Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Contractul colectiv de munca la nivel de unitate nu poate prevedea drepturi cu caracter inferior celor reglementate de C.C.M. incheiate la nivel de ramura sau grup de unitati

Contractul colectiv de munca la nivel de unitate nu poate prevedea drepturi cu caracter inferior celor reglementate de C.C.M. incheiate la nivel de ramura sau grup de unitati

  Publicat: 20 Jan 2019       404 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
P_ sentinta civila nr. 2014 din data de 24.02.2016 Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale a respins cererea formulata de reclamanti, prin Federatia nationala Feroviara miscare C_, in contradictoriu cu paratele C__ nationalA DE C__ F_ „C.F.R.” S.A., si C__ nationalA DE C__ F_ „C.F.R.” S.A. – S_ REGIONALA DE C__ F_ C_, ca neintemeiata.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Legea 10 din 2001. Entitatea cu personalitate juridica care exercita, in numele statului, dreptul de proprietate publica/privata cu privire la un bun ce face obiectul legii (minister, primarie, prefectura sau orice alta institutie publica)
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
A fost promulgat la 11.09.1865
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Sindicatele sunt persoane juridice independente, fara scop patrimonial, constituite in scopul apararii si promovarii drepturilor colective si individuale,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
A fost promulgat la 11.09.1865
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
A fost promulgat la 11.09.1865
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Serviciul de amator - serviciu de radiocomunicatii avand ca scop
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Realizarea veniturilor bugetare si folosirea lor pentru acoperirea cheltuielilor aprobate de buget.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Este o tranzactie sau o serie de tranzactii cu valori mobiliare conferind persoanei sau grupului de persoane implicate, prin titlurile astfel dobandite, singure ori impreuna cu cele deja detinute ori controlate, o pozitie de control sau majoritara in participare la capitalul emitentului.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
A fost promulgat la 11.09.1865
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
(termen CNA) Drepturile obtinute de catre un radiodifuzor, în temeiul unui contract, de la organizatorul unui eveniment si/sau de la proprietarul ori, dupa caz, administratorul locului unde se desfasoara evenimentul, de la autori si de la alti detinatori de drepturi vizati,
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
A fost promulgat la 11.09.1865
Folosirea bunurilor corporale si incorporale, folosire care antreneaza pierderea imediata sau treptata a utilitatilor lor.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Legea 10 din 2001. Entitatea cu personalitate juridica care exercita, in numele statului, dreptul de proprietate publica/privata cu privire la un bun ce face obiectul legii (minister, primarie, prefectura sau orice alta institutie publica)
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Legea 10 din 2001. Entitatea cu personalitate juridica care exercita, in numele statului, dreptul de proprietate publica/privata cu privire la un bun ce face obiectul legii (minister, primarie, prefectura sau orice alta institutie publica)
Drepturi subiective care confera titularului lor cea mai mare putere si certitudine, producandu-si efectele de indata, in mod definitiv si irevocabil, nefiind afectate de nici o modalitate.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
Stipulatie sau prevedere din cuprinsul unui contract.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Banii folositi pentru a desfasura o afacere. Stoc de valori sau de active care, intrate in circuitul economic, pot genera venituri posesorilor lor.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Banii folositi pentru a desfasura o afacere. Stoc de valori sau de active care, intrate in circuitul economic, pot genera venituri posesorilor lor.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
A fost promulgat la 11.09.1865
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.

Pentru a se pronunta astfel, instanta de fond a retinut urmatoarea situatie de fapt si de drept:

Potrivit art.229 din Codul muncii, contractele colective de munca incheiate cu respectarea dispozitiilor legale constituie legea partilor. Executarea Contractului colectiv de munca este obligatorie pentru parti conform art.148 din Legea dialogului social. Partenerii de dialog social, cu respectarea prevederilor art.149 din Legea dialogului social, au procedat la modificarea clauzelor din Contractul colectiv de munca pe anul 2009-2010 cu nr.2591/2009 referitoare la salariul suplimentar si la ajutorul material pentru sarbatorile de C_ din anul 2010 prin incheierea actului aditional din 22.04.2010 existent in copie la fila 108 din dosar.

Astfel, partenerii de dialog social au convenit si stabilit ca art.32 din Contractul colectiv de munca la nivel de unitate se completeaza cu paragraful conform caruia pentru anul 2010 salariul suplimentar nu se acorda. De asemenea, s-a procedat la modificarea art.65 ultim. alineat in sensul ca pentru anul 2010 nu se acorda ajutorul material cu ocazia sarbatorilor de C_.

Conventia din actul aditional privind modificarea continutului celor 2 articole a fost incheiata cu respectarea dispozitiilor legale si are putere de lege intre parti conform art.229 alin.4 din Codul muncii.

In speta, s-a facut dovada existentei Contractului colectiv de munca la nivel de unitate astfel ca nu se aplica dispozitiile Contractului colectiv de munca incheiat la nivel superior in raport de prevederile art.247 din Codul muncii in vigoare in anul 2010.

Reclamantii au invocat ca temei de drept prevederile art.30 alin.1 si art.71 din Contractul colectiv de munca la nivel de grup de unitati din transportul feroviar pe anii 2006 -2007 prelungit prin act aditional ce nu sunt incidente in cauza deoarece exista contract colectiv de munca la nivel de unitate . Concluzionand instanta retine ca reclamantii nu sunt indreptatiti sa beneficieze de drepturile solicitate in raport de prevederile art.32 si 65 din Contractul colectiv de munca nr.2591/2009 la nivel de unitate modificat prin actul aditional nr.17,18/22.04.2004.

Prin actul aditional nr.1718 incheiat la data de 22.04.2010, s-au modificat clauzelor Contractul colectiv de munca pe anul 2009 -2010 cu numarul 2591/2009 referitoare la salariul suplimentar si la ajutorul material pentru sarbatoarea de C_ din anul 2010.

Astfel, partenerii de dialog social au convenit si stabilit ca art.32 din Contractul colectiv de munca la nivel de unitate se completeaza cu paragraful conform caruia pentru anul 2010 salariul suplimentar nu se acorda.

De asemenea, s-a procedat la modificarea art.65 ultimul alineat, in sensul ca pentru anul 2010 nu se acorda ajutorul material cu ocazia sarbatorilor de C_.

Prin urmare, partile semnatare ale contractul colectiv de munca au fost de acord ca prevederile referitoare la acordarea ajutorului material de C_ si salariul suplimentar pe anul 2010 sa nu se aplice.

In acest context, cum partile implicate in procesul de negociere a clauzelor contractuale au convenit ca la nivelul anului 2010 sa nu fie acordate ajutorului pentru C_ si salariul suplimentar, iar suspendarea ori neacordarea drepturilor o anumita perioada era permisa de dispozitiile art.31 si 33 din Legea nr.130/1996, in vigoare pe perioada in litigiu, Tribunalul a retinut ca dispozitiile contractului colectiv de munca, modificat prin act aditional, se aplica cu prioritate.

Faptul ca reclamantii au invocat in favoarea lor contractul colectiv de munca incheiat la nivel de grup de unitati nu produce nici un fel de consecinte juridice, art. 238 din Codul muncii nefiind in masura sa conduca la concluzia inlaturarii intelegerii dintre partenerii sociali.

In speta nu se pune problema aplicarii dispozitiilor contractuale mai favorabile fata de imprejurarea ca in contractul colectiv de munca incheiat la nivel de unitate nu sunt stipulate drepturi la un nivel inferior in sensul legii, angajatorul avand posibilitatea neacordarii acestor ajutoare materiale, fiind o masura negociata cu reprezentantii organizatiilor sindicale si care are valoare de lege.

Pentru inlaturarea temeiului conventional al acordarii acestor prime, solicitarea reclamantilor devine lipsita de temei juridic.

Tribunalul a considerat ca prevederile contractului colectiv de munca incheiat la nivel de unitate se aplica in forma negociata intrucat beneficiile recunoscute salariatilor sub forma unui ajutor material cu ocazia sarbatorii de C_, precum si salariul suplimentar au valoarea unor drepturi salariale suplimentare care se acorda din fondurile angajatorului, caz in care conventia dintre partenerii sociali din unitate prin care s-a prevazut neacordarea lor in perioada in litigiu din cauza lipsei fondurilor necesare platii lor trebuie aplicata cu prioritate.

Drepturile pretinse in cauza nu sunt drepturi fundamentale, ci drepturi suplimentare fata de salariul prevazut pentru munca prestata in cursul unei luni, astfel ca angajatorul este in drept sa le modifice in diferite perioade de timp, sa le suspende, chiar anual, or sa nu le acorde, in lipsa fondurilor necesare achitarii acestora.

Prin urmare, data fiind conventia partenerilor sociali in sensul neacordarii drepturilor in litigiu din lipsa veniturilor societatii, Tribunalul a retinut ca fiind neintemeiata solicitarea reclamantilor de obligare a paratei la executarea obligatiei de plata pretinse.

In plus, in ceea ce priveste salariul suplimentar, Tribunalul a retinut ca din interpretarea art. 30 din Contractul colectiv de munca la nivel de grup de unitati, invocat de reclamanti ca temei al pretentiilor formulate, rezulta ca pentru munca desfasurata in cursul unui an calendaristic, dupa expirarea acestuia, personalul va primi un salariu suplimentar echivalent cu salariul de baza de incadrare din luna decembrie a anului respectiv.

Dreptul salariatilor la acest salariu suplimentar este insa conditionat, pe langa criterii subiective ce privesc comportamentul fiecarui angajat in parte, de existenta sursei de finantare prevazuta expres la art.30 alin.3 din Contractul colectiv de munca la nivel de unitate, in sensul ca fondul necesar pentru acordarea salariului se constituie lunar din veniturile realizate in cadrul fondului de salarii, in procent de pana la 10% din fondul de salarii realizat lunar.

Asadar, anual, angajatorul trebuia sa constituie din fondul de salarii un fond special in procent de maxim 10% cu destina?ia Platii salariului suplimentar.

Or, in contextul in care angajatorul nu a avut venituri corespunzatoare acoperirii tuturor cheltuielilor, inregistrand pierderi in perioada in litigiu, precum si Plati restante fata de bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, etc., nu poate fi obligat la plata salariilor suplimentare aferente solicitate de reclamanti.

P_ urmare, cum in perioada in litigiu la nivelul societatii nu s-a constituit acest fond special, datorita realizarii unui nivel al veniturilor scazut si a dificulta?ilor in constituirea fondului de salarii, reclamanti sustin in mod neintemeiat ca se poate plati dreptul pretins pentru anul 2010, in temeiul art.30 din contractul colectiv de munca la nivel de grup de unitati, de vreme ce nu exista fondul special din care sa fie facuta plata, iar o situatie contrara nu a fost dovedita in cauza.

P_ urmare, Tribunalul constatand lipsa temeiului juridic in vederea acordarii drepturilor salariale solicitate de reclamanti, precum si neindeplinirea conditiilor pentru acordarea acestor drepturi, a constatat ca neintemeiate solicitarile acestora si a respins in tot cererea de chemare in judecata .

Neexistand o diferenta de drepturi salariale cuvenite reclamantilor, rezulta ca si solicitarile acestora de obligare a paratei la plata diferentelor lunare, actualizarea sumelor cu rata inflatiei si plata dobanzii legale sunt in tot neintemeiate.

In termen legal, impotriva acestei sentinte a formulat cerere de apel motivata apelanta-reclamanta F_ N_ F_ M_ C_, in numele membrilor de sindicat: V_ G__, G__ C__, B_ M_, R_ V_, V_ D_, M__ D__, M__ I_, M__ D__, R_ F_ P__, solicitand admiterea apelului, schimbarea in tot a sentintei apelate, in sensul admiterii cererii de chemare in judecata, pentru urmatoarele motive de nelegalitate si netemeinicie:

Apelanta si-a intemeiat actiunea pe dispozitiile din CCM incheiat la nivel de grup de unitati din transportul feroviar valabil pentru anii 2006-2008, inregistrat sub nr. 2836/28.12.2006 prelungit prin act aditional inregistrat la MMFES sub nr.370/20.06.2008 pana la data de 31.01.2011.

P_ perioada sus mentionata a fost negociat Contractul colectiv de munca la nivel de grup de unitati din-transportul feroviar intre asocia?ia patronala la nivel de grup de unitati din transportul feroviar (alcatuita din C__ nationala de Cai F_ ``C__" S.A., Societatea nationala de Transport Feroviar de Marfa ``C__ Marfa" S.A. si Societatea nationala de Transport Feroviar de Calatori ``C__ Calatori" S.A.) si organizatiile sindicale reprezentative ale salariatilor, acesta fiind un contract superior celui incheiat la nivel de angajator, iar obligatia legala de a aplica dispozitiile CCM incheiat la nivel superior incumba tuturor angajatorilor inclu?i in grupul de unitati din ramura transporturi feroviare.

P_ Contractul colectiv de munca incheiat la nivel de grup de unitati din transportul feroviar (contract incheiat la nivel superior celui incheiat la nivel de unitate) valabil pe anii 2006-2008 (prelungit prin act aditional pana la data de 31.01.2011), inregistrat la Ministerul Muncii Solidarita?ii Sociale si Familiei sub nr. 370/20/06.2008 sunt negociate mai multe drepturi salariale.

Considera apelanta ca in opinia majoritara a instantelor de judecata s-a considerat ca drepturile salariale solicitate prin actiune, respectiv salariul suplimentar aferent anului 2010 si ajutorul material acordat cu ocazia Sarbatorii Craciunului 2010 vizeaza suplimente ale drepturilor salariale, au o legatura directa si indisolubila cu calitatea de salariati a solicitan?ilor acestora, se acorda corespunzator si proportional muncii prestate de angajati, regulat, si nu exceptional si, nu in ultimul rand, sumele, de bani corespondente acestora sunt fiscalizate in cadrul unui raport de munca si in considerarea calitatii de salariati a solicitantilor.

Aceasta interpretare a clauzelor contractuale este cea veridica si se impune in conformitate cu principiul stabilirii vointei reale a partilor, fiind fara echivoc faptul ca in faza negocierii drepturilor salariale, organizatia sindicala reprezentativa a solicitat si a obtinut recunoasterea lor ca beneficii banesti, iar nu ca drepturi independente de activitatea prestata a angajatilor.

Din aceasta formulare rezulta in mod clar faptul ca aceasta clauza are un caracter obligatoriu, societatea fiind obligata sa plateasca salariatilor la expirarea unui an calendaristic un salariu suplimentar.

Salariul suplimentar solicitat este un drept stabilit in contractul colectiv de munca si conform principiului fortei obligatorii a conventiei, respectiv prevederile art. 1270 codul civil. angajatorul trebuie sa respecte clauzele contractuale negociate de catre parti astfel cum au fost negociate.

Invedereaza apelanta ca CCM susmentionat a produs efecte si dupa expirarea termenului stabilit initial, in conformitate cu prevederile art. 4, alin. 2 din CCM-ul respectiv potrivit carora valabilitatea contractului se prelungea pana la incheierea unui nou contract, dar nu mai mult de 12 luni, daca nici una dintre parti nu denunta contractul cu treizeci de zile inainte de expirarea perioadei pentru care a fost incheiat.

Astfel, fiind convenit la nivel de grup de unitati, din care face parte si parata, conform art. 11, alin. 1. lit. c din Legea nr. 130/1996 sub imperiul careia s-au incheiat, contractul colectiv de munca produce efecte pentru toti salariatii incadrati in toate unitatile grupului pentru care a fost negociat.

Mai mult, devine incident art. 8, alin.2 din acelasi act normativ, conform caruia contractele colective de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munca incheiate la nivel superior.

CCM la nivel de grup de unitati pentru anii 2006-2008 a fost valabil si in perioada pentru care reclamantii solicita drepturile banesti, respectiv pentru 01.01.2010 - 31.12.2010. In perioada 2009-2010 parata avea obligatia sa respecte prevederile CCM la nivel de grup de unitati si sa acorde salariatilor salariul suplimentar pentru anul 2010 si ajutorul material acordat cu ocazia Sarbatorii de C_ 2010, calculate in conformitate cu prevederile art. 41 alin. 3 lit. A din CCM la nivel de grup de unitati, sinand seama si de prevederile art. 41 alin. 3 lit. A din CCM la nivel de ramura Transporturi pe anii 2008-2010 referitoare la salariul de baza minim brut in cuantum de 700 lei, in functie de care trebuie stabilit cuantumul drepturilor cuvenite pentru fiecare salariat .

Prin semnarea CCM, reprezentantii salariatilor si patronatelor au fost de acord neconditionat cu acordarea acestuia, fiind evidenta intentia partilor la semnarea acestuia, respectiv ca aceasta prevedere sa fie o obligativitate, si nu o posibilitate. Considera apelanta ca in mod neintemeiat instanta a intervenit in vointa partilor, dand o alta interpretare decat cea dorita si agreata de partile semnatare, astfel incat considera ca se depasesc conditiile si limitele prevazute de lege si de contractele colective de munca . apelantii nu au beneficiat de aceste prevederi, desi au fost negociate si obtinute prin intelegerea partilor, deoarece conducerea companiei nu a respectat si aplicat prevederile ce fac referire la acestea.

De asemenea, apelanta a facut dovada ca reclamantii indeplinesc conditiile imperative care desemneaza notiunea generica de munca irepro?abila, fapt probat de continutul adeverintelor emise de catre angajator si depuse la dosar.

Angajatorul, potrivit art.40 alin.2 lit.c din Codul muncii si art. 41 alin.5 din Constitutie, are obligatia sa acorde salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din Contractul colectiv de munca aplicabil si din contractele individuale de munca, in cazul nostru paratele nu au dat eficienta prevederilor precizate din Contractul colectiv de munca incheiat la nivel de grup de unitati din transportul feroviar valabil pe anii 2006-2007 (prelungit prin act aditional pentru perioada 2008-2010 si ulterior si pentru anul 2011).

In conformitate cu prevederile cuprinse la art.2 al.(4) din Contractul colectiv de munca incheiat la nivel de grup de unitati din transportul feroviar valabil pe anii 2006-2007 (prelungit prin act aditional): ``Contractele colective de munca la nivel de unitati vor respecta prevederile minimale stabilite prin prezentul contract".

De asemenea, potrivit dispozitiilor art.132 alin.3 din Legea nr.62/2011 - Legea dialogului social: ``contractele colective de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celor stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil incheiat la nivel superior".

In conformitate cu dispozitiile art.229 alin. 1 din Legea nr.53/2003, republicata- Codul muncii, contractul colectiv de munca este conventia incheiata in forma scrisa intre angajator sau organizatia patronala de o parte, si salariati, reprezentati prin sindicate ori in alt mod prevazut de lege, de cealalta parte, prin care se stabilesc clauze privind conditiile de munca, salarizarea, precum si alte drepturi si obligatii ce decurg din raporturile de munca, efectele clauzelor contractului colectiv de munca intinzandu-se, astfel cum stabileste art.133 alin.1 lit.b din Legea nr.62/2011-Legea dialogului social, pentru toti angajatii incadrati in unitatile care fac parte din grupul de unitati pentru care s-a incheiat contractul colectiv de munca .

De altfel, conform prevederilor art. 236 alin. 4 din Codul muncii, contractele colective de munca incheiate cu respectarea dispozitiilor legale constituie legea partilor.

Neplata la termen a drepturilor salariale cuvenite salariatilor a produs prejudicii materiale pe care are obligatia sa le acopere, in temeiul art. 253 din Codul muncii, conform caruia angajatorul este obligat in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale sa il despagubeasca pe salariat in situatia in care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul .

Potrivit art.148 din Legea nr.62/2011 a dialogului social, executarea contractului colectiv de munca este obligatorie pentru parti, neindeplinirea obligatiilor asumate atragand raspunderea partilor care se fac vinovate de aceasta.

In materia executarii obligatiilor se mentioneaza in general de principiul executarii in natura a obligatiei, aceasta insemnand executarea obligatiei in natura ei specifica, realizarea obiectului avut in vedere de parti, debitorul neputand inlocui acest obiect cu o alta prestatie.

In cazul in care debitorul nu executa de buna voie obligatia, creditorul, pentru valorificarea dreptului sau subiectiv patrimonial poate sa recurga la toate mijloacele pe care legea i le pune la dispozitie pentru a-l sili la executare .

Potrivit art. 160 si art.229 alin.4 din Codul muncii coroborat cu art. 1270 alin. 1 din Codul civil, intre organizatiile sindicale reprezentative semnatare a contractelor colective de munca la nivel de unitate si parate s-a stabilit de comun acord ca aceste drepturi salariale vor fi platite salariatilor, care odata stipulate devin legea partilor.

Astfel, avand in vedere aceste considerente, solicita apelanta admiterea apelului asa cum a fost formulat si obligarea paratei la plata drepturilor salariale datorate privind salariul suplimentar pentru anul 2010, echivalent cu salariul de baza de incadrare al salariatului din luna decembrie a anului pentru care se acorda, ajutorul material cu ocazia sarbatorilor de C_, echivalent cu un salariu de baza la nivelul clasei unu de salarizare (prevazut in Anexa l la Contractul colectiv de munca incheiat la nivel de grup de unitati din transportul feroviar valabil pe anii 2006-2007, prelungit pana la data de 28 decembrie 2010), actualizate in raport cu rata inflatiei de la data nasterii drepturilor pana la data Platii efective, precum si acordarea dobanzii legale aferenta drepturilor banesti.

Calculul acestor drepturi se va raporta la un salariu de baza minim brut in cuantum total de 700 lei, astfel cum a fost prevazut prin art. 41 alin. 3 lit. A din CCM incheiat la nivel de ramura transporturi pe anii 2008-2010, valabil pana la data de 31.12.2010. Aceasta reglementare se impune societatii intimate ca oricarei alteia din cadrul ramurii transporturi, chiar nepreluate in CCM la nivel de unitate, pentru aceleasi argumente derulate in precedent cu privire la raportul dintre contractele colective situate la diferite niveluri.

Nici legea, nici CCM mentionat nu conditioneaza acordarea drepturilor pe care le contin in cuantum superior de preluarea lor la nivel de unitate, fiind, pe baza modului de adoptare si redactare, imperative pentru angajator, dupa cum urmeaza: art.3 alin. 1 - clauzele prezentului contract colectiv de munca unic la nivel de ramura transporturi produc efecte pentru toti salariatii incadrati in unitatile de transporturi si activitati conexe din tara, indiferent de structura capitalului acestora; art. 3 alin. 3 - in cazul in care partile au incheiat contractul colectiv de munca la nivel de unitate sau grup de unitati inaintea semnarii, inregistrarii si publicarii prezentului contract colectiv de munca unic la nivel de ramura transporturi, cele de la nivelurile inferioare acestuia se vor adapta la prevederile sale, acolo unde prevederile minimale din prezentul contract nu au fost atinse sau ale carui clauze nu se regasesc incluse.

Prin urmare, contractul colectiv de munca incheiat la nivel de unitate nu poate prevedea, sub sanctiunea neluarii in seama, drepturi cu caracter inferior sau in conditii restrictive celor reglementate de contractele colective de munca incheiate la nivel de ramura sau grup de unitati, impunandu-se ca raportul de munca sa fie sanctionat in continutul cel mai favorabil salariatilor.

Instanta de fond a considerat in mod gresit ca fiind neintemeiat capatul de cerere referitor la plata daunelor interese. In ceea ce priveste actualizarea sumelor ce le vor obtine cu indicele de inflatie considera apelanta ca acest petit este intemeiat avand in vedere ca se impune corelarea salariului cu salariul nominal de care a beneficiat la momentul in care angajatorul datora drepturile salariale pretinse si momentul in care aceste sume vor putea intra efectiv in patrimoniul beneficiarului, stiut fiind faptul ca functia principala a indexarii este atenuarea efectelor inflatiei asupra nivelului de trai. Astfel, dincolo de particularita?ile raporturilor juridice specifice dreptului muncii, in masura in care nu se abroga expres, sunt aplicabile regulile de drept comun ale dreptului civil.

De altfel, chiar in dispozitiile art. 166 alin.4 Codul muncii legiuitorul a stabilit ca intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune interese pentru repararea prejudiciului salariatului.

Conform prevederilor art. 1530 din Codul civil, la obligatiile care au ca obiect o suma oarecare, salariul reprezentand suma de bani pe care angajatorul este obligat sa o plateasca cu titlu de contraprestatie specifica si necesara pentru prestarea muncii, creditorul are dreptul la daune interese pentru repararea prejudiciului pe care debitorul i le-a cauzat si care este consecinta directa si necesara a neexecutarii fara justificare sau, dupa caz, culpabile a obligatiei.

De asemenea, sumele in cauza se cuvin reclamantilor actualizate si cu dobanda legala, intrucat aceasta reprezinta castigul pe care creditorul l-ar fi obtinut din investirea banilor, daca acestia ar fi fost platiti la scadenta acordandu-se cu titlu de reparare a prejudiciului cauzat prin intarziere si acopera beneficiul nerealizat - lucrum cessans.

In ceea ce priveste capatul de cerere referitor la plata dobanzii mentioneaza apelanta faptul ca salariatii prin neacordarea drepturilor salariale au suferit un prejudiciu material constand in contravaloarea drepturilor salariale, prejudiciu pe care angajatorul este dator sa ii acopere in temeiul art. 253 Codul muncii, iar pe de alta parte acest prejudiciu consta si in devalorizarea monedei nationale si lipsa de folosinta a acestor drepturi . Considera ca se impune actualizarea sumei cu indicele de inflatie de la data fiecarei scadente pana la data platii efective, precum si la plata dobanzii legale aferenta sumelor datorate calculata de la data scadentei la data Platii efective, repararea prejudiciului trebuind sa fie integrala.

La data de 21.09.2016, prin Serviciul Registratura al Curtii, a depus intampinare intimata C__ nationalA DE C__ F_ C__ S.A., solicitand respingerea apelului ca nefondat si mentinerea ca legala si temeinica a sentintei pronuntate de instanta de fond .

Analizand actele si lucrarile dosarului, in raport de motivele invocate si de dispozitiile art. 476 si urm. din Codul de procedura civila, Curtea retine urmatoarele:

Astfel, in conformitate cu art. 71 din Contractul colectiv de munca la nivel de grup de unitati din transportul feroviar, valabil pe anii 2006-2007, prelungit prin acte aditionale pana la data de 31.01.2011, in afara ajutoarelor la care au dreptul potrivit legii, salariatii vor mai beneficia de urmatoarele: cu ocazia sarbatorilor de Pasti si C_ se va acorda salariatilor un ajutor material stabilit cel putin la nivelul clasei 1 de salarizare; de ajutorul respectiv nu vor beneficia salariatii care, in cursul anului respectiv, au absentat nemotivat de la serviciu sau au fost sanctionati pentru consum de bauturi alcoolice, precum si salariatii unitatilor componente ale grupului de unitati feroviare care la data acordarii ajutoarelor cu ocazia sarbatorilor de Pasti si C_ se afla in concediu fara plata cu o durata de un an; pentru Ziua Feroviarului se va acorda o premiere al carei cuantum va fi stabilit de Consiliul de administratie la nivelul clasei 1 de salarizare.

Trebuie tinut seama si de imprejurarea ca temeiul pretentiilor a fost contractul colectiv de munca la nivel de grup de unitati, iar nu contractul colectiv de munca la nivel de unitate, in speta fiind incidente dispozitiile art. 8 alin. 2 din Legea nr. 130/1996 potrivit carora: ``Contractele colective de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munca incheiate la nivel superior.``

Prin urmare, contractul colectiv de munca pe anul 2009-2010 al intimatei parate nu poate cuprinde drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractul colectiv de munca incheiat la nivel de grup de unitate sau, mai precis, nu poate suprima total dreptul sau conditiona acordarea dreptului prevazut prin contractul colectiv de munca la nivel de grup de unitati.

Fiind convenit la nivel de grup de unitati, din care face parte si apelanta parata, potrivit art.11 alin.1 lit.c) din Legea nr.130/1996 sub imperiul careia s-a incheiat, contractul colectiv de munca produce efecte pentru toti salariatii incadrati in toate unitatile grupul pentru care a fost negociat. Mai departe, devine incident art. 8 alin.(2) din acelasi act normativ, conform caruia contractele colective de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munca incheiate la nivel superior. Este cazul in speta al contractului colectiv la nivel de unitate si actelor aditionale la acesta prin care s-a convenit asupra unor restrangeri ale conditiilor de acordare a premiului anual si primelor pretinse, asupra renuntarii la ele pentru anumite perioade, sanctiunea nerespectarii standardului minimal reprezentat de dispozitia mai favorabila cuprinsa in contractul aplicabil grupului din care face parte si angajatorul fiind inlocuirea de drept a clauzei continute de contractul la nivel de unitate cu cea superioara, caci reglementeaza acelasi drept intr-un cuantum superior ori in conditii mai putin restrictive.

Rezulta, pe baza celor expuse, ca este irelevant ca salariatii unitatii parate au consimtit, prin reprezentantii lor, la conditii mai oneroase de acordare a drepturilor cerute prin prezenta actiune ori chiar la renuntarea primirii lor in anumite intervale, motivat de starea financiara a societatii, ori la un nivel al salariului de baza minim brut sub cel prevazut de contractul colectiv la nivel de ramura, intrucat dispozitiile art.8 din legea aplicabila, anterior evocata, sunt imperative, iar negocierile facute in contra lor, lipsite de efectele urmarite.

Referitor la capatul de cerere prin care se solicita calcularea ajutorului material de C_ aferent anului 2010, prin raportare la salariului de baza minim brut de 700 lei, Curtea constata incidenta dispozitiilor art. 41 alin. 3 lit.a) din Contractul colectiv de munca unic la Nivel de R_ Transporturi pe anii 2008-2010, care stipuleaza in mod expres ca salariul de baza minim brut la nivelul ramurii transporturi, valabil din data de 01.01.2008, negociat pentru un program complet de lucru de 170 ore medie/luna este in valoare de 700 lei, stabilit fara alte sporuri, adaosuri ori indemnizatii incluse in acesta.

Tinand seama de dispozitiile art.11 din Legea nr.130/1996, apelanta parata trebuia sa respecte clauzele CCM Unic la nivel de ramura referitoare la nivelul salariului de baza minim brut in negocierea contractului colectiv la nivel de unitate .

Fata de aceste considerente, Curtea constata ca ajutorului material de C_ aferent anului 2010 trebuie calculat in raport de salariul de baza minim brut de 700 lei, conform art. 41 alin. 3 lit. a) din CCM Unic la nivel de ramura transporturi pe anii 2008-2010.

P_ urmare, parata trebuie sa fie obligata sa plateasca reclamantilor V_ G__, B_ M_, R_ V_, V_ D_, M__ D__, M__ I_, M__ D__ si R_ F_ P__ drepturile salariale reprezentand ajutorul material de C_ 2010 calculate la valoarea salariului de baza minim brut de 700 lei prevazut de art.41 alin.3 lit.c din CCM la nivel de ramura transporturi 2008-2010, sume ce vor fi actualizate cu rata inflatiei la data Platii si la care se va adauga dobanda legala de la data introducerii cererii (27.12.2013) pana la plata efectiva.

Solicitarea de a dispune atat actualizarea cu indicele de inflatie a sumei datorate, alaturi de obligarea la plata dobanzii legale, Curtea constata ca aceasta este fondata. Actualizarea cu indicele de inflatie a sumelor acordate si plata dobanzii legale aferente reprezinta modalitati de reparare a prejudiciului cauzat reclamantilor prin neacordarea voluntara a tichetelor de masa cu finalita?i diferite, si anume acoperirea prejudiciului efectiv, respectiv a beneficiului nerealizat, astfel ca nu exista riscul unei reparari duble a aceluiasi prejudiciu. Este, de altfel, ceea ce a retinut si Inalta Curte in Decizia nr. 2/2014, pronuntata in interesul legii, care, desi vizeaza o alta situatie, principiului exprimat sub acest aspect, al naturii juridice a actualizarii si a dobanzii legale, trebuie sa i se acorde o aplicabilitate generala. Dobanda legala insa, data fiind dispozitia art. 1088 C.civ. de la 1864 aplicabil in cauza, se poate acorda numai de la data introducerii cererii de chemare in judecata, 27.12.2013.

Cat priveste acordarea salariului suplimentar pe anul 2010, critica este neintemeiata.

Prevederile art. 30 alin. 1 din Contractul colectiv de munca la nivel de grup de unitati din transportul feroviar pe anii 2006-2008, pe care reclamantii si-au intemeiat cererea, stabileau: ``(1) Pentru munca ireprosabila desfasurata in cursul unui an calendaristic, dupa expirarea acestuia, salariatii unitatilor feroviare vor primi un salariu suplimentar echivalent cu salariul de baza de incadrare din luna decembrie a anului respectiv``.

Astfel, dispozitiile art. 30 alin. 1 din CCM la nivel de grup de unitati din transportul feroviar nu pot fi insa analizate separat, ci prin prisma tuturor reglementarilor cuprinse in conventia invocata de reclamanti in sprijinul pretentiilor formulate.

In acest sens, trebuie avut in vedere ca potrivit alin. 3-5 ale art. 30 invocat: ``(3) Din veniturile realizate, fondul necesar pentru achitarea acestui salariu se constituie lunar in cadrul fondului de salarii, in procent de pana la 10% din fondul de salarii realizat lunar. (4) Pentru evitarea evenimentelor de cale ferata, preintampinarea producerii pagubelor etc., din fondul astfel constituit, pana la 5% poate fi utilizat pentru acordarea de salarii suplimentare in suma de cel mult 10 salarii de baza lunare corespunzatoare clasei 1 de salarizare. Aceste salarii suplimentare se acorda la propunerea subunitatii, cu aprobarea Consiliului de administratie al unitatilor din cadrul grupului. (5) Sumele constituite si neconsumate pentru plata salariilor suplimentare prevazute la art. 30 vor fi repartizate salariatilor proportional cu salariul de baza al fiecaruia. Sumele se vor plati odata cu acordarea salariului suplimentar aferent trimestrului I al anului urmator``.

Din economia clauzelor contractuale rezulta astfel ca plata salariului suplimentar pentru munca desfasurata in cursul unui an calendaristic se acorda salariatilor din grupul de unitati din transportul feroviar din fondul constituit in acest sens din veniturile realizate de fiecare unitate . Cu alte cuvinte, plata salariului suplimentar depinde in mod necesar de realizarea de catre societate a unor venituri intr-un cuantum care sa permita plata cheltuielilor si constituirea fondului in procent de pana la 10 la suta din fondul de salarii realizat lunar. Asadar, salariul suplimentar nu este recunoscut de contractul la nivel superior celui incheiat la nivel de unitate ca un drept pur si simplu al salariatilor din acest grup de unitati, ci ca un drept aflat sub conditia realizarii veniturilor necesare constituirii fondului de plata .

Prin urmare, se constata ca dreptul salariatilor reclamanti la acest salariu suplimentar este conditionat, pe langa criterii subiective ce privesc activitatea fiecarui angajat in parte, de existenta sursei de finantare prevazute expres in textul aratat.

Deci, potrivit conventiei colective invocate, fondurile necesare pentru acordarea salariului suplimentar se constituie din veniturile realizate, dupa acoperirea cheltuielilor, constituirea fondului de rezerva etc. In aceste conditii, acordarea salariilor suplimentare este conditionata si de existenta veniturilor realizate.

Aceasta clauza contractuala - plata salariului suplimentar conditionata de veniturile realizate - a fost pusa in acord cu dispozitiile O.U.G. nr. 81/1997 pentru reglementarea Platii premiilor anuale, a celui de-al 13-lea salariu sau a altor sume de aceasta natura, suportate din fondul de salarii, care de regula, se acorda la finele anului, prin care se prevede ca regiile autonome si societatile comerciale, cu capital majoritar de stat si care, potrivit balan?elor de verificare si declara?iilor pentru impozitul pe profit au inregistrat pierderi sau Plati restante fata de bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale sau bugetele fondurilor speciale, nu au dreptul de a plati la finele anului premiul anual, al 13-lea salariu sau orice alte sume de aceasta natura suportate din fondul de salarii.

Angajatorul este o societate cu capital de stat, aflata autoritatea Ministerului Transporturilor si unul dintre agentii economici ce au fost monitorizati in baza O.U.G. nr. 79/2001 privind intarirea disciplinei economico-financiare. P_ urmare, raportat la aceste prevederi legale, societatii i-a revenit obligatia de a se incadra in fondul de salarii prevazut in bugetul de venituri si cheltuieli aferent anului 2010, iar fundamentarea fondului de salarii s-a facut pe baza indicelui de crestere a castigului mediu brut si care nu putea fi mai mare decat indicele productivitatii muncii. In contextul in care nu a avut venituri corespunzatoare acoperirii tuturor cheltuielilor, inregistrand pierderi inclusiv in anul 2010, societatea s-a aflat in imposibilitate legala de constituire a fondului necesar salariului suplimentar, astfel ca nu exista obligatia platii salariului suplimentar pentru anul 2010 solicitat in cauza.

In ceea ce priveste pe reclamantul G__ C__, prin decizia nr. 3496 din 06.10.2015, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a pentru cauze privind Conflicte de Munca si Asigurari Sociale s-a dispus ca Tribunalul sa nu se mai pronun?e pe fondul pretentiilor, decizia avand putere de lucru judecat si fiind obligatorie. Ca atare, nici prezentul apel nu mai poate lua in calcul situatia acestui reclamant.

P_ urmare, in baza art. 480 din Codul de procedura civila, Curtea va admite apelul, va schimba in parte sentinta, va admite in parte actiunea formulata de reclamantii V_ G__, B_ M_, R_ V_, V_ D_, M__ D__, M__ I_, M__ D__ si R_ F_ P__, prin F.N.F.M.C., si va obliga parata sa plateasca reclamantilor indica?i drepturile salariale reprezentand ajutorul material de C_ 2010 calculate la valoarea salariului de baza minim brut de 700 lei prevazut de art.41 alin.3 lit.c din CCM la nivel de ramura transporturi 2008-2010, sume ce vor fi actualizate cu rata inflatiei la data Platii si la care se va adauga dobanda legala de la data introducerii cererii (27.12.2013) pana la plata efectiva.

Se va mentine in rest sentinta.

Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului a impus drept criterii realitatea, necesitatea si, in plus, caracterul rezonabil al cuantumului lor [CEDO, Iatridis impotriva Greciei (satisfactie echitabila) [MC], nr. 31.107/96, par. 54, CEDO 2000-XI].

In baza art. 451 alin.1 si 2 din Codul de procedura civila, cheltuielile de judecata constau in taxele judiciare de timbru si timbrul judiciar, onorariile avocatilor, ale exper?ilor si ale specialistilor numiti in conditiile art. 330 alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare si pierderile cauzate de necesitatea prezentei la proces, cheltuielile de transport si, daca este cazul, de cazare, precum si orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfasurare a procesului. instanta poate, chiar si din oficiu, sa reduca motivat partea din cheltuielile de judecata reprezentand onorariul avocatilor, atunci cand acesta este vadit dispropor?ionat in raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfasurata de avocat, sinand seama si de circumstantele cauzei.

Asadar, in baza art. 451 alin. 2 si art. 453 din Codul de procedura civila, apreciind in raport de admiterea in parte a actiunii, complexitatea cauzei, sinand seama si de circumstan?ele acesteia, Curtea va obliga intimatele-parate la plata catre reclamantii indica?i a sumei de 2400 lei, respectiv cate 300 lei fiecare, conform art.451 alin.2 si art.453 alin.2 din Codul de procedura civila, cheltuieli de judecata, parte din onorariile de avocat achitate conform chitan?ei nr. 633/04.11.2016 (fila 42 dosar apel), respectiv chitan?ei nr.437/06.05.2014 (fila 71 dosar initial apel nr.x).

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
DECIDE:

Admite apelul formulat de apelanta-reclamanta F_ N_ F_ M_ C_ - cu domiciliul ales la Cabinet Avocat Gatejescu A_ F_, cu sediul in __, nr.10, C_, Judetul D_ - in numele membrilor de sindicat: V_ G__, G__ C__, B_ M_, R_ V_, V_ D_, M__ D__, M__ I_, M__ D__, R_ F_ P__, impotriva sentintei civile nr.2014 din data de 24.02.2016 pronuntate de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, in contradictoriu cu intimatele C__ nationalA DE C__ F_ C__ S.A., cu sediul in sector 1, Bucuresti, _. 38 si C__ nationalA DE C__ F_ C__ SA - S_ CENTRUL REGIONAL DE EXPLOATARE, INTretinERE si RAPARA?II C_, cu sediul in C_, __, Judetul D_, in dosarul nr.x.

Schimba in parte sentinta.

Admite in parte actiunea formulata de reclamantii V_ G__, B_ M_, R_ V_, V_ D_, M__ D__, M__ I_, M__ D__ si R_ F_ P__, prin F.N.F.M.C..

Obliga parata sa plateasca reclamantilor indicati drepturile salariale reprezentand ajutorul material de C_ 2010 calculate la valoarea salariului de baza minim brut de 700 lei prevazut de art.41 alin.3 lit.c din CCM la nivel de ramura transporturi 2008-2010, sume ce vor fi actualizate cu rata inflatiei la data Platii si la care se va adauga dobanda legala de la data introducerii cererii (27.12.2013) pana la plata efectiva.

mentine in rest sentinta.

Obliga intimatele-parate la plata catre reclamantii indicati a sumei de 2400 lei, respectiv cate 300 lei fiecare, conform art.451 alin.2 si art.453 alin.2 din Codul de procedura civila.

Definitiva.



Pronuntata de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a C.M.A.S., Decizia civila nr. 163/2017, in sedinta publica din data de 16 ianuarie 2017


Citeşte mai multe despre:    Imposibilitate acordare salariu suplimentar contract colectiv    Al treisprezecelea salariu contract colectiv    Interpretare contract colectiv    Forta obligatorie a contractului colectiv de munca    Contract colectiv unitate ramura sector   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe