezulta din cuprinsul unei alte actiuni care face obiectul dosarului nr. XXXXXXXXXXXX aflat pe rolul Tribunalului I., in care toti au recunoscut ca "in luna martie 2013 a fost ultima luna in care au prestat munca fata de parata, aceasta aducandu-le la cunostinta ca punctul de lucru unde isi desfasurau activitatea se va inchide, societatea restrangandu-si activitatea".


Intimatul contestator I. M. L., la sugestia unui alt coleg, cu rea-credinta a evitat sa semneze de primire decizia de incetare a contractului de munca, urmarind de fapt ca ulterior sa atace aceasta decizie si sa solicite drepturi salariale necuvenite.


Astfel, se poate observa ca intimatul recunoaste faptul ca dupa luna martie 2013 nu a mai desfasurat activitate pentru societatea apelanta, intrucat societatea isi restrange activitatea, prin desfiintarea punctului de lucru unde acesta lucra, precum si faptul ca reprezentantii societatii le-a comunicat faptul ca vor inceta si contractele individuale de munca, iar instanta de fond nu a aplicat in mod judicios principiul rolului activ in aflarea adevarului, deoarece fata de o decizie de concediere emisa in martie 2013 se exercita o actiune de anulare la mai bine de 1 (un) an, mai exact 15 luni, respectiv in iunie 2014.


In lipsa dovezii bilaterale, atat din partea salariatului cat si din partea angajatorului, cu privire la momentul comunicarii deciziei, coroborand aspectele invederate mai sus, considera apelanta ca intimatul contestator I. M. L., care se contrazice in propriile sustineri, in functie de interesul pe care il manifesta in fiecare dintre actiuni, a avut cunostinta de decizia de incetare a contractului individual de munca inca din martie 2013, deoarece nu exista o dovada de realizare a comunicarii in evidentele angajatorului din care sa rezulte comunicarea la data de 14 mai 2014.


Mai mult, dovada realizarii unei intelegeri cu privire la incetarea contractului individual de munca "prin acordul partilor", rezulta din imprejurarea recunoasterii salariatului din pricina pendinte ca "luna martie 2013 a fost ultima luna in care am prestat munca fata de parata", iar actiunea este exercitata dupa 15 luni de la incetarea prestarii.


Pentru cele expuse, apelanta solicita, in principal admiterea exceptiei tardivitatii si respingerea actiunii ca atare, iar, in subsidiar in cazul in care instanta de control judiciar apreciaza, corect de altfel, ca instanta fondului nu a dezlegat si nu solutionat prin hotararea apelata aceasta exceptie aceasta solicita sa dispuna casarea si trimiterea cauzei spre rejudecare.


Pe fondul cauzei, Tribunalul a retinut ca parata nu a facut dovada ca intimatul contestator si-a exprimat acordul cu privire la incetarea contractului individual de munca, in conformitate cu dispozitiile art. 55 lit. b) din Codul muncii.


Pentru a dispune aceasta, instanta de fond nu a avut in vedere intregul context de fapt si de drept in urma caruia a fost dispusa incetarea raportului de munca . Considera titulara prezentei cai de atac ca aceasta scapare a condus instanta la a nu califica corect natura actului juridic in urma caruia raportul juridic de munca a incetat.


Una dintre obligatiile principale asumate de catre intimatul I. M. L., in baza contractului de munca, in calitatea acestuia de angajat, consta in prezenta fizica a acestuia la locul de munca, conform programului de munca stabilit de catre angajator, obligatie pe care acesta nu si-a indeplinit-o in mai multe zile la rand (aspect recunoscut, asa cum a aratat mai sus, prin actiunea care face obiectul dosarului nr. XXXXXXXXXXXX), fara a-si motiva in vreun fel absenta .


Cu toate ca aceasta situatie de fapt era, fara indoiala, cauzatoare de prejudicii pentru societate, angajatorul a luat totusi decizia de a proceda la solutionarea acestui potential conflict, care ar fi avut un deznodamant in defavoarea angajatului intr-o varianta in care sa se ajunga la rezultatul care indiscutabil se impunea, adica incetarea pe viitor a raportului juridic de munca, dar care sa nu-1 prejudicieze pe viitor pe angajat, adica incetarea contractului in baza unui temei legal din care sa nu transpara motivul real, respectiv acela constand in abaterea disciplinara savarsita.


Astfel, in mod corect ar fi trebuit ca instanta de fond sa se observe faptul ca in urma situatiei create de catre angajator solutia de incetare a contractului individual de munca aleasa a fost una pe cale amiabila, prin acordul partilor.


Codul muncii nu reglementeaza modalitatea in care acest acord trebuie exprimat, prin urmare acesta poate rezulta si in mod tacit atunci cand din manifestarea de vointa a partilor nu este una echivoca. Ori, lipsa caracterului echivoc in acest caz reiese din urmatoarele aspecte:


Conditia-prilej care a stat la baza luarii acestei decizii a fost incalcarea de catre angajat a obligatiilor sale contractuale prin lipsa nemotivata de la locul de munca,aceasta lipsa de la locul de munca echivaleaza cu o exprimare tacita a vointei angajatului in sensul de a nu-si mai indeplini obligatiile sale contractuale si implicit a vointei de a nu mai pastra in vigoare acest raport juridic.


Se poate presupune, in mod rezonabil, ca in schimbul unei desfaceri a contractului de munca ca urmare a efectuarii unei cercetari disciplinare, angajatul ar fi ales, daca i s-ar fi oferit posibilitatea, incetarea contractului de munca in temeiul acordului partilor.


Avand in vedere aceste aspecte de ansamblu, precum si faptul ca instanta de fond ar fi trebui sa acorde valoare juridica manifestarii tacite de vointa a partilor, in sensul de a constata faptul ca emiterea deciziei de incetare a contractului individual de munca de catre societatea T. SRL, in temeiul acordului partilor a fost doar concretizarea si exteriorizarea finala a unui acord de vointa neechivoc, exprimat tacit de catre partile contractante.


Examinand motivele de apel formulate fata de hotararea apelata si probele administrate in cauza, cercetand pricina in limitele prevazute de art. 477 si urmatoarele din Codul de procedura civila, Curtea va respinge apelul ca nefondat pentru urmatoarele considerente:


Obiectul pricinii dedus judecatii il constituie anularea deciziei emise in baza art. 55 lit. b) din Codul muncii,anexate la fila 6 dosar fond .


P. sentinta apelata,in mod corect tribunalul a respins exceptia tardivitatii formularii contestatiei pe considerentul ca apelanta nu a realizat dovada comunicarii deciziei contestate intimatului .


Pe de alta parte,nu trebuie neglijat ca dispozitiile art. 268 din Codul muncii, reglementeaza termene diferite de prescriptie dupa cum urmeaza:


"(1) Cererile in vederea solutionarii unui conflict de munca pot fi formulate:


a) in termen de 30 de zile calendaristice de la data in care a fost comunicata decizia unilaterala a angajatorului referitoare la incheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau incetarea contractului individual de munca;


b) in termen de 30 de zile calendaristice de la data in care s-a comunicat decizia de sanctionare disciplinara:


c) in termen de 3 ani de la data nasterii dreptului la actiune, in situatia in care obiectul conflictului individual de munca consta in plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despagubiri catre salariat, precum si in cazul raspunderii patrimoniale a salariatilor fata de angajator;


d) pe toata durata existentei contractului, in cazul in care se solicita constatarea nulitatii unui contract individual sau colectiv de munca ori a unor clauze ale acestuia;


e) in termen de 6 luni de la data nasterii dreptului la actiune, in cazul neexecutarii contractului colectiv de munca ori a unor clauze ale acestuia.


(2) in toate situatiile, altele decat cele prevazute la alin. (1), termenul este de 3 ani de la data nasterii dreptului``.


Raportand aceste dispozitii normative la continutul in date al deciziei contestate emise in baza art. 55 lit. b) Codul,respectiv in baza acordului partilor, aplicabil in prezenta speta este alin. (2) al articolului mai sus mentionat art. 268 din Codul muncii, ce prevede un termen de prescriptie de 3 ani de la data nasterii dreptului la actiune .


Disp. art. 268 din Codul muncii, alin. (1) reglementeaza termenul de prescriptie in cazul: (a) deciziei unilaterale a angajatorului concediere), (b) deciziei de sanctionare disciplinara, (c) drepturilor salariale neacordate sau a despagubirilor, precum si in cazul raspunderii patrimoniale a salariatilor, (d) neexecutarii contractului colectiv de munca sau a unor clauze ale acestuia - situatii care insa nu se regasesc in prezenta cauza.


Pentru celelalte ipoteze neprevazute in mod expres in alin. (1), legiuitorul reglementeaza in alin. (2) un termen de prescriptie de 3 ani.


D. urmare, avand in vedere natura actului contestat in mod eronat apelanta a apreciat ca fiind aplicabil in prezenta speta termenul de prescriptie de 30 zile prevazut de dispozitiile art. 268 alin. (1) lit. a) Codul Muncii.


Termenul de prescriptie prevazut de dispozitiile art. 268 alin. (1) lit. a) Codul Muncii se aplica in mod expres si exclusiv deciziei unilaterale a angajatorului.


Or, o decizie unilaterala a angajatorului nu poate fi decat o decizia de concediere a salariatului, doar acest document cuprinzand manifestarea unilaterala de vointa din partea angajatorului de a dispune incetarea contractului de munca al salariatului in cauza.


Cum,in prezenta cauza nu se contesta o decizie de concediere emisa de apelanta, in mod evident termenul de prescriptie de 30 zile, calculat de la data in care a fost comunicata decizia unilaterala a angajatorului referitoare la incheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau incetarea contractului individual de munca nu este incident in speta.


Incetarea raporturilor de munca s-a produs in baza art. 55 lit. b) Codul muncii,dupa cum invoca apelanta in baza acordului partilor, decizia emisa in acest sens nu are evident caracterul unei decizii unilaterale a angajatorului referitoare la incheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau incetarea contractului individual de munca,drept urmare nu este incident in speta termenul de prescriptie de 30 zile prevazut de dispozitiile art. 268 alin. (1) lit. a) Codul Muncii, aplicabil in speta fiind termenul de 3 ani de la data nasterii dreptului la actiune, conform art. 268 alin. (2) din Codul Muncii.


Nu trebuie neglijat sub acest aspect ca insusi apelantul a calificat decizia contestata de incetare a contractului de comun acord,ca fiind emisa in temeiul art. 55 lit. b) din Codul Muncii, sens in care evident nu se putea aplica termenul de prescriptie de 30 zile .


Asadar,Curtea apreciaza ca cererea privind anularea deciziei emise in baza art. 55 lit. b) Codul muncii ce formeaza obiectul pricinii deduse judecatii, nu se incadreaza in ipotezele prev. de art. 268 alin. 1 lit. a) si b) Codul Muncii (30 zile de la comunicare), cum nejustificat si fara temei legal apreciaza apelantul,ci a ipotezei prev. de art. 268 alin. 2 Codul Muncii potrivit careia in toate situatiile altele decat cele prevazute la alin. 1 termenul este de 3 ani de la nasterea dreptului. Termenul pentru anularea deciziei care ar atesta acordul de vointa, in sustinerea angajatorului, nu este de 30 de zile de la comunicare, ci de 3 ani de la data nasterii dreptului.


D. urmare, exceptia tardivitatii invocata de apelanta este neintemeiata si pentru considerentele infatisate,de natura a complini motivarea primei instante.


Neintemeiate sunt si criticile invocate pe fondul dreptului dedus judecatii.


In cazul deciziei de incetare a raporturilor de munca de comun acord, este necesar ca partile sa-si materializeze acordul de vointa printr-un consimtamant. P. urmare, indiferent cine are initiativa incetarii contractului, aceasta constituie o oferta adresata celeilalte parti, fiind necesara acceptarea ofertei de catre cealalta parte, materializata printr-o decizie semnata si confirmata de ambele parti. Consimtamantul partilor trebuie sa fie serios, explicit si sa excluda orice echivoc.


In acest caz, in registrul REVISAL se inregistreaza incetarea contractului conform art. 55 lit. b) din Codul muncii.


Tribunalul a retinut in acord cu dispozitiile art. 55 lit. b din Codul muncii,ca in fapt contractul de munca poate inceta ca urmare a acordului partilor, la data convenita de acestea si raportat la probatoriul administrat in cauza parata nu a realizat dovada acordului intimatul contestator cu privire la incetarea contractului individual de munca, in conformitate cu dispozitiile sus precizate.


Respectand principiul simetriei actelor juridice, decizia de incetare a contractului de munca trebuie sa imbrace ad validitatem forma scrisa si se comunica salariatului.


In cauza legal s-a statuat ca parata, careia ii revenea sarcina probei potrivit dispozitiilor art. 272 din Codul muncii, nu a administrat nicio dovada din care sa reiasa acordul partilor cu privire la incetarea contractului de munca .


Raportat la aceste considerente nu pot fi primite apararile apelantei,in sensul ca`` intimatul I. M. L. si-a exprimat, verbal, consimtamantul cu privire la incetarea contractului individual de munca, in conformitate cu dispozitiile art. 55 lit. b) din Codul muncii, insa a refuzat sa semneze ca a primit un exemplar al deciziei nr. 69 din data de 25.03.2013, motivand ca are cunostinta de situatia economica dificila a societatii``,fiind evident necesar ca decizia de incetare a contractului de munca sa imbrace ad validitatem forma scrisa,impunandu-se respectarea regulilor valabile si la incheierea contractului de munca .


Pentru aceste considerente, in temeiul art. 480 alin. 1 din Codul de procedura civila, Curtea va respinge apelul ca nefondat.


PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


DECIDE:


Respinge apelul formulat de apelanta-parata Administrator Judiciar Casa de Insolventa Transilvania - Filiala Bucuresti SPRL, cu sediul in Bucuresti, Phoenicia Business Center,, , impotriva sentintei civile nr. 913 din data de 19 martie 2015, pronuntata de Tribunalul I. - Sectia Civila in dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, in contradictoriu cu intimatul-reclamant I. M. L. - CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat in B., jud. I.,, ca nefondat.


Definitiva.


Pronuntata in sedinta publica azi, 14. 01. 2016.



Pronuntata de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a Conflicte de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 123 din data de 14 ianuarie 2016


Citeşte mai multe despre:    concediere nelegala    restrangere activitate    principiul simetriei actelor juridice    consimtamantul partilor    acord de vointa



Comentează: Nelegalitatea incetarii contractului individual de munca. Nematerializarea acordului de vointa
Alte Speţe

Simpla enuntare a celor imputate salariatului si a concluziilor comisiei de cercetare disciplinara nu echivaleaza cu descrierea faptei care constituie abatere disciplinara. Lipsa descrierii faptei nu poate fi acoperita prin alte inscrisuri
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Pitesti Sectia I CIvila, Decizia civila nr. 882/2017, in sedinta publica din 29 martie 2017

Legalitatea masurii de incetare a contractului individual de munca. Indeplinirea obligatiei de instiintare a salariatei
Pronuntaţă de: Tribunalul Dambovita, Sectia I Civila, Conflicte de munca si asigurari sociale, Sentinta nr. 801 din data de 19.05.2016

Decizie de concediere nelegala. Inexistenta cercetarii disciplinare prealabile
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Ploiesti, Sectia I Civila, Decizia nr. 1137 din data de 23 mai 2016

Decizie de concediere nelegala. Reorganizarea societatii. Inexistenta preavizului
Pronuntaţă de: TRIBUNALUL MEHEDINTI - SECTIA CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE. SENTINTA Nr. 452 din 23. 06. 2016

Obligarea la plata salariului pentru munca prestata. Plata indemnizatie pentru concediu de odihna. Plata contravalorii tichetelor de masa
Pronuntaţă de: Tribunalul Bistrita-Nasaud - 1472/F/2011 din data 29.03.2012