din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2624 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Calitatea procesuala pasiva in litigiile cadrelor didactice avand ca obiect plata salariilor si a dobanzilor

Calitatea procesuala pasiva in litigiile cadrelor didactice avand ca obiect plata salariilor si a dobanzilor

  Publicat: 13 Jan 2019       2344 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Prin sentinta civila nr. 1.065 din 12.09.2016 a Tribunalului S__ pronuntata in dosarul nr. x, s-a luat act de renuntarea reclamantei la judecarea cauzei in contradictoriu cu paratii C_ L__ AL ORA?ULUI S_ S_ si P__ ORA?ULUI S_ S_.

Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
Prevazute in cap. I, t. VII, art.119, si urm. C, pen., partea generala,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Act adoptat de organele de stat,
Impozitele pe venit sunt acele impozite la care platitorul (una si acceesi persoana cu suportatorul) sunt persoana fizica sau juridica care realizeaza venit.
Principala forma a evidentei economice. Contabilitatea inregistreaza, urmareste si controleaza numai acele laturi ale activitatii care pot fi exprimate valoric cu ajutorul etalonului banesc (rareori etaloane cantitative).
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Cerere formulata de una din partile procesului civil pentru introducerea in cauza a unei alte persoane,
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Uzucapiune, mod de dobandire a dreptului la proprietate si a altor drepturi reale, usufruct, uz, abitatie, servitute, superficie, prin exercitarea posesiunii asupra unui bun imobil o perioada prevazuta de lege.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
Prevazute in cap. I, t. VII, art.119, si urm. C, pen., partea generala,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Operatiune prin care o suma ce trebuie platita de catre un debitor creditorului
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Functionar de stat care ajuta la executarea silita a hotararilor unor organe de jurisdictie.
IPC - Masura a variatiei preturilor calculata de Institutul National de Statistica prin compararea preturilor cu amanuntul ale unui cos de bunuri si servicii reprezentative pentru consumul populatiei.
Folosirea bunurilor corporale si incorporale, folosire care antreneaza pierderea imediata sau treptata a utilitatilor lor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
(Acting in concert) Atunci cand doi sau mai multi investitori actioneaza in baza unei intelegeri cu scopul atingerii unui obiectiv comun - de exemplu, obtinerea unei pozitii de control sau majoritare intr-o companie detinuta public prin cumpararea actiunilor companiei respective de pe piata secundara.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Contracte incheiate la bursa bazate pe activele suport (subiacente), precum cele referitoare la valori mobiliare, valute selective, marfuri negociabile la bursa etc.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Despagubiri stabilite in sarcina partii contractante pentru intarzierea executarii obligatiilor asumate.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Act adoptat de organele de stat,
Impozitele pe venit sunt acele impozite la care platitorul (una si acceesi persoana cu suportatorul) sunt persoana fizica sau juridica care realizeaza venit.
Principala forma a evidentei economice. Contabilitatea inregistreaza, urmareste si controleaza numai acele laturi ale activitatii care pot fi exprimate valoric cu ajutorul etalonului banesc (rareori etaloane cantitative).
IPC - Masura a variatiei preturilor calculata de Institutul National de Statistica prin compararea preturilor cu amanuntul ale unui cos de bunuri si servicii reprezentative pentru consumul populatiei.
Folosirea bunurilor corporale si incorporale, folosire care antreneaza pierderea imediata sau treptata a utilitatilor lor.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Expresie latina folosita pentru a desemna partea din prejudiciul care consta in castigul sau beneficiul legitim nerealizat de catre o persoana ca urmare a neexecutarii sau indeplinirii necorespunzatoare a obligatiilor asumate
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Despagubiri stabilite in sarcina partii contractante pentru intarzierea executarii obligatiilor asumate.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Despagubiri stabilite in sarcina partii contractante pentru intarzierea executarii obligatiilor asumate.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Valori de incasat din vanzari pe credit, de bunuri rezultate din exploatare (produse, lucrari, servicii). Sunt generate de ciclul de exploatare al intreprinderii
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Termen care defineste creanta
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
Drept, competenta sau imputernicire conferita unei unitati, unui organ, unei functii sau persoane determinate,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
(termen CNA) Drepturile obtinute de catre un radiodifuzor, �n temeiul unui contract, de la organizatorul unui eveniment si/sau de la proprietarul ori, dupa caz, administratorul locului unde se desfasoara evenimentul, de la autori si de la alti detinatori de drepturi vizati,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

S-a respins ca neintemeiata exceptia lipsei calitatii procesual pasive invocate de catre paratii I__ scolar AL JudetulUI S__ si C_ Judetean S__.

S-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului M_ Finantelor P_, exceptie invocata de acest parat, si in consecinta respinge actiunea reclamantilor in contradictoriu cu paratul M_ Finantelor P_, ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.

S-a admis actiunea precizata formulata de L_ S_ D__ INVATAMANT pentru si in numele reclamantilor, membrii de sindicat: B_ M__, C_ M__, B_ M_, B_ F__, C_ L__, CIOCMAREAN I_, NILAS C__, DAROCZI A_, D__ E__, M_ L_, in contradictoriu cu paratii C_ scolar P_ educatie INCLUZIVA S_ S_, M_ EDUCATIEI NATIONALE SI CERCETARII STIINTIFICE, I__ scolar Judetean S__ si C_ Judetean S__.

Paratul C_ scolar P_ educatie INCLUZIVA S_ S_, in calitate de angajator, a fost obligat sa calculeze si sa plateasca reclamantilor dobanda penalizatoare pentru plata cu intarziere a obligatiilor de plata stabilite prin sentinta civila nr. 1029/15.03.2010 pronuntata in dosarul nr. x si decizia civila nr. 3081/R/2010 a Curtii de Apel Cluj, calculata pentru termenul de 3 ani anteriori introducerii prezentei actiuni, respectiv incepand cu data de 18.03.2013 si in continuare pana la data Platii efective.

paratii I__ scolar AL JudetulUI SALAJJ, M_ EDUCATIEI NATIONALE SI CERCETARII STIINTIFICE si C_ Judetean S__ au fost obligati sa aloce fondurile necesare Platii sumelor de bani, obiect al prezentei cauze .

Paratii, in solidar, au fost obligati la plata catre reclamanta a sumei de 84 lei, reprezentand cheltuieli de judecata .

P_ a pronunta aceasta sentinta tribunalul a retinut ca avand in vedere modificarea de actiune formulata in termen, instanta, in baza art.406 C.proc.civ. s-a luat act de renuntarea la judecata fata de paratii C_ L__ al ora?ului simleu S_, P__ ora?ului simleu S_ - institutia P_.

Pronuntandu-se cu prioritate asupra exceptiilor invocate in cauza, potrivit prevederilor art. art.248 C.pr.civ, instanta de fond a respins ca neintemeiate exceptiile lipsei calitatii procesual pasive invocate de catre paratii C_ Judetean S__ si Ministerului educatiei, C_, Tineretului si Sportului, avand in vedere urmatoarele considerente:

Prin hotararile judecatoresti mentionate in actiunea introductiva s-a dispus obligarea paratilor C_ Judetean S__ si Ministerului educatiei, C_, Tineretului si Sportului sa asigure finantarea pentru plata drepturilor banesti stabilite in favoarea reclamantilor. Ca atare, avand in vedere obiectul prezentei cauze, plata dobanzilor legale calculate asupra sumelor stabilite prin titlurile executorii invocate, paratii au de asemenea calitate procesual pasiva, dobanzile fiind accesorii ale creantelor a caror plata au fost obligati sa o asigure prin hotarari judecatoresti definitive si irevocabile.

Instanta a mai subliniat aici faptul ca potrivit art.103 alin.1 din Legea 1/2011 Legea educatiei nationale: M_ educatiei, C_, Tineretului si Sportului are drept de initiativa in domeniile politicii financiare si resurselor umane din domeniul educatiei si colaboreaza cu alte ministere, cu autoritati locale, structuri asociative reprezentative ale autoritatilor administratiei publice locale, cu asociatii reprezentative ale parintilor, asociatii reprezentative profesionale ale cadrelor didactice, precum si cu sindicatele reprezentative.

Potrivit art.103 alin.2 din Legea 1/2011 Legea educatiei nationale: Consiliile locale si consiliul Judetean, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti pot contribui din bugetele proprii la finantarea de baza si complementara a unitatilor de invatamant preuniversitar de stat .

Astfel C_ Judetean S__ si Ministerului educatiei, C_, Tineretului si Sportului au atributii legale in asigurarea unei finantari corespunzatoare in vederea Platii drepturilor banesti stabilite in favoarea reclamantilor.

Apararile formulate de catre parat in privinta legitimitatii sale procesuale au fost apreciate ca neintemeiate, deoarece in prezenta cauza reclamantii sunt angajati ai Centrului scolar pentru educatie simleu S_, iar relevanta in solutionare exceptiei invocata de catre parat in acest caz o au prevederile Ordinului nr.5573 din 7 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a invatamantului special si special integrat si ale Regulamentului Cadru din 7 octombrie 2011 privind organizarea si functionare centrelor scolare pentru educatie incluziva, publicat in Monitorul Oficial nr.759 din 27 octombrie 2011.

Astfel, aceste acte normative speciale, care vin sa completeze prevederile Legii 1/2011, act normativ cu caracter general in raport de primele prevad expres in art.34 din Regulamentului Cadru din 7 octombrie 2011 privind organizarea si functionare centrelor scolare pentru educatie incluziva, publicat in Monitorul Oficial nr.759 din 27 octombrie 2011 prevede faptul ca: finantarea activitatii centrului scolar pentru educatie incluziva se asigura de la bugetul consiliului Judetean, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale consiliilor judetene, in baza prevederilor art.99 alin.5 si art.110 alin.3 din Legea 1/2011.

La randul sa art.110 alin.3 din Legea 1/2011 prevede expres: finantarea unitatilor de invatamant special, a claselor de invatamant special, a elevilor din invatamantul special, a liceelor speciale si a CJRAE/CMBRAE se asigura din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale consiliilor judetene si ale sectoarelor municipiului Bucuresti, indiferent de locul de domiciliu al copiilor, prin contract managerial.

De asemenea, potrivit art.102 din Ordinul nr.5573 din 7 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a invatamantului special si special integrat: finantarea invatamantului special si special integrat se asigura de la consiliile judetene.

Calitatea procesual pasiva a paratului I__ scolar Judetean S__ este justificata in cauza raportat la faptul ca in temeiul aceluiasi context legislativ, acesta a avut calitate procesuala pasiva in procesele in cadrul carora s-au acordat drepturile salariale aferente carora, se solicita in prezentul dosar dobanda legala.

Este adevarat ca I__ scolar Judetean nu are calitatea de angajator, intre acesta si cadrele didactice nu se nasc raporturi de munca, ele iau fiinta intre directorul unitatii de invatamant si cadrele didactice, cu toate acestea I__ scolar Judetean nu este lipsit in totalitate de atributii in ceea ce priveste indeplinirea obligatiei de a aloca, sumele necesare privind plata drepturilor salariale. Astfel, potrivit art. 40 alin. 1 din HG nr. 2192/2004 de aprobare a Normelor metodologice privind finantarea si administrarea unitatilor de invatamant preuniversitar de stat, ``dupa aprobarea legii bugetului de stat, consiliul Judetean si C_ General al Municipiului Bucuresti, prin hotarare si cu asistenta tehnica a direc?iei generale a Finantelor publice si a inspectoratului scolar, vor repartiza unitatilor administrativ-teritoriale sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si, dupa caz, fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit la dispozitia acestora``. Totodata, potrivit art. 45 alin. 4 din actul normativ mentionat anterior ``inspectoratele scolare judetene, respectiv al municipiului Bucuresti, prin compartimentele de contabilitate si informatizare, centralizeaza situatiile privind execu?ia bugetara pe unitati de invatamant prevazute in anexele nr. 3 si 4 si le transmit Consiliului national pentru finantarea invatamantului Preuniversitar si comisiilor judetene de finantare a invatamantului.

Instanta de fond a admis exceptia lipsei calitatii procesual pasive a paratului M_ Finantelor P_ avand in vedere Decizia nr. 10/19.09.2011 pronuntata de ICCJ in solutionarea unui recurs in interesul legii prin care a statuat cu caracter obligatoriu ca in aplicarea dispozitiilor art. 72 din Codul de procedura civila raportat la art. 19 din legea nr. 500/2002 privind finantele publice , cu modificarile si completarile ulterioare, si art. 1-4 din Ordonanta Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligatiilor de plata ale institutiilor publice, stabilite prin titluri executorii , cu modificarile si completarile ulterioare, cererea de chemare in garantie a Ministerului Finantelor P_ formulata de catre institutiile publice angajatoare sau ordonatorii de credite cu privire la drepturile salariale ale personalului din sectorul bugetar ori la ajutorul financiar prevazut in favoarea cadrelor didactice titulare si/sau suplinitoare calificate din invatamantul preuniversitar de Legea nr.315/2006 privind stimularea achizi?ionarii de car?i sau de programe educa?ionale pe suport electronic , necesare imbunata?irii calitatii activitatii didactice, in invatamantul preuniversitar, nu indeplineste cerintele prevazute de textul de lege.

Inainte de abordarea fondului prezentei cauze, tribunalul a precizat ca in speta nu se pune problema prescriptiei extinctive, intrucat in actiunea lor, reclamantii au solicitat dobanda legala numai pentru ultimii trei ani anteriori introducerii actiunii, respectiv in cadrul termenului legal de prescriptie .

Cu privire la fondul cauzei, instanta a constatat urmatoarele:

Instanta a retinut ca starea de fapt nu a fost contestata in prezenta cauza si se verifica intru totul prin inscrisurile depuse la dosar in sensul ca prin sentintele civile mentionate in actiunea reclamantului s-a dispus obligarea unitatii de invatamant parate la plata in favoarea membrilor de sindicat in numele carora a fost formulata actiunea a unor drepturi salariale restante. Aceste drepturi salariale au facut obiectul esalonarii dispuse prin OUG nr. 71/2009.

Prin decizia nr. 2/2014 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in cadrul solutionarii unui recurs in interesul legii, obligatorie pentru instantele de judecata in temeiul art. 517 alin. 4 din Codul de procedura civila s-a statuat faptul ca: In aplicarea dispozitiilor art. 1082 si 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza I si art. 1.535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare, pot fi acordate daune interese moratorii sub forma dobanzii legale pentru plata esalonata a sumelor prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar in conditiile art. 1 si 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobata cu modificari prin Legea nr. 230/2011.

In cuprinsul motivarii Inalta Curte a precizat si faptul ca actualizarea sumelor datorate cu indicele de inflatie reprezinta doar o reparatie partiala pentru prejudiciul produs prin intarziere si in consecinta nu exclude acordarea dobanzii legale. Nu se poate, prin urmare considera ca prejudiciul este reparat prin actualizarea sumelor datorate cu indicele de inflatie,

C_ legislativ care reglementeaza in prezent dobanda legala este Ordonanta Guvernului nr. 13/2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar iar potrivit art. 2 al acestui act normativ : In cazul in care, potrivit dispozitiilor legale sau prevederilor contractuale, obligatia este purtatoare de dobanzi remuneratorii si/sau penalizatoare, dupa caz, si in absenta stipulatiei exprese a nivelului acestora de catre parti, se va plati dobanda legala aferenta fiecareia dintre acestea.

Potrivit art.1 alin.3 din Ordonanta Guvernului nr. 13/2011: Dobanda datorata de debitorul obligatiei banesti pentru neindeplinirea obligatiei respective la scadenta este denumita dobanda penalizatoare.

Inalta Curte de Casatie si Justitie a mai statuat prin Decizia 21 din 22/06.2015, pronuntata de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 521 alin. 3 din Codul de procedura civila, faptul ca: In interpretarea si aplicarea prevederilor art. 1079 alin. 2 pct. 3 din Codul civil de la 1864 si art. 1523 alin. 2 lit. d din Codul civil raportat la art. 166 alin. 1 si 4 din Codul Muncii, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare (art. 161 alin. 1 si 4 din Codul Muncii in forma anterioara republicarii) si art. 1088 Cod civil de la 1864, art. 2 din O.G. nr. 9/2000, aprobata prin Legea nr. 356/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 2 din O.G. nr. 13/2011, aprobata prin Legea nr. 43/2012, cu modificarile si completarile ulterioare si art. 1535 din Codul civil, dobanzile penalizatoare datorate de stat pentru executarea cu intarziere a obligatiilor de plata pot fi solicitate pentru termenul de 3 ani anterior datei introducerii actiunii.

Prin urmare, creditorii reclamanti sunt indreptatiti la daune-interese sub forma dobanzii legale penalizatoare pentru o perioada de trei ani anteriori introducerii cererii de plata a dobanzii, si in continuare pana la data Platii efective, dobanzi al caror cuantum va fi stabilit si in functie de Platile esalonate efectuate in executarea creantelor din titlurile executorii.

P_ toate aceste considerente, instanta de fond a admis actiunea Asa cum a fost formulata si precizata de L_ S_ D__ invatamant pentru si in numele reclamantilor, membrii de sindicat B_ M__, C_ M__, B_ M_, B_ F__, C_ L__, CIOCMAREAN I_, NILAS C__, DAROCZI A_, D__ E__, M_ L_, in contradictoriu cu paratii C_ scolar P_ educatie INCLUZIVA S_ S_, M_ EDUCATIEI NATIONALE SI CERCETARII STIINTIFICE, I__ scolar Judetean S__ si C_ Judetean S__.

Paratul C_ scolar P_ educatie INCLUZIVA S_ S_, in calitate de angajator, a fost obligat sa calculeze si sa plateasca reclamantilor dobanda penalizatoare pentru plata cu intarziere a obligatiilor de plata stabilite prin sentinta civila nr. 1029/15.03.2010 pronuntata in dosarul nr. x si decizia civila nr. 3081/R/2010 a Curtii de Apel Cluj, calculata pentru termenul de 3 ani anteriori introducerii prezentei actiuni, respectiv incepand cu data de 18.03.2013 si in continuare pana la data Platii efective.

De asemenea, pentru motivele mai sus aratate, paratii I__ scolar AL JudetulUI SALAJJ, M_ EDUCATIEI NATIONALE SI CERCETARII STIINTIFICE si C_ Judetean S__ au fost obligati sa aloce fondurile necesare Platii sumelor de bani, obiect al prezentei cauze .

In baza art. 453 si art.455 C.proc.civ., paratii impotriva carora a fost admisa actiunea, conform dispozitivului hotararii, au fost obligati, in solidar, la plata catre reclamanta a sumei de 84 lei, reprezentand cheltuieli de judecata, respectiv onorariu avocatial, conform facturii depuse la dosar.

Impotriva acestei hotarari paratii I__ scolar AL JudetulUI S__, C_ Judetean S__, M_ EDUCATIEI NATIONALE si CERCETARII STIINTIFICE au declarat apel in termen legal.

Prin apelul declarat de paratul I__ scolar AL JudetulUI S__, s-a solicitat modificarea sentintei in sensul respingerii actiunii reclamantilor pentru lipsa calitatii procesuale pasive.

In motivare s-a aratat ca hotararea primei instante este nelegala avand in vedere ca in raport cu reclamantii, apelantul parat nu are calitatea de angajator si nici de ordonator principal de credite.

Conform art. 104 alin.2 din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare finantarea unitatilor de invatamant se realizeaza prin bugetele locale si nu prin bugetul inspectoratelor scolare.

Prin apelul declarat de paratul M_ educatieI nationalE si C_ STIINTIFICE Bucuresti se solicita schimbarea sentintei atacate in sensul respingerii actiunii.

In motivarea apelului s-a aratat ca hotararea apelata este nelegala intrucat potrivit legislatiei, acordarea dobanzii legale se impune pentru neplata la scadenta a sumelor datorate, creditorul fiind privat de folosirea sumei de bani cuprinsa intre data scadenta si data Platii efective.

Acordarea dobanzilor legale pentru intarzierea la plata a sumelor datorate reprezenta o sanctiune, respectiv aceea de daune moratorii pentru neexecutarea obligatiei de plata .

Ori, esalonarea la plata a drepturilor salariale stabilite prin hotarari judecatoresti s-a facut in conformitate cu prevederile legale ale OUG nr.71/2009 si nu ii poate fi imputata nici o culpa.

Astfel, prin O.U.G. nr. 71/2009 s-a instituit o modalitate de esalonare a executarii silite a titlurilor executorii, urmand ca valoarea acestora sa fie platita in mod esalonat __ 5 ani.

In situatia de fata, pierderea efectiv suferita de creditor a fost remediata prin masura prevazuta de Ordonanta de urgenta a guvernului constand in actualizarea sumelor stabilite prin titlul executor cu indicele preturilor de consum.

In drept, s-a invocat prevederile art. 466-482 Cod procedura civila.

Prin apelul declarat de paratul C_ Judetean S__ s-a solicitat schimbarea sentintei atacate, in sensul constatarii, in principal, a lipsei calitatii procesuale pasive, iar in subsidiar respingerea actiunii ca fiind nefondata.

In motivare s-a aratat ca se impune admiterea exceptiei lipsei calitatii pasive a Consiliului Judetean S__, intrucat in prezenta cauza nu exista identitate intre C_ Judetean S__ si persoana obligata la plata dobanzi legale solicitate de catre reclamant, deoarece art. 111 alin. (2) din Legea educatiei nationale nr. 1/2011 dispune ca ``finantarea cheltuielilor privind inspectoratele scolare, casele corpului didactic, palatele si cluburile copiilor si elevilor, cluburile sportive scolare se asigura prin bugetul de stat, prin bugetul Ministerului educatiei, C_, Tineretului si Sportului``.

De asemenea apelantul precizeaza ca C_ L__ are ca atributii potrivit art. 36 alin. 4 lit. a din Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale, aprobarea bugetului local si in consecinta repartizarea fondurilor necesare pentru functionarea unitatilor de invatamant preuniversitar.

De asemenea, in litigiile de acest tip, Asa cum s-a subliniat in doctrina si practica judiciara, este imperios necesar sa figureze unitatea cu personalitate juridica in raport cu care reclamantul poate dobandi repararea prejudiciului invocat prin actiune . Aceasta premisa nu confera insa legitimare procesuala unor institutii cu care reclamantul nu are un raport juridic de drept substantial, ci numai persoanei juridice ce are un astfel de raport juridic cu reclamantul.

Prin urmare, dat fiind faptul ca drepturile salariale solicitate de catre reclamanti sunt derivate din raportul de munca in care acestia sunt parte, calitatea procesuala pasiva apartine unitatii cu personalitate juridica ce este, de asemenea, parte a raportului de munca .

In acest context apreciaza ca se impune a se retine ca fiind intemeiata exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Consiliului Judetean S__, cu consecinta respingerii actiunii ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.

Pe fondul cauzei, solicita respingerea actiunii ca fiind nefondata avand in vedere faptul ca o parte din suma stabilita de catre instanta de judecata prin hotararile judecatoresti a fost platita reclamantilor-creditori, iar pentru perioadele ramase creantele nu sunt exigibile, fiind afectate de termene suspensive, stabilite in favoarea debitorului pe cale legala. Ca efect al termenelor legale suspensive, stabilite pe cale legala in favoarea debitorilor, creditorii nu pot solicita executarea obligatiilor stabilite prin hotarari judecatoresti in intervalul acestor termene, astfel incat pentru aceste perioade de timp nu se justifica acordarea dobanzii penalizatoare.

In drept, a invocat prevederile Codului de procedura civila, Legea educatiei nationale nr. 1/2011, OUG nr. 71/2009 modificata si completata, precum si restul actelor normative relevante in prezenta cauza.

Prin intampinarea inregistrata, reclamanta L_ S_ D__ invatamantUL S__ a solicitat respingerea apelurilor ca nefondate, cu obligarea apelantilor la plata cheltuielilor de judecata (f.37-40).

Paratul apelant C_ Judetean S__ a formulat raspuns la intampinarea reclamantei prin care a reiterat sustinerile din apelul propriu (f.53-55).

Analizand sentinta apelata prin prisma motivelor de apel invocate si a apararilor formulate, Curtea, in temeiul art. 479 alin. 1 C.pr.civ., retine urmatoarele:

Prin hotararile judecatoresti irevocabile, mentionate in dispozitivul sentintei apelate, unitatea de invatamant parata a fost obligata sa plateasca membrilor de sindicat care fac parte din categoria personalului din invatamant, sume de bani cu titlul de diferente de drepturi salariale, care au fost actualizate cu rata inflatiei, iar paratii apelanti au fost obligati sa aloce sumele necesare Platii acestor drepturi salariale.

Prin prezentul demers judiciar s-a solicitat ca unitatea de invatamant parata sa fie obligata sa plateasca si daune-interese moratorii sub forma dobanzii legale, reprezentand prejudiciul suferit prin executarea cu intarziere a obligatiei de plata, iar paratii apelanti sa aloce sumele necesare Platii acestor dobanzi.

Motivul de apel al paratului C_ Judetean S__ cu privire la modul de solutionare a exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a acestuia este apreciat de Curte ca fiind nefondat.

Astfel, conform art.103 alin.1 din Legea 1/2011 Legea educatiei nationale: M_ educatiei, C_, Tineretului si Sportului are drept de ini?iativa in domeniile politicii financiare si resurselor umane din domeniul educatiei si colaboreaza cu alte ministere, cu autoritati locale, structuri asociative reprezentative ale autoritatilor administratiei publice locale, cu asocia?ii reprezentative ale parin?ilor, asocia?ii reprezentative profesionale ale cadrelor didactice, precum si cu sindicatele reprezentative.

Art.103 alin.2 din Legea 1/2011 Legea educatiei nationale statueaza ca: Consiliile locale si consiliul Judetean, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti pot contribui din bugetele proprii la finantarea de baza si complementara a unitatilor de invatamant preuniversitar de stat .

Astfel, atat C_ Judetean S__, cat si Ministerului educatiei, C_, Tineretului si Sportului au atributii legale in asigurarea unei finantari corespunzatoare in vederea Platii drepturilor banesti stabilite in favoarea reclamantilor.

In speta, reclamantii sunt angajati ai Centrului scolar pentru educatie simleu S_, iar relevanta in solutionare exceptiei invocata de catre parat o au prevederile Ordinului nr.5573 din 7 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a invatamantului special si special integrat si ale Regulamentului Cadru din 7 octombrie 2011 privind organizarea si functionare centrelor scolare pentru educatie incluziva, publicat in Monitorul Oficial nr.759 din 27 octombrie 2011.

Aceste acte normative speciale, care vin sa completeze prevederile Legii 1/2011, act normativ cu caracter general in raport de primele prevad expres in art.34 din Regulamentului Cadru din 7 octombrie 2011 privind organizarea si functionare centrelor scolare pentru educatie incluziva, publicat in Monitorul Oficial nr.759 din 27 octombrie 2011 prevede faptul ca: finantarea activitatii centrului scolar pentru educatie incluziva se asigura de la bugetul consiliului Judetean, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale consiliilor judetene, in baza prevederilor art.99 alin.5 si art.110 alin.3 din Legea 1/2011.

La randul sa art.110 alin.3 din Legea 1/2011 prevede expres: finantarea unitatilor de invatamant special, a claselor de invatamant special, a elevilor din invatamantul special, a liceelor speciale si a CJRAE/CMBRAE se asigura din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale consiliilor judetene si ale sectoarelor municipiului Bucuresti, indiferent de locul de domiciliu al copiilor, prin contract managerial.

De asemenea, potrivit art.102 din Ordinul nr.5573 din 7 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a invatamantului special si special integrat: finantarea invatamantului special si special integrat se asigura de la consiliile judetene.

Motivul de apel al paratului I__ scolar Judetean S__ cu privire la modul de solutionare a exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a acestuia este apreciat de Curte ca fiind neintemeiat.

Calitatea procesual pasiva a paratului I__ scolar Judetean S__ este justificata in cauza raportat la faptul ca in temeiul aceluiasi context legislativ, acesta a avut calitate procesuala pasiva in procesele in cadrul carora s-au acordat drepturile salariale aferente carora, se solicita in prezentul dosar dobanda legala.

Este adevarat ca I__ scolar Judetean nu are calitatea de angajator, intre acesta si cadrele didactice nu se nasc raporturi de munca, ele iau fiin?a intre directorul unitatii de invatamant si cadrele didactice, cu toate acestea I__ scolar Judetean nu este lipsit in totalitate de atributii in ceea ce priveste indeplinirea obligatiei de a aloca, sumele necesare privind plata drepturilor salariale.

Potrivit art. 40 alin. 1 din HG nr. 2192/2004 de aprobare a Normelor metodologice privind finantarea si administrarea unitatilor de invatamant preuniversitar de stat, ``dupa aprobarea legii bugetului de stat, consiliul Judetean si C_ General al Municipiului Bucuresti, prin hotarare si cu asistenta tehnica a directiei generale a Finantelor publice si a inspectoratului scolar, vor repartiza unitatilor administrativ-teritoriale sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si, dupa caz, fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit la dispozitia acestora``. Totodata, potrivit art. 45 alin. 4 din actul normativ mentionat anterior ``inspectoratele scolare judetene, respectiv al municipiului Bucuresti, prin compartimentele de contabilitate si informatizare, centralizeaza situatiile privind executia bugetara pe unitati de invatamant prevazute in anexele nr. 3 si 4 si le transmit Consiliului national pentru finantarea invatamantului Preuniversitar si comisiilor judetene de finantare a invatamantului".

In privinta fondului litigiului si pornind de la datele concrete ale acestei spete, Curtea apreciaza ca in acest caz este admisibil cumulul dobanzii legale cu actualizarea acelorasi sume cu indicele de inflatie, deoarece cele doua masuri reparatorii au natura juridica diferita neajungandu-se, in acest fel, la o dubla reparare a prejudiciului, ci, dimpotriva, se asigura repararea integrala a prejudiciului.

Astfel, prin OUG nr. 71/2009 a fost stabilita o modalitate de executare esalonata a hotararilor judecatoresti avand ca obiect acordarea unor drepturi de natura salariala stabilite in favoarea personalului din sectorul bugetar, stabilindu-se la art. 1 alin. 3 ca sumele platite se vor actualiza cu indicele preturilor de consum comunicat de Institutul national de S_, admitandu-se astfel de catre legiuitor ca esalonarea Platii produce un prejudiciu ce trebuie acoperit.

In acelasi sens, art. 1531 din Noul Cod Civil stabileste la alin. 1 ca creditorul are dreptul la repararea integrala a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutarii, precum si faptul ca prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferita de creditor si beneficiul de care acesta este lipsit, iar la art. 1535 se prevede ca in cazul in care o suma de bani nu este platita la scadenta, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenta pana in momentul platii, in cuantumul convenit de parti sau, in lipsa, in cel prevazut de lege, fara a trebui sa dovedeasca vreun prejudiciu. In acest caz, debitorul nu are dreptul sa faca dovada ca prejudiciul suferit de creditor ca urmare a intarzierii Platii ar fi mai mic.

Asadar, in situatia executarii cu intarziere a obligatiei de plata a unei sume de bani, daunele-interese sub forma dobanzii legale se datoreaza in virtutea legii, fara a se face dovada unui prejudiciu si fara ca principiul repararii integrale a prejudiciului sa poata fi nesocotit.

fata de aceste dispozitii legale mai sus amintite, este evident ca primeaza principiul repararii integrale a prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutarii de catre debitor a obligatiei, conform caruia prejudiciul cuprinde atat pierderea efectiv suferita de creditor - damnum emergens, cat si beneficiul de care acesta este lipsit - lucrum cessans.

Prin dispozitiile art. 1 alin. 3 din OUG nr. 71/2009 a fost instituit un prim element de reparare a integrala a prejudiciului, constand in actualizarea sumelor stabilite prin titlul executoriu cu indicele preturilor de consum, insa principiul repararii integrale a prejudiciului suferit de reclamanta, ca efect al executarii esalonate a titlurilor executorii, impune si luarea in considerare a celui de-al doilea element constitutiv al prejudiciului, prin acordarea beneficiului de care a fost lipsit, respectiv daune-interese moratorii, sub forma dobanzii legale.

In acest sens, prin Decizia nr. 2/2014 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea unui recurs in interesul legii s-a statuat ca: ``In aplicarea dispozitiilor art. 1082 si 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza I si art. 1.535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobanzii legale pentru plata esalonata a sumelor prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar in conditiile art. 1 si 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobata cu modificari prin Legea nr. 230/2011.``

In conditiile in care potrivit dispozitiilor art. 517 alin. 4 din C.pr.civ. dezlegarea data problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante este evident ca nu pot fi primite criticile din apel ce vizeaza indreptatirea membrilor de sindicat la a beneficia de daune moratorii sub forma dobanzii legale pentru sumele datorate cu titlu de drepturi salariale in baza titlurilor executori a caror executare a fost esalonata.

In prezenta cauza este evident ca suntem in prezen?a unui litigiu de munca, deoarece se urmareste acordarea de daune-interese moratorii pentru executarea cu intarziere a titlurilor executorii privind drepturi salariale.

Ca atare, sunt incidente prevederile art. 171 alin. 1 din C.muncii, care prevad ca dreptul la actiune cu privire la drepturile salariale, precum si cu privire la daunele rezultate din neexecutare in totalitate sau in parte a obligatiilor privind plata salariilor se prescrie in termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.

Prin urmare, dobanda legala a inceput sa curga pentru drepturile salariale cuprinse in fiecare titlu a carui executare silita a fost esalonata de la data pronuntarii hotararii, debitorii fiind de drept in intarziere, astfel incat sunt nefondate sustinerile din apel.

In acest sens, prin Decizia nr. 21 din 22 iunie 2015 data de Inalta Curtea de Casatie si Justitie ca urmare a unei sesizari formulate in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile s-a stabilit ca: ``In interpretarea si aplicarea prevederilor art. 1079 alin. 2 pct. 3 din Codul civil de la 1864 si art. 1.523 alin. (2) lit. d) din Codul civil raportat la art. 166 alin. (1) si (4) din Codul muncii, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare [art. 161 alin. (1) si (4) din Codul muncii in forma anterioara republicarii] si art. 1088 din Codul civil de la 1864, art. 2 din O.G. nr. 9/2000, aprobata prin Legea nr. 356/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 2 din O.G. nr. 13/2011, aprobata prin Legea nr. 43/2012, cu modificarile si completarile ulterioare, si art. 1.535 din Codul civil, dobanzile penalizatoare datorate de stat pentru executarea cu intarziere a obligatiilor de plata pot fi solicitate pentru termenul de 3 ani anterior datei introducerii actiunii``.

De asemenea, prin Decizia nr. 7 din 27 aprilie 2015 pronuntata de Inalta Curtea de Casatie si Justitie pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la modalitatea de interpretare a dispozitiilor art. 16 alin. 1 lit. a) si b) si art. 17 alin. 3 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva, republicat ( Decretul nr. 167/1958), raportate la dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executori, Inalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit ca Platile voluntare esalonate in temeiul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobata cu modificari prin Legea nr. 230/2011, efectuate in baza unui titlu executoriu nu intrerup termenul de prescriptie a dreptului material la actiune pentru daunele-interese moratorii sub forma dobanzii penalizatoare.

S-a mai retinut ca daunele-interese moratorii, sub forma dobanzii legale, pentru executarea cu intarziere a creantelor recunoscute prin titluri executorii, au caracterul unor prestatii succesive si sunt datorate pentru intreaga perioada de executare cu intarziere si calculate pentru fiecare zi de intarziere, cu incepere de la data scadentei acestei creante .


Aceste decizii sunt obligatorii, potrivit dispozitiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila.

Referitor la invocarea de catre apelanti a faptului ca nu au obligatia de a plati sumele de bani pretinse prin actiune, Curtea are in vedere faptul ca prin sentinta apelata nu a fost instituita in sarcina paratilor apelanti obligatia de plata, ci doar aceea de aloca catre unitatea de invatamant sumele de bani necesare efectuarii Platilor catre membrii de sindicat.

Se constata a fi nefondata si Sustinerea din apel referitoare la inexistenta unei creante certe, lichide si exigibile. Curtea retine ca dobanzile legale reprezinta o creanta certa, lichida si exigibila deoarece existenta lor neindoielnica rezulta din dispozitiile legale mai sus citate, titlul executoriu contine elementele care permit stabilirea dobanzilor, iar obligatia debitorului este ajunsa la scadenta.

Retinand obligatiile legale care revin paratului apelant C_ Judetean in materia finantarii cheltuielilor de personal din unitatile de invatamant special - art. 110 alin. 3 din Legea nr. 1/2011, si avand in vedere faptul ca acestia sunt debitorii obligatiei de alocare a fondurilor banesti, obligatie ce a fost instituita prin titlurile executorii indicate in petitul actiunii, este evident ca si obligatia de alocare pentru plata daunelor-interese moratorii sub forma dobanzii legale incumba acestui parat, in conditiile in care drepturile salariale nu au fost achitate la scadenta sau au fost achitate cu intarziere.

Potrivit dispozitiilor cuprinse in Ordinul nr. 4576/2011 emis de Ministrul educatiei nationale privind validarea fluxurilor financiare pentru cheltuielile de personal in invatamantul preuniversitar de stat, I__ scolar Judetean S__ avizeaza statele de plata .

In temeiul art.36 alin.2 lit. d) din Legea nr. 215/2001 privind administratia locala, consiliul local are ca atributie aprobarea bugetului local si repartizarea fondurilor necesare unitatilor scolare, iar primarul, conform dispozitiilor art. 63 alin.4 lit. a) din aceeasi lege, exercita functia de ordonator principal de credite.

Potrivit art. 94 din Legea nr. 1/2011, M_ educatiei, C_, Tineretului si Sportului are drept de initiativa si de executie in domeniul politicii financiare si al resurselor umane din sfera educatiei, colaborand in acest sens, potrivit dispozitiilor art. 103 din acelasi act normativ, cu autoritatile locale.

Curtea retine insa ca, pentru ca Directiile generale ale Finantelor publice judetene, potrivit dispozitiilor art. 104 alin. 5 din Legea nr.1/2011, sa poata repartiza pe comune, orase, municipii finantarea necesara unitatilor de invatamant, se impune, in prealabil, ca, la fundamentarea acestei finantari, toate institutiile cu atributii in domeniu sa aiba initiativa si sa colaboreze in vederea aplicarii tuturor actelor normative din domeniul salarizarii personalului din invatamant, astfel cum acestea au fost adoptate, respectiv sa solicite fondurile ce acopera plata tuturor acestor drepturi .

Se retine ca apelantului ISJ ii revin atributii legale insemnate in ceea ce priveste avizarea statelor de plata, fundamentarea fondurilor necesare si asigurarea finantarii unitatilor de invatamant, necesare Platii tuturor drepturilor banesti cuvenite personalului din invatamant, cu respectarea legilor in vigoare la data scadentei acestora.

Asa fiind, avand in vedere considerentele expuse, in temeiul art. 480 alin.1 C.pr.civ., Curtea va respinge ca nefondate apelurile declarate, urmand a fi pastrata ca legala si temeinica hotararea atacata.

In temeiul dispozitiilor art. 453 alin. 1 C.pr.civ., apelantii vor fi obligat sa plateasca intimatei L_ S_ din invatamantul S__, suma de 83,30 lei, cheltuieli de judecata in apel, reprezentand onorariu de avocat dovedit prin inscrisul de la f.69 din dosar.

Pentru aceste motive,
In numele legii
Decide:


Respinge ca nefondate apelurile declarate de paratii I__ scolar Judetean S__, cu sediul in Z__, __, jud. S__, C_ Judetean S__, cu sediul in Z__, PiAsa 1 Decembrie 1918, nr. 12, jud. S__ si M_ educatieI nationalE si C_ stiintificE, cu sediul in Bucuresti, sector 1, _. 28-30, impotriva sentintei civile nr. 1.065 din 12.09.2016 a Tribunalului S__ pronuntata in dosarul nr. x, pe care o mentine.

Obliga pe apelanti sa plateasca intimatei L_ S_ D__ invatamantUL S__, cu sediul in Z__, P-?a Unirii, nr. 2, jud. S__ suma de 83,30 lei cheltuieli de judecata in apel.

Definitiva.




Pronuntata de: Curtea de Apel Cluj - Sectia I civila, Decizia civila nr. 93/A/2017, in sedinta publica din 25.01.2017


Citeşte mai multe despre:    Subiect pasiv unitate invatamant consiliu local judetean    Centru scolar calitate procesuala    Dobanda legala la salariu    Cumul dobanzi plata salarii    Temeiuri cumul dobanzi salariu functionari
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe