din anul 2007, atuul tau de DREPT!
3358 de useri online

Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Suprimarea pentru viitor a unui premiu nu afecteaza dreptul fundamental al salariatului de a primi contraprestatie pentru munca depusa. Repertoriu Decizii CCR si CEDO

Suprimarea pentru viitor a unui premiu nu afecteaza dreptul fundamental al salariatului de a primi contraprestatie pentru munca depusa. Repertoriu Decizii CCR si CEDO

  Publicat: 20 Jan 2019       1467 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Prin actiunea civila inregistrata cu nr. x/24.09.2015, reclamantul S_ national al Politistilor si Vamesilor �P__ L__� a chemat in judecata pe parata Politia L_ Ploie?ti, solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa se dispuna obligarea paratei la plata unei despagubiri echivalenta cu contravaloarea tichetelor/voucherelor de vacanta aferente perioadei 2012-2014 in suma de 6 salarii de baza minime brute pe tara garantate in plata/an in cuantumul prevazut pentru fiecare an dedus judecatii in raport de actele normative speciale care prevad acordarea acestora.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
(termen CNA) Drepturile obtinute de catre un radiodifuzor, �n temeiul unui contract, de la organizatorul unui eveniment si/sau de la proprietarul ori, dupa caz, administratorul locului unde se desfasoara evenimentul, de la autori si de la alti detinatori de drepturi vizati,
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
(Hard dollars) Banii pe care o firma broker/dealer ii plateste pentru analiza, cercetare sau alte servicii financiare prestate clientilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Legea privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Desemneaza persoana juridica, autoritatea publica locala, asociatia de persoane juridice/autoritati publice locale, care beneficiaza de finantare provenind din asistenta financiara nerambursabila, ca urmare a selectarii cererii de finantare.
Este perioada in care se efectueaza concediile de odihna cuvenite personalului instantelor, cu exceptia instantelor in materie penala, pentru cauzele cu arestati;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
(termen CNA) Drepturile obtinute de catre un radiodifuzor, �n temeiul unui contract, de la organizatorul unui eveniment si/sau de la proprietarul ori, dupa caz, administratorul locului unde se desfasoara evenimentul, de la autori si de la alti detinatori de drepturi vizati,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Parte a fondurilor de productie ale unitatilor, care se consuma in intregime in fiecare ciclu de fabricatie si isi transfera dintr-o data si in totalitate valoarea asupra produselor create.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Este perioada in care se efectueaza concediile de odihna cuvenite personalului instantelor, cu exceptia instantelor in materie penala, pentru cauzele cu arestati;
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
Balanta veniturilor si cheltuielilor dintr-o anumita perioada
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Balanta veniturilor si cheltuielilor dintr-o anumita perioada
Balanta veniturilor si cheltuielilor dintr-o anumita perioada
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este perioada in care se efectueaza concediile de odihna cuvenite personalului instantelor, cu exceptia instantelor in materie penala, pentru cauzele cu arestati;
Persoana fizica sau juridica proprietara a uneia sau mai multor actiuni emise de o societate comerciala pe actiuni sau in comandita pe actiuni.
Persoana fizica sau juridica proprietara a uneia sau mai multor actiuni emise de o societate comerciala pe actiuni sau in comandita pe actiuni.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este perioada in care se efectueaza concediile de odihna cuvenite personalului instantelor, cu exceptia instantelor in materie penala, pentru cauzele cu arestati;
Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Balanta veniturilor si cheltuielilor dintr-o anumita perioada
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ca adaosuri la salariul de baza sunt considerate:
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act adoptat de organele de stat,
Act adoptat de organele de stat,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Balanta veniturilor si cheltuielilor dintr-o anumita perioada
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Constituţia Rom�niei - Intrare in vigoare: 31/10/2003
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

In motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca membrii sai au calitatea de personal contractual in cadrul paratei, motiv pentru care acestia au dreptul la acordarea tichetelor de vacanta pentru perioada 2012-2014 potrivit OUG nr. 8/18.02.2009, insa, parata fara nici un drept a refuzat acordarea acestor tichete, invocandu-se in mod nelegal _ unor acte normative care nu au prevazut fondurile necesare in vederea achitarii acestor drepturi .

La data de 13.07.2016, parata a formulat o intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii in conditiile in care OUG nr. 8/2009 conditioneaza acordarea tichetelor de vacanta cu respectarea prevederilor cuprinse in legile bugetului de stat, acordarea acestor tichete fiind o vocatie a angajatului si nicidecum un drept al acestuia, iar in perioada 2012-2014, s-a prevazut in mod expres, imperativ in temeiul unor acte normative succesive, neincluderea sumelor de bani in bugetele institutiilor publice pentru acordarea tichetelor de vacanta personalului bugetar.

Dupa administrarea probei cu inscrisuri, prin sentinta civila nr.2425 din data de 14.09.2016, Tribunalul Prahova a respins actiunea formulata, ca neintemeiata.

Pentru a hotari astfel, instanta de fond a retinut ca, potrivit actelor existente la dosar, membrii reclamantului sunt salariatii paratei, indeplinind diferite functii in baza unor contracte individuale de munca, functii in baza carora nu li s-au acordat tichetele de vacanta intitulate ``vouchere`` in perioada 2012-2014 in suma de 6 salarii de baza minime brute pe tara garantate in plata/an.

Disp. art. 1 alin. 1,2,3 din OUG nr.8/2009 stipuleaza ca de la data intrarii in vigoare a acestui act normativ, pentru recuperarea si intretinerea capacitatii de munca a personalului salarial, angajatorii care incadreaza personal prin incheierea unui contract individual de munca pot acorda, in conditiile legii, bonuri de valoare intitulate tichete de vacanta, tichete care se acorda in limitele sumelor prevazute cu aceasta destinatie in bugetul de stat .

De asemenea, disp. art. 4 alin. 4 din OUG nr. 8/2009 prevad ca nivelul maxim al sumelor care pot fi acordate salariatilor sub forma de ``vouchere`` de vacanta reprezinta contravaloarea a 6 salarii de baza minime brute pe tara garantate in plata, pentru un salariat, in decursului unui an fiscal.

Totodata, disp. art. 15 alin. 2 din Legea nr. 283/14.12.2011 privind aprobarea OUG nr. 80/2010, art. 2 din OUG nr. 84/12.12.2012, art. 9 din OUG nr. 103/14.11.2013, art. 8 alin. 5 din OUG nr. 83/2014 au stabilit ca nu se prevad sume pentru acordarea tichetelor cadou, a tichetelor de vacanta pentru personalul bugetar, in bugetele pe anii 2012-2014, precum si in bugetele pentru anul 2015 in cazul institutiilor publice centrale si locale.

Asadar, din analiza probelor administrate in cauza, rezulta ca membrii reclamantului sunt salariatii paratei, indeplinind diferite functii in baza unor contracte individuale de munca, functii in baza carora nu li s-au acordat tichetele de vacanta intitulate ``vouchere`` in perioada 2012-2014 in suma de 6 salarii de baza minime brute pe tara garantate in plata/an, insa, in perioada 2012-2014 au fost emise o serie acte normative in ceea ce priveste reglementarea unor masuri financiare in domeniul bugetar, ocazie cu care s-a stabilit neincluderea in bugetele institutiilor publice centrale si locale, a tuturor autoritatilor publice a sumelor necesare pentru acordarea tichetelor cadou, a tichetelor de vacanta, fiind emise in acest sens Legea nr. 283/14.12.2011, OUG nr. 80/2010, OUG nr. 84/12.12.2012, OUG nr. 19/2012, OUG nr. 103/14.11.2013, OUG nr. 83/2014.

Ca atare, atat timp cat in cuprinsul disp. art. 1 din OUG nr. 8/2009 s-a prevazut acordarea tichetelor de vacanta intitulate ``vouchere`` personalului bugetar, incadrat in baza unor contracte individuale de munca, in limitele sumelor prevazute cu aceasta destinatie, in bugetul de stat, iar in perioada 2012-2015 au fost emise o serie acte normative (legi, Ordonante de guvern) in temeiul carora s-a stipulat in mod expres neincluderea in bugetele institutiilor publice centrale, locale, a oricaror autoritati publice a sumelor de bani necesare pentru acordarea tichetelor cadou, tichetelor de vacanta personalului din cadrul acestora, inseamna ca, in realitate, acordarea in favoarea membrilor reclamantului a tichetelor de vacanta este conditionata, in exclusivitate, de alocarea unor sume de bani in acest sens de la bugetul de stat, fiind imposibila incasarea contravalorii acestora in suma de 6 salarii de baza minime brute pe tara garantate in plata in lipsa fondurilor necesare pentru plata unor asemenea sume de bani .

De fapt, analizandu-se disp. art. 1 alin.1,2,3 din OUG nr. 8/2009 reiese cu certitudine ca acordarea tichetelor de vacanta nu reprezinta prin insasi natura sa un drept salarial care se acorda neconditionat, de existenta sau inexistenta fondurilor necesare in vederea acordarii acestora, ci un drept facultativ a carei exercitare se afla la dispozitia exclusiva a angajatorului raportata strict la existenta sumelor de bani prevazute cu aceasta destinatie in bugetul de stat, astfel incat existenta actelor normative emise in perioada 2012-2015 in temeiul carora s-a stabilit in mod expres neincluderea in bugetul paratei a sumelor de bani necesare acordarii acestor tichete exclude acordarea acestor tichete in favoarea membrilor reclamantului si deci imposibilitatea instituirii unei obligatii in sarcina paratei in vederea obligarii acesteia de a achita membrilor reclamantului c/valoarea tichetelor de vacanta pentru perioada 2012-2014.

Apararile reclamantului conform carora membrii sai au dreptul la acordarea tichetelor de vacanta in temeiul disp. art. 1 din OUG nr. 8/2009, constituind un drept salarial, neconditionat de includerea sumelor de bani in bugetul paratei, existand obligatia ordonatorilor de credite de a include aceste sume de bani in bugetul acestuia din urma, in vederea respectarii drepturilor salariatilor, aspecte confirmate de jurisprudenta in materie, sunt neintemeiate intrucat acordarea tichetelor de vacanta nu reprezinta prin insasi natura un drept salarial propriu-zis, nefacand parte din categoria sumelor de bani la care au dreptul salariatii in urma muncii prestate lunar in favoarea angajatorilor, ci constituie o vocatie, un drept facultativ in vederea recuperarii, intretinerii capacitatii de munca, conditionat de existenta unor sume de bani acordate de la bugetul de stat, fiind imposibil din punct de vedere legal ca parata sa includa de drept, automat in bugetul propriu sume de bani cu aceasta destina?ie in lipsa unei alocari exprese din partea Guvernului Romaniei, indiferent de practica judiciara in materie.

Mai mult chiar, analizandu-se disp. art. 1 alin. 1 din OUG nr. 8/2009 reiese ca angajatorii care incadreaza personal prin incheierea unui contract individual de munca ``pot acorda`` in conditiile legii bonuri de valoare intitulate tichete de vacanta, ceea ce inseamna ca sintagma ``pot acorda`` atesta prind insasi natura sa inexistenta unei obligatii in sarcina angajatorului cu caracter imperativ, obligatoriu in ceea ce priveste acordarea tichetelor de vacanta, conferind pur si simplu in favoarea salariatilor un drept cu caracter facultativ, o simpla vocatie aflata la dispozitia angajatorului conditionata de alocarea in mod expres de la bugetul de stat a sumelor de bani necesare pentru acordarea unor asemenea tichete.

Prin urmare, instanta, avand in vedere aceste considerente si sinand seama de disp. art. 1 alin.1 -3 din OUG nr. 8/2009, de actele normative emise in perioada 2012-2014 in ceea ce priveste reglementarea unor masuri financiare in domeniul bugetar, respectiv Legea nr. 283/14.12.2011, OUG nr. 80/2010, OUG nr. 84/12.12.2012, OUG nr. 19/2012, OUG nr. 103/14.11.2013, OUG nr. 83/2014, a respins actiunea ca neintemeiata deoarece membrii reclamantului nu pot pretinde obligarea paratei la acordarea tichetelor de vacanta pentru perioada 2012-2014 in conditiile in care nu au fost alocate sume de bani de la bugetul de stat in vederea acordarii acestor tichete , reprezentand un drept facultativ, o vocatie a membrilor reclamantului conditionata insa de alocarea unor sume de bani in mod expres in acest sens de la bugetul de stat .

Impotriva acestei sentinte a declarat apel reclamantul S_ N__ AL POLI?I?TILOR SI VAME?ILOR ``P__ L__", criticand-o pentru nelegalitate.

A aratat apelantul ca reclamantii sunt angajati cu contract individual de munca, personal contractual, parata avand calitatea de ordonator de credite si, drept urmare, obligatia de a acorda reclamantilor toate drepturile de natura salariala ce decurg din lege.

Dreptul la acordarea tichetelor de vacanta (redenumite ``vouchere`` prin art. III din Legea 94/2014) a fost recunoscut reclamantilor prin adoptarea O.U.G. 8/18.02.2009, publicata in Monitorul Oficial nr. 110/24.02.2009.

In conformitate cu prevederile art. 1 din O.U.G. nr. 8/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, incepand cu data intrarii in vigoare a acestei Ordonante ``institutiile publice definite conform Legii nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare, si institutiile publice locale definite conform Legii nr. 273/2006 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare, indiferent de sistemul de finantare si subordonare (...) acorda in conditiile legii, tichete de vacanta".

In ceea ce priveste data intrarii in vigoare a acestei Ordonante, dat fiind faptul ca in cuprinsul sau nu este prevazut un alt termen, aceasta este data publicarii in Monitorul Oficial, respectiv 24.02.2009, astfel cum reiese din aplicarea dispozitiilor art. 11 alin. 2 din Legea 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative (in vigoare la data promulgarii Ordonantei), in conformitate cu care ``Ordonantele de urgenta ale Guvernului intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, sub conditia depunerilor lor prealabile la Camera competenta sa fie sesizata, daca in cuprinsul lor nu este prevazut o data ulterioara".

Valoarea tichetelor/voucherelor de vacanta a fost stabilita de art. 1 alin. 4 din Ordonanta, in care se prevede ca ``Nivelul maxim al sumelor care pot fi acordate salariatilor sub forma de vouchere de vacanta reprezinta contravaloarea a 6 salarii de baza minime brute pe tara garantate in plata, pentru un salariat, in decursul unui an fiscal".

Dreptul de a beneficia de voucher de vacanta are caracterul unui drept salarial prevazut de o lege speciala, conferit in conditii expres reglementate, independent de prestarea muncii si a carui acordare, sub conditia probarii cerintelor legale, este determinata de efectul fortei obligatorii O.U.G. nr. 8/2009 aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 94/2014.

In cadrul raportului juridic ce se na?te in acest caz, beneficiar este o persoana care are calitatea de salariat, iar in cel obligat sa acorde voucherul de vacanta este angajatorul salariatului. Aceste aspecte rezulta din lectura art. I alin. (2) din O.U.G. nr. 8/2009 aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 94/2014 unde se prevede ca `` institutiile publice [...] acorda, in conditiile legii, vouchere de vacanta . Prin urmare instanta competenta sa solutioneze prezentul litigiu este Tribunalul - Sectia de Conflicte de Munca si Asigurari Sociale.

dispozitiile art. 1 alin. 2 din O.U.G. nr. 8/2009 creeaza in sarcina institutiei parate obligatia de a acorda tichetele/voucherele de vacanta, textul legal fiind clar si nelasand Ioc de interpretare contrara.

Astfel, este creata o diferenta clara intre angajatorii din sectorul privat, care ``pot acorda" aceste vouchere, si institutiile din sectorul bugetar si celelalte categorii de institutii, limitativ prevazute de alin, 2 al art. 1 din O.U.G. 8/2009, care au obligatia de a acorda aceste drepturi banesti. diferenta este data de caracterul normei legale care, la alin.2, devine imperativa, obligatorie, nelasand la latitudinea angajatorului posibilitatea acordarii acestor drepturi .

A invederat apelantul ca niciun act normativ ulterior O.U.G. 8/2009 nu a abrogat aceste dispozitii legale, iar aplicarea acestora nu a fost amanata/prorogata. Mai mult, intentia legiuitorului de a mentine valabilitatea acestor dispozitii legale rezulta din O.U.G. 8/2009 prin promulgarea Legii 94/2014.

In conformitate cu dispozitiile art. 160 Codul Muncii, ``salariatul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile si alte adaosuri", iar, potrivit dispozitiilor art. 40 alin. 2 lit. c ``angajatorul are obligatia de a acorda salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul de munca aplicabil si din contractele individuale de munca".

Asadar, potrivit dispozitiilor art. l alin. 2 din O.U.G. 8/2009, coroborate cu dispozitiile art. 160 si 40 alin. 2 lit. c din Codul Muncii, in sarcina paratului a existat aceasta obligatie inca de la data publicarii in Monitorul Oficial, obligatie pe care insa acesta nu si-a indeplinit-o pana in prezent.

Parata - ordonator de credite - nu se poate apara sustinand ca nu au fost alocate fonduri bugetare pentru plata acestor drepturi salariale intrucat acesteia ii revine obligatia de a efectua demersurile necesare in vederea alocarii de fonduri .

Astfel, potrivit art. 1 alin. (3) din O.U.G. nr. 8/2009 in forma modificata prin Legea nr. 94/2014 `` (3) Voucherele de vacanta se acorda in limitele sumelor prevazute cu aceasta destina?ie in bugetul de stat sau, dupa caz, in bugetele locale, pentru unitatile din domeniul bugetar, si in limitele sumelor prevazute cu aceasta destina?ie in bugetul de venituri si cheltuieli aprobat, potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori". aceleasi dispozitii se regasesc si la alin. (3) al art. 1 din O.U.G. nr. 8/2009 cu exceptia faptului ca in loc de sintagma ``vouchere de vacanta" se utilizeaza sintagma tichet de vacanta .

Asa fiind, legea a prevazut si prevede ca obligatia efectuarii demersurilor legale in asigurarea fondurilor pentru acordarea voucherelor de vacanta (tichetelor de vacanta) incumba paratului. Prin urmare, Sustinerea in sensul ca fondurile necesare nu au fost prevazute in proiectul de buget nu constituie motive intemeiate pentru neplata unui drept garantat de legislatia in vigoare, deoarece paratul cuno?tea aceste prevederi si avea obligatia de a cuprinde in buget sumele necesare.

Altfel spus, lipsa fondurilor ori neprevederea lor in buget in vederea achitarii drepturilor salariatilor nu poate impiedica plata acestor drepturi legal conferite, intrucat in alcatuirea bugetelor, ordonatorii de credite au obligatia de a respecta inclusiv prevederile legislatiei conexe privind drepturile salariatilor, cum este O.U.G. nr. 8/2009 aprobata cu modificari prin Legea nr. 94/2014.

Aceste aspecte au fost retinute in mod constat in jurisprudenta (Deciziile nr. 288/2010, nr. 1365/2009, nr. 1304/2009 ale Curtii de Apel Timisoara - Sectia Litigii de Munca si Asigurari Sociale; Decizia nr. 4598/R/2012 a Curtii de Apel Bucuresti, s.a VII-a civ., conflicte de munca si asigurari sociale).

A precizat apelantul ca, din culpa exclusiva a paratului, oricare ar fi fost cauza, dupa caz, neprevederea sumelor in bugetul anual, chiar si dupa rectificarile bugetare sau din alte motive, neacordarea tichetelor, respectiv voucherelor de vacanta in perioada 2012-2014 de catre parat a cauzat un prejudiciu material, prejudiciu ce este cert si consta in privarea nejustificata de dreptul salarial prevazut de lege.

Considera ca obligatia paratului de a acorda tichetele/voucherele de vacanta pentru perioada 2012-2014 nu poate fi executata in natura intrucat in conformitate cu art. 2 alin. 4 din O.U.G. 8/2009, tichetele/voucherele de vacanta au o perioada de valabilitate limitata, acestea neputand fi utilizate de beneficiari decat pana la data de 31 decembrie a anului in care au fost emise.

In conformitate cu dispozitiile Legii nr. 287/2009 privind nou Cod Civil, temeiul juridic in baza caruia se poate dispune executarea prin echivalent il constituie art. 1527 potrivit caruia ``creditorul poate cere intotdeauna ca debitorul sa fie constrans sa execute obligatia in natura, cu exceptia cazului in care o asemenea executare este imposibila. (2) Dreptul la executarea in natura cuprinde, daca este cazul, dreptul la repararea sau inlocuirea bunului, precum si orice alt mijloc pentru a remedia o executare defectuoasa".

Astfel, considera ca singura posibilitate de executare a obligatiei, in prezent, o constituie acordarea in bani a contravalorii tichetelor/voucherelor de vacanta, in caz contrar dreptul legal al reclamantilor ramanand unul pur teoretic, iar prejudiciul creat prin neacordarea acestor drepturi de natura salariala ar ramane neacoperit.

Avand in vedere toate aceste motive, solicita ca, prin hotararea ce o va pronunta, instanta sa dispuna obligarea paratului sa acorde fiecaruia dintre reclamanti o despagubire echivalenta cu contravaloarea tichetelor/voucherelor de vacanta aferente perioadei 2012-2014 in suma de 6 salarii de baza minime brute pe tara garantate in plata/an, in cuantumul prevazut pentru fiecare an depus judecatii, astfel cum a fost stabilit prin actele normative speciale.

Examinand sentinta atacata, prin prisma criticilor formulate, in raport de actele si lucrarile dosarului si de dispozitiile legale ce au incidenta in solutionarea cauzei, Curtea constata urmatoarele:

Posibilitatea acordarii voucherelor/tichetelor de vacanta a fost reglementata prin art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea tichetelor de vacanta, aprobata cu modificari si completari, prin Legea nr. 94/2014, potrivit caruia: " (1) incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei Ordonante de urgenta, pentru recuperarea si intretinerea capacitatii de munca a personalului salariat, angajatorii care incadreaza personal prin incheierea unui contract individual de munca pot acorda, in conditiile legii, bonuri de valoare, denumite in continuare vouchere de vacanta . (2) institutiile publice definite conform Legii nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare, si institutiile publice locale definite conform Legii nr. 273/2006 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare, indiferent de sistemul de finantare si subordonare, inclusiv cele care se finanteaza integral din venituri proprii, regiile autonome, societatile reglementate de Legea societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, la care statul este actionar unic sau actionar majoritar, societatile si companiile nationale care incadreaza personal prin incheierea unui contract individual de munca, acorda, in conditiile legii, vouchere de vacanta.

Alin. (3) al aceluiasi articol stabileste, statuand ca: "(3) Tichetele de vacanta se acorda in limitele sumelor prevazute cu aceasta destinatie in bugetul de stat sau, dupa caz, in bugete locale, pentru unitatile din domeniul bugetar, si in limitele sumelor prevazute cu aceasta destinatie in bugetul de venituri si cheltuieli aprobat, potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori".

De asemenea se mai prevede ca nivelul maxim al sumelor care pot fi acordate salariatilor sub forma de vouchere de vacanta reprezinta contravaloarea a 6 salarii de baza minime brute pe tara garantate in plata, pentru un salariat, in decursul unui an fiscal, iar voucherele de vacanta sunt integral suportate de catre angajator, in conditiile art. 3."

Instanta de fond, in mod corect, a retinut in motivarea hotararii atacate de apelanta-reclamanta ca, intrucat in bugetul de stat, in perioada ce face obiectul cererii de chemare in judecata nu au fost prevazute sume pentru acordarea voucherelor de vacanta, ordonatorii de credite nu au putut acorda aceste facilitati, legiuitorul fiind acela care a optat pentru a nu fi incluse in bugetele anuale institutiilor si autoritatilor publice sume cu aceasta destinatie, destinatie ce trebuia conform prevederilor art. l alin. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 8/2009 si ulterior art. 1 alin. 3 din Legea nr. 94/2014, stabilita in mod expres.

Astfel, in conformitate cu prevederile art. 12 alin. 2 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fonduri publice, in bugetele pe anul 2011 ale institutiilor publice centrale si locale, asa cum sunt definite prin Legea nr. 500/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, si prin Legea nr. 273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, indiferent de sistemul de finantare si de subordonare, inclusiv activitatile finantate integral din venituri proprii, infiintate pe langa institutiile publice, nu se prevad sume pentru acordarea de tichete-cadou si tichete de vacanta personalului din cadrul acestora.

Pentru anul 2012, potrivit dispozitiilor art. 15 al art. II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare in domeniul bugetar, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 283/2011, s-au stabilit urmatoarele: in bugetele pe anul 2012 ale institutiilor publice centrale si locale, astfel cum sunt definite prin Legea nr. 500/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, si prin Legea nr. 273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, indiferent de sistemul de finantare si de subordonare, inclusiv activitatile finantate integral din venituri proprii, infiintate pe langa institutiile publice, nu se prevad sume pentru acordarea de tichete-cadou si tichete de vacanta personalului din cadrul acestora.

restrictiile privind acordarea tichetelor de vacanta angajatilor din sectorul public, au fost prelungite si in anul 2013, conform art. 9 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 84/2012, potrivit caruia, prevederile art. 15 al art. II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2010 se aplica in mod corespunzator si in anul 2013.

Masura restrictiva a fost mentinuta si in anul 2014 prin art. 5 alin. (2) din Ordonanta nr. 29/2013 privind reglementarea unor masuri bugetare, potrivit caruia in bugetele pe anul 2014 ale institutiilor si autoritatilor publice centrale si locale, astfel cum sunt definite prin Legea nr. 500/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, si prin Legea nr. 273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, indiferent de sistemul de finantare si de subordonare, inclusiv activitatile finantate integral din venituri proprii, infiintate pe langa institutiile publice, nu se prevad sume pentru acordarea de tichete-cadou si tichete de vacanta personalului din cadrul acestora.

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice, aprobata cu modificari prin Legea nr. 71/2015 prevede, de asemenea, la art. 8 alin 5 ca in anul 2015 bugetarii nu vor putea sa beneficieze de tichete si vouchere de vacanta .

Ordonanta de urgenta nr. 57/2015 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016, prorogarea unor termene, precum si unele masuri fiscal-bugetare, prevede si ea la art 10 alin. 4 ca in bugetele pe anul 2016 ale institutiilor si autoritatilor publice prevazute la alin. (1) nu se prevad sume pentru acordarea de tichete-cadou, prime de vacanta si vouchere de vacanta personalului din cadrul acestora.

Potrivit textelor legale invocate, acordarea tichetelor de vacanta se poate face in limita prevederilor bugetului de stat, sau, dupa caz, ale bugetelor locale, pentru unitatile din sectorul bugetar, si in limita bugetelor de venituri si cheltuieli aprobate pentru celelalte categorii de angajatori, deci tichetele de vacanta reprezinta o vocatie ce se poate realiza doar in conditiile in care angajatorul are prevazute in buget sume cu aceasta destinatie sau acordarea acestora a fost negociata prin contractele de munca .

Conform Deciziei Curtii constitutionale nr. 108 din 14 februarie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 212 din 8 martie 2006, a Deciziei Curtii constitutionale nr. 1.250 din 7 octombrie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 764 din 16 noiembrie 2010, statul are deplina legitimitate constitutionala de a acorda sporuri, stimulente, premii, adaosuri la salariul de baza personalului platit din fonduri publice, in functie de veniturile bugetare pe care le realizeaza.

In contextul jurisprudential al Curtii constitutionale, este relevanta si Decizia nr. 207 din 17 februarie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 149 din 10 martie 2009, in cuprinsul careia, Curtea a retinut ca: ``legiuitorul este in drept totodata sa instituie anumite sporuri la indemnizatiile si salariile de baza, premii periodice si alte stimulente, pe care le poate diferentia in functie de categoriile de personal carora li se acorda, le poate modifica in diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula."

Asadar, este cert ca, din punct de vedere legal, potrivit considerentelor acestor decizii, obligatorii pentru instantele judecatoresti ca legiuitorul este in drept sa stabileasca atat cuantumul drepturilor salariale, mai ales al celor suplimentare, cat si modalitatea de plata a acestora, orice suprimare sau eliminare a unor astfel de drepturi salariale aplicandu-se asupra tuturor raporturilor juridice de munca aflate in derulare.

Mai mult, prin decizia nr. 414 din 14 iulie 2005 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 780 din 26 august 2005, Curtea constitutionala a stipulat ca drepturile salariale suplimentare cum sunt primele, sporurile sau adaosurile, prevazute in acte normative, nu constituie drepturi fundamentale consacrate in Constitutie, care nu ar mai putea fi modificate sau chiar anulate ci drepturi salariale suplimentare.

In aceste conditii, modificarea sau suprimarea pentru viitor a unui premiu nu afecteaza dreptul fundamental al salariatului de a primit contraprestatie pentru munca depusa, fara a se considera ca ar fi incidenta notiunea de ``privare de proprietate", iar lipsa despagubirii pentru ingerinta nu ar putea conduce automat la incalcarea art. 1 al Protocolului nr. 1. consideratii cu privire la proportionalitatea ingerintei.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului in Cauzele Wieczorek c. Poloniei, hotarare din 8 decembrie 2009, par. 59 sau Mellacher c. Austriei, hotarare din 19 decembrie 1989, Series A nr. 169, par. 53, a constatat ca nu este rolul sau de a verifica in ce masura existau solutii legislative mai adecvate pentru atingerea obiectivului de interes public urmarit, cu exceptia situatiilor in care aprecierea autoritatilor este vadit lipsita de orice temei.

Ca atare, Statul se bucura de o larga marja de apreciere pentru a determina oportunitatea si intensitatea politicilor sale in acest domeniu, iar prima constatare ce transpare din analiza practicii instantei de contencios european este aceea ca o astfel de ingerinta nu este de tipul "privarii de proprietate".

Trebuie avuta in vedere marja mare de apreciere pe care Curtea o lasa statelor in stabilirea propriilor politici in aceasta materie. Se poate aprecia ca aceasta marja este si mai mare atunci cand necesitatea interventiei statului rezulta din consecintele pe care criza economica internationala le produce asupra deficitului bugetar.

In acest sens amintim ca, investita sa se pronunte cu privire la respectarea articolului 1 din Protocolul nr. 1 al conventiei, CEDO, in cauza D_ si altii c. Romaniei ce privea refuzul executarii hotararilor definitive privind drepturile salariale ale magistratilor si esalonarea lor a considerat ca legiuitorul ar trebui sa beneficieze, atunci cand pune in aplicare politicile sale, mai ales cele sociale si economice, de o mai mare flexibilitate pentru a se pronunta atat asupra existentei unei probleme de interes public care necesita o reglementare, cat si asupra alegerii modalitatilor de aplicare a acesteia din urma.

Curtea a aratat ca respecta modul in care legiuitorul stabileste cerintele interesului public, in afara situatiei in care rationamentul sau se dovedeste in mod vadit lipsit de un fundament rezonabil (Mellacher si altii c. Austriei, 19 decembrie 1989, AA� 45, __ nr. 169).

Nu poate fi primita apararea reclamantului in sensul ca reprezinta culpa paratei nealocarea fondurilor bugetare pentru indeplinirea obligatiilor de plata prin echivalent a drepturilor reclamantilor, atata timp cat insusi legiuitorul a interzis prevederea in buget a unor sume cu acesata destinatie, asa cum s-a aratat mai sus, intelegand sa suspende acordarea dreptului pretins pe o perioada determinata de timp .

Cata vreme aceste prevederi legislative nu au fost abrogate sau declarate neconstitutionale, iar dreptul european sau comunitar nu impune aplicarea unor prevederi legale mai favorabile dreptului intern, instanta nu poate eluda interdictia legiuitorului impusa paratilor de a acorda tichetele de vacanta sau sumele echivalente acestora.

In caz contrar, anularea unor dispozitii legale care amana punerea in aplicare a dispozitiilor art. 1 Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea tichetelor de vacanta, aprobata cu modificari si completari, prin Legea nr. 94/2014, ar constitui o incalcare a atributiilor conferite puterii judecatoresti, care este interzisa potrivit Deciziilor Curtii constitutionale.

In acest sens amintim ca, prin Decizia nr. 818/2008, s-a constatat ca prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) si art. 27 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 sunt neconstitutionale, in masura in care din acestea se desprinde intelesul ca instantele judecatoresti au competenta sa anuleze ori sa refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerand ca sunt discriminatorii, si sa le inlocuiasca cu norme create pe cale judiciara sau cu prevederi cuprinse in alte acte normative.

De asemenea, prin Decizia nr. 838/2008 s-a retinut ca: ``in exercitarea atributiilor prevazute de art. 126 alin. (3) din Constitutie, Inalta Curte de Casatie si Justitie are competenta de a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre toate instantele judecatoresti, cu respectarea principiului fundamental al separatiei si echilibrului puterilor, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constitutia Romaniei, Inalta Curte de Casatie si Justitie nu poate sa instituie, sa modifice sau sa abroge norme juridice cu putere de lege ori sa efectueze controlul de constitutionalitate al acestora".

In aceste conditii, in lumina celor expuse anterior, in masura in care prin cererea de chemare in judecata nu se invoca aplicarea art. 20 alin. 2 din Constitutia Romaniei potrivit caruia daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile, instanta de judecata nu poate analiza daca masura eliminarii acestor tichete de vacanta se justifica sau nu sau daca limitarea drepturilor este sau nu necesara pentru a garanta respectarea drepturilor si a libertatilor altora sau pentru a proteja ordinea publica, securitatea nationala, sanatatea publica sau bunele moravuri.

Este adevarat ca, potrivit Deciziei nr. 121 din 6 martie 2014 a Curtii constitutionale, pronuntata in aceeasi materie a drepturilor salariale amanate la plata, s-a mentionat ca "suspendarea unor drepturi stabilite prin lege trebuie sa se faca pe termen limitat si rezonabil", iar Guvernul "are obligatia sa reglementeze pe fond plata acestor drepturi printr-un act normativ care sa respecte dispozitiile constitutionale si legale", dar aceste recomandari nu au aplicare directa in speta de fata.

Faptul ca legiuitorul nu s-a supus acestora, ci, an de an a inteles prin Ordonante ale Guvernului si Legile de aprobare ale acestora sa suspende aplicarea art. 1 Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea tichetelor de vacanta, astfel cum a fost aprobata prin Legea nr. 94/2014, nu poate fi sanctionat in mod direct de catre instanta de judecata prin neaplicarea actelor normative care au interzis acordarea tichetelor de vacanta pe o perioada determinata, ci eventual, putea face obiectul unui nou control de constitutionalitate, lucru ce nu s-a intamplat in cauza pendinte.

Pe cale de consecinta, avand in vedere considerentele expuse anterior si faptul ca hotararea pronuntata de prima instanta, este legala si temeinica si cuprinde o prezentare completa a argumentelor de fapt si de drept care au justificat masurile cuprinse in dispozitivul hotararii, Curtea, in baza art. 480 din Noul Cod de procedura civila, va respinge ca nefondat apelul declarat si va mentine sentinta atacata.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
DECIDE:

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul S_ national al Polisittilor si Vamesilor ``P__ L__``, cu sediul in Bucuresti, _-38, sectorul 1, impotriva sentintei civile nr.2425 din data de 14.09.2016, pronuntata de Tribunalul Prahova, in contradictoriu cu parata Poltitia L_ Ploiesti, cu sediul in Ploiesti, Bulevardul Independentei, nr.21, Judetul Prahova.

Definitiva.

Pronuntata de: Curtea de Apel Ploiesti Sectia I Civila, Decizia nr. 268/2017, in sedinta publica din 01 februarie 2017


Citeşte mai multe despre:    Contravaloare tichere vouchere vacanta    6 salarii baza minime brute tara    Caracter obligatoriu facultativ acordare vouchere vacanta    Sume alocate vouchere    Suprimare drepturi salariale suplimentare
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe




  Tabloul Avocatilor din Romania
  Tabloul Avocatilor din Republica Moldova
  Tabloul Contabililor din Romania
  Tabloul Evaluatorilor din Romania
  Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania
  Tabloul Expertilor Judiciari din Romania
  Tabloul Mediatorilor din Romania
  Tabloul Notarilor Publici din Romania
  Tabloul Psihologilor din Romania
  Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania
  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964