Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Dreptul salariatul de a fi recompensat pentru munca suplimentara nu poate fi cenzurat prin decizii sau conventii, ci eventual numai prin acte normative

Dreptul salariatul de a fi recompensat pentru munca suplimentara nu poate fi cenzurat prin decizii sau conventii, ci eventual numai prin acte normative

  Publicat: 26 Jan 2019       651 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
P_ sentinta civila nr.1245/MAS di 7 iulie 2017 pronuntata de Tribunalul B_ a fost admisa exceptia nulitatii Deciziilor nr.1180/19.11.2014 si nr.770/14.08.2015 emise de Directorul general al Companiei nationale de Autostrazi si Drumuri nationale din R_ SA .


Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Evenimentul care implica un numar de victime, care necesita declansarea unui plan special de interventie utilizand forte de interventie suplimentare fata de cele aflate de garda la momentul respectiv.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa constānd in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pāna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa constānd in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pāna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Este sanctiunea ce intervine in cazul nesocotirii unor cerinte de publicitate fata de terti, prevazute de lege pentru anumite acte juridice.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa constānd in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pāna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa constānd in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pāna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
A fost promulgat la 11.09.1865
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Potrivit legii nr 58/1998 privind activitatea bancilor comerciale, acestea (atat persoanele juridice romane, cat si sucursalele unor banci straine) pot desfasura, in limita autorizatiei primite de la BNR, urmatoarele activitati:
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Sanctiune ce intervine in cazul nesocotirii unor cerinte de publicitate fata de terti, prevazute de lege pentru anumite acte juridice.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa constānd in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pāna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa constānd in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pāna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
A fost promulgat la 11.09.1865
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa constānd in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pāna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):

A fost admisa in parte actiunea formulata si precizata de S_ national P__ AL D_ D__ R_ in numele membrului de sindicat L_ L_, in contradictoriu cu intimata C__ nationalA DE AUTOSTRAZI si DRUMURI nationalE D__ R_ S.A. - Directia REGIONALA DRUMURI si PODURI B_.


A fost anulata Deciziile nr.1180/19.11.2014 si nr.770/14.08.2015 emise de Directorul general al Companiei nationale de Autostrazi si Drumuri nationale din R_ SA.


A fost obligata parata sa achite membrului de sindicat L_ L_ drepturile salariale reprezentand sporul pentru ore suplimentare efectuate in cuantum de 100% pentru un numar de 379 ore suplimentare efectuate in perioada 01.02.x13 si 04.08.x15, la care se adauga daune-interese in cuantum de 0,04%/zi pentru perioada 01.02.x13 si 0,03%/zi pentru perioada 04.08.x15,calculate de la scadenta si pana la momentul Platii efective.


Au fot respinse restul pretentiilor ca nefondate.


A fost obligata parata sa plateasca reclamantului suma de 2190 lei reprezentand cheltuieli de judecata .


Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut urmatoarele:


Membrul de sindicat in numele caruia s-a formulat actiunea, L_ L_, a fost in perioada dedusa judecatii angajatul CNADNR SA, Directia Regionala de Drumuri si Poduri B_. Acesta a efectuat ore suplimentare in intervalul 01.02.x15 conform foilor colective de prezen?a depuse la dosar.


In perioada dedusa judecatii au fost incheiate la nivelul angajatorului mai multe contracte colective de munca .


Astfel, incepand cu data de 28.04.2011 s-a aplicat CCM nr.78, care la art.60-62 reglementeaza munca suplimentara si compensarea acesteia.


Se prevede astfel ca munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, este considerata munca suplimentara. La solicitarea angajatorului, salariatii pot efectua munca suplimentara cu respectarea prevederilor art.61 si 62 din CCM. Munca suplimentara nu poate fi efectuata fara acordul salariatului, cu exceptia cazului de for?a majora sau pentru lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor unui accident . Art.61 stabileste ca munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 zile dupa efectuarea acesteia. In aceste conditii salariatul beneficiaza de salariul corespunzator pentru orele prestate peste programul normal de lucru.


Art.62 prevede de asemenea ca, in cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut de art.61 al.1, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia. Sporul pentru munca suplimentara este de 100% din salariul de baza pentru munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, inclusiv sambata, duminica pentru lucrari urgente.


Prevederi identice sunt cuprinse in toate contractele colective de munca aplicabile in perioada dedusa judecatii, respectiv CCM nr.201/15.05.2013, CCM nr.196/02.06.2014, CCM nr.277/18.07.2015.


Se observa din analiza acestor dispozitii ca se aplica cu prioritate compensarea cu ore libere platite a muncii prestate suplimentar, si doar daca aceasta compensare nu intervine in termen de 60 de zile, are loc plata unui spor de 100% pentru orele suplimentare efectuate.


In temeiul prevederilor cuprinse in CCM nr.201/15.05.2013, a fost adoptata Decizia directorului general al CNADNR nr.1497/17.10.2013 si care stabileste ca incepand cu luna octombrie 2013 orele suplimentare se platesc prin adaugarea unui spor de 100% din salariul de baza, in anexa fiind cuprinsa Procedura privind efectuarea, compensarea cu timp liber corespunzator si plata orelor suplimentare.


Conform acestei proceduri, art.II, orele libere efectuate de catre salariatii companiei se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 zile calendaristice dupa efectuarea acestora. salariatii care recupereaza orele efectuate in afara timpului normal de lucru vor intocmi o cerere de recuperare a orelor suplimentare aprobata de conducatorii primelor doua nivele ierarhice superioare solicitantului. D_ daca nu este posibila compensarea cu ore libere platite, art.III stabileste acordarea unui spor de 100% la salariu . Este de asemenea precizat si continutul pe care trebuie sa il aiba cererea de compensare.


Referitor la aceasta dispozitie atacata in prezenta cauza, s-a invocat inopozabilitatea acesteia fata de necomunicarea sa.


In acest sens, instanta a retinut ca la fila 163 din dosar s-a depus dovada transmiterii catre toate Directiile Regionale de Drumuri si Poduri din tara a deciziei atacate, astfel ca nu se poate retine ca angajatului in cauza nu i-a fost comunicat acest act.


Referitor la motivul de nulitate al deciziei, se observa ca la art.62 din CCM nr.201/15.05.2013 in baza careia a fost adoptata, nu se prevede ca procedura privind plata orelor suplimentare urmeaza a fi adoptata impreuna cu sindicatele reprezentative.


In consecinta, motivul de nulitate nu poate fi retinut, astfel ca instanta a respins cererea de anulare a Deciziei nr.1497/17.10.2013 a directorului general al CNADNR.


Referitor la Decizia directorului general nr.1973/17.12.2013 si Decizia nr.200/12.03.2014, atacate de asemenea, s-a retinut ca acestea au fost adoptate de asemenea in baza CCM nr.201/15.05.2013 ce nu impunea adoptarea lor impreuna cu organizatiile sindicale, iar la fila 169, respectiv fila 178 s-au depus dovezile de comunicare ale acestor decizii catre toate Directiile Regionale de Drumuri si Poduri din tara a deciziei atacate. In consecinta, instanta a respins cererea de anulare a acestor decizii.


In baza CCM nr.196/02.06.2014 si CCM nr.277/18.07.2015 s-au adoptat Decizia directorului general nr.1180/19.11.2014 si nr.770/14.08.2015. Art.60 din cele doua contracte colective de munca, contin prevederea adoptarii unei proceduri privind plata orelor suplimentare impreuna cu sindicatul reprezentativ.


Aceste proceduri au fost adoptate insa unilateral, respectiv doar de catre directorul general al CNADNR SA.


Conform prevederilor art.148 al.1 si 2 din Legea 62/2011, executarea contractului colectiv de munca este obligatorie pentru parti. Neindeplinirea obligatiilor asumate prin contractul colectiv de munca atrage raspunderea partilor care se fac vinovate de aceasta. De asemenea, art.149 din acelasi act normativ stabileste ca modificarea clauzelor contractului colectiv de munca poate interveni pe parcursul executarii acestuia, daca toate partile indreptatite sa negocieze contractul, convin acest lucru.


Intrucat adoptarea celor doua proceduri a avut loc unilateral, fara respectarea prevederilor CCM si fara ca anterior sa fi intervenit modificarea acestora, in temeiul textelor legale invocate, instanta va dispune anularea celor doua dispozitii.


Fata de considerentele expuse, rezulta ca in perioada 01.02.x13 nu a fost adoptata nici o procedura care sa reglementeze modalitatea de plata a orelor suplimentare. De asemenea, instanta a mentinut drept valabile dispozitiile vizand orele suplimentare incepand cu data de 17.10.x14, iar pentru intervalul urmator, respectiv 04.08.x15 instanta a anulat dispozitiile nr. 1180/19.11.2014 si nr.770/14.08.2015, iar prin sentinta civila nr.932/16.04.2015 a Judecatoriei Ia?i a fost anulata dispozitia nr.793/04.08.2014.


Rezulta ca pentru intervalul 17.10.x14, angajatul in numele caruia s-a formulat actiunea, avea obligatia de a solicita prin cerere compensarea cu timp liber platit a orelor suplimentare, si numai in situatia in care aceasta compensare nu era posibila, putea avea loc plata acestora prin adaugarea unui spor.


Intrucat nu s-a probat ca salariatul a procedat in aceasta modalitate, pretentiile aferente perioadei indicate vor fi respinse ca nefondate, angajatul nerespectand procedura interna prestabilita.


Pentru perioadele 01.02.x13 si 04.08.x15, intrucat instanta a anulat dispozitiile prin care s-au adoptat procedurile de compensare si plata a orelor suplimentare, pretentiile reclamantului sunt intemeiate.


Nu se pot retine apararile paratei in sensul ca orele suplimentare au fost partial platite prin achitarea unor delega?ii, intrucat costul alocat acestora este menit sa acopere nevoile de cazare si masa ale angajatului care presteaza activitate in deplasare. Plata orelor suplimentare vizeaza efectiv munca prestata in aceste ore suplimentare, aspect diferit de cel al cazarii sau mesei.


In consecinta, pretentiile reclamantului pentru perioadele indicate sunt intemeiate, astfel ca au fost admise. Este vorba pentru intervalele de timp 01.02.x13 si 04.08.x15 de 379 ore suplimentare, calculate potrivit foilor colective de prezen?a depuse la dosar.


Fata de considerentele expuse, in temeiul textelor legale invocate, instanta a dispus obligarea paratei la plata catre reclamant a unui spor de 100% pentru acest numar de ore suplimentare.


S-a solicitat de catre reclamant si plata daunelor interese, respectiv dobanzi si penalitati in cuantum de 0,04%/zi de intarziere, conform art.120 si 1201 Cod procedura fiscala.


In privinta daunelor interese pretinse, instanta a retinut ca potrivit dispozitiilor art.94 al.3 din contractele colective de munca aplicabile, salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri acordate conform prezentului CCM. Art.101 stabileste de asemenea ca intarzierea nejustificata a Platii salariului, sau neplata acestuia determina obligarea angajatorului la plata de daune interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului, conform prevederilor Codului de procedura fiscala la zi.


Art.166 al.4 Codul de procedura fiscala stabileste o dobanda penalizatoare de 0,04% /zi de intarziere, cuantum ce se aplica in prezenta cauza, fata de dispozitiile CCM enuntate anterior.


Instanta a retinut ca in mod evident sporul pentru ore suplimentare este un drept salarial ce reprezinta contravaloarea muncii depuse, in orele suplimentare angajatul continuand prestarea aceleiasi activitati .


De asemenea, art.94 al.3 din CCM anterior enuntat stabileste ca salariul cuprinde si sporurile acordate conform CCM.


In consecinta, drepturile pretinse au natura salariala si sunt aplicabile in cauza dispozitiile art.101 din CCM ce trimit la un cuantum al daunelor de 0,04%/ zi de intarziere .


Referitor la momentul de la care aceste daune se acorda, instanta a retinut incidenta in cauza a prevederilor art.1535 al.1 Cod civil, potrivit carora, in cazul in care o suma de bani nu este platita la scadenta, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenta pana la momentul Platii, in cuantumul prevazut de parti sau, in lipsa, in cel prevazut de lege, fara a trebui sa dovedeasca vreun prejudiciu.


Fata de continutul textului legal anterior enuntat rezulta ca reclamantul este indreptatit la acordarea daunelor interese incepand cu data scadentei si pana la momentul Platii efective.


Raportat la cuantumul dobanzii, astfel cum este reglementat de art.120 Codul de procedura fiscala la care contractele colective de munca fac trimitere, acesta este de 0,04% in intervalul de timp 01.02.x13 si de 0,03% in perioada 04.08.x15 pentru care pretentiile au fost admise.


In consecinta, instanta a acordat daunele-interese in acest cuantum pentru perioadele indicate.


Penalitatile de intarziere reprezinta sanctiunea pentru neindeplinirea obligatiilor de plata la scadenta si se calculeaza pentru fiecare zi de intarziere, incepand cu ziua imediat urmatoare termenului de scadenta si pana la data stingerii sumei datorate inclusiv si sunt in cuantum de 0,02%/zi. penalitatile de intarziere au caracter de sanctiune pentru neindeplinirea la termen a obligatiilor fiscale, iar prevederile din contractele colective de munca vizeaza acordarea daunelor interese doar pentru repararea prejudiciului produs. Or, rol reparator al prejudiciului produs il au doar dobanzile, penalitatile avand rol sanctionator astfel cum s-a aratat.


In consecinta, instanta nu a acordat penalitatile solicitate, ci doar dobanzile, in cuantumul prevazut de art.120 Cod procedura fiscala, astfel cum a fost in timp modificat.


Fata de considerentele expuse, in temeiul textelor legale invocate, instanta a admis in parte actiunea, conform dispozitivului.


In privinta cheltuielilor de judecata, in temeiul dispozitiilor art.453 al.1 Cod de procedura civila, instanta a dispus obligarea paratei la plata catre reclamant a sumei de 2190 lei reprezentand cheltuieli de judecata constand in onorariu avocatial in cuantum de 2000 lei, potrivit chitan?ei depuse la dosar si 190 lei cheltuieli de transport, potrivit bonului fiscal.


Impotriva acestei hotarari au formulat apel contestatorul S_ national P__ al D_ din R_ in numele membrului de sindicat L_ L_ si intimata C__ nationala de A_ a I_ R_ SA (fosta CNADNR SA) prin Directia Regionala de Drumuri si Poduri B_.


Primul apelant a solicitat admiterea caii de atac si modificarea hotararii atacate in sensul admiterii in intregime a cererii de chemare in judecata, cu cheltuieli de judecata .


Criticile aduse au vizat aprecierea primei instante referitoare la exceptiile de nulitate si inopozabilitate ale Deciziilor nr.1497/17.10.2013, nr.1973/17.12.2013 si nr.200/12.03.2014, in sensul ca nu se impune anularea acestora desi sunt identice cu celelalte. Considerentele prin care deciziile indicate sunt mentinute de prima instanta, sunt neintemeiate in opinia apelantului.


Astfel, s-a aratat ca, referitor la inopozabilitate, instanta a apreciat in mod neintemeiat ca intimata a facut dovada ca a comunicat spre ?tiin?a deciziile mentionate catre toate Directiile regionale de drumuri si poduri. Adresa nr.DGAE 4/6604/17.10.2013 este o adresa interna comunicata punctelor de lucru din subordinea intimatei, si care nu face dovada aducerii la cunostinta catre salariati. Fiind acte referitoare la drepturile salariatilor privind orele suplimentare, acestea nu au fost comunicate salariatilor, desi impun obligatii in sarcina acestora.


Sub aspectul exceptiei de nulitate, s-a sustinut ca prima instanta nu s-a pronuntat asupra tuturor aspectelor de nulitate invocate prin ``Raspuns la intampinare`` si prin nota de sedinta depusa la termenul din 23 iunie 2016, singurul motiv de nulitate analizat si retinut de prima instanta, raportandu-se doar la conditia prevazuta in unele dintre CCM-urile aplicabile si care impunea ca procedura elaborata pentru compensare cu timp liber si plata sporului pentru orele suplimentare, sa se realizeze impreuna cu sindicatul reprezentativ.


In mod evaziv, pentru a analiza motivele de nulitate, instanta de fond s-a raportat numai la conditia convenita si prevazuta la art.60 din CCM nr.196/2014 si CCM nr.277/2015 fara sa se analizeze si celelalte motive invocate si care erau incidente asupra tuturor deciziilor, inclusiv a celor cu privire la care prima instanta a respins exceptiile.


S-au reiterat urmatoarele aspecte:


- angajatorul nu poate, prin acte unilaterale sau conventionale, sa limiteze sau sa condi?ioneze acordarea unor drepturi garantate salariatilor si recunoscute de lege, asemenea dispozitii fiind nelegale in masura in care indeplinirea lor tine de obligatia intocmirii unor acte de catre salariat in conditiile in care actele de eviden?a muncii reprezinta apanajul si obligatia angajatorului conform art.119 Codul muncii, intimatul avand obligatia acordarii drepturilor in conditiile art.121-123 Codul muncii;


- in conditiile in care compensarea cu timp liber si plata sporului pentru ore suplimentare, este reglementa expres prin art.121-123 Codul muncii, procedura impusa de angajator care conditioneaza acordarea acestor drepturi contrar termenelor si conditiilor prevazute de lege, este nula si neavenita; in mod neintemeiat instanta a respins cererea aferenta celor 131 ore suplimentare din perioada 17.10.2013 - 03.08.2014 pe motiv ca salariatul nu a cerut compensare cu timp liber, in termen de 60 de zile, eviden?a muncii, repartizarea acesteia si programul de lucru fiind apanajul angajatorului;


- in conditiile in care prestarea orelor suplimentare este dovedita prin fise de pontaj si recunoscuta de intimata, iar compensarea cu timp liber nu s-a efectuat in termen legal de 60 de zile, intervine de drept obligatia legala de plata a sporului pentru ore suplimentare la expirarea termenului scadent legal conform art.123 Codul muncii.


Pe fondul cauzei, s-a solicitat ca, urmare a admiterii exceptiilor de nulitate si asupra deciziilor nr.1497/2013, 1973/2013 si 200/2014, sa se admita in tot cererea de chemare in judecata .


Cea de a doua apelanta a solicitat admiterea caii de atac si modificarea hotararii primei instante cu consecinta respingerii actiunii.


Criticile acestei apelante au vizat anularea Deciziilor nr.1180/2014 si 770/2015 ca urmare a adoptarii unilaterale de catre directorul general al CNADNR, fara acordul sindicatului reprezentativ, semnatar al CCM.


Apelanta arata ca Decizia nr.1180/2014 care a modificat si inlocuit Decizia directorului general nr.793/04.08.2014, a fost adoptata conform prevederilor art. 114 alin.3,4, art.120-123 din Legea nr.53/2003, CCM nr.196/02.06.2014 si pct.8 din Procesul-verbal nr.92/x/26.05.2014 incheiat cu ocazia intrunirii Comisiei paritare sindicat-patronat si ca aceasta decizie este insotita de Procedura privind efectuarea si compensarea cu timp liber corespunzator si plata orelor suplimentare.


Si cu privire la Decizia nr.770/14.08.2015 se arata ca a fost adoptata conform prevederilor art.114 alin.3-4, art.120-123 din Legea 53/2003, CCM nr.277/18.07.2015 si Procesul-verbal nr.92/x/15.07.2015 incheiat cu ocazia intrunirii Comisiei paritare sindicat-patronat si ca este insotita de Procedura privind efectuarea si compensarea cu timp liber corespunzator si plata orelor suplimentare.


Ca urmare, apelanta considera ca cele doua decizii nu pot fi anulate de catre instanta pentru motivele retinute prin hotararea atacata si, ca urmare, intrucat salariatul L_ L_ nu a solicitat compensarea prin ore libere/platite sau plata orelor suplimentare, trebuie respinsa cererea sa.


Apelanta a anexat cererii de apel urmatoarele inscrisuri, in copie: decizia nr.793/04.08.2014, adresa de inaintare a acesteia catre DRDP 1-7, procedura Anexa la decizie, decizia nr.1180/19.11.2014 si Anexa la aceasta.


Intimata C__ nationala de A_ a I_ R_ SA, prin Directia Regionala de Drumuri si Poduri B_, a formulat intampinare la apelul Sindicatului national P__ al D_ din R_, iar intimatul Sindicatului national P__ al D_ din R_ a formulat intampinare la apelul Companiei nationale de A_ a I_ R_ SA, ambii solicitand respingerea apelurilor.


Analizand actele si lucrarile dosarului prin prisma dispozitiilor art.476 Cod procedura civila si a motivelor de apel invocate, Curtea constata urmatoarele:


Obiectul prezentei cauze il constituie cererea de acordare a sporului pentru ore suplimentare pentru un numar de astfel de ore prestate in perioada 01.02.2013 - 31.08.2015 si plata daunelor interese pentru neacordarea sporului.


Cauza de reglementare a acestui spor il constituie art.120-124 Codul muncii cuprinse intr-o sec?iune intitulata ``Munca suplimentara``.


Instanta de fond a constatat ca toate cele 509 ore indicate in cererea de chemare in judecata, se incadreaza in categoria ``orelor suplimentare`` prevazute de Codul muncii, prin apelul formulat de angajator necriticandu-se acest aspect, astfel ca, in analiza efectuata de instanta de apel prin prisma efectului devolutiv al caii de atac, se va porni de la premisa ca reclamantul a efectuat cele 509 ore suplimentare cu titlu de munca suplimentara in acceptiunea Codului muncii.


Conform art.122 alin.1, munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia, iar potrivit art.123 alin.1 din acest act normativ, in cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut de art.122 alin.1, in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariul corespunzator duratei acesteia.


Prin contractele colective de munca incheiate pentru perioada in discutie, se prevede un procent de 100% din salariul de baza, al sporului pentru munca suplimentara.


Cu privire la perioada aferenta CCM nr.196/2014 si 277/2015, in legatura cu care se invoca de catre angajator procedurile anexa la deciziile directorului general nr.1180/2014 si nr.770/2015, se observa urmatoarele:


- cele doua CCM aduc un element de noutate in cuprinsul art.60 alin.2 in sensul ca prevad si posibilitatea intocmirii unei proceduri privind plata orelor suplimentare, care urmeaza a fi elaborata impreuna cu sindicatul reprezentativ;


- prima decizie a Directorului general data pentru aprobarea unei astfel de proceduri privind efectuarea compensarii cu timp libert corespunzator si plata orelor suplimentare in baza primului CCM (nr196/2014) care prevede mentiunea de mai sus, a fost anulata de instanta de judecata (sentinta civila nr.932/16.04.2015 pronuntata de Tribunalul Ia?i in dosarul nr.x) intrucat, pe de o parte, procedura trebuia emisa cu respectarea limitelor impuse de art.60 alin.2 din CCM, respectiv sa vizeze doar modalitatea de plata a orelor suplimentare nu si cea de efectuare si compensare cu timp liber corespunzator, iar pe de alta parte, procedura era conditionata de un acord intre partenerii sociali cu privire la efectuarea si compensarea cu timp liber corespunzator a orelor suplimentare, menit a modifica, exclusiv prin completare, contractul colectiv de munca, inregistrat la organul competent, apt a produce efecte modificatoare de la data inregistrarii sale;


- angajatorul a luat act de anularea acestei decizii, emitand insa alte decizii similare, fara a tine cont de considerentele unei hotarari judecatoresti;


- Codul muncii prevede dreptul angajatului de a fi recompensat pentru munca suplimentara prestata, drept care nu poate fi cenzurat printr-o decizie a directorului general care nu are caracter normativ si, ca urmare, nu poare fi apt sa modifice legea sau sa o inlature de la aplicare, o astfel de decizie adauga la lege, fapt care nu este permis si care are drept consecinta ignorarea invocarii acesteia si aplicarea directa a dispozitiilor legale.


In consecinta, constatand ca nu a avut loc, in perioada 04.08.2014 - 31.08.2015, compensarea muncii suplimentare cu timp liber corespunzator in termen de 60 de zile, de la prestarea orelor suplimentare, in mod corect prima instanta a obligat angajatorul la plata drepturilor salariale prevazute de Codul muncii si CCM, cu titlu de daune interese si a penalitatilor prevazute de CCM pentru plata cu intarziere a drepturilor salariale.


Insa este intemeiata critica adusa in apelul formulat de angajator sub aspectul anularii celor doua decizii intrucat, Asa cum in mod corect sustine apelantul, avand in vedere considerentele pentru care instanta de control judiciar apreciaza ca aceste acte ale directorului general nu au relevanta si nu pot fi invocate in cauza, faptul ca acestea au fost sau nu adoptate unilateral de directorul general, nu poate constitui un motiv de nulitate a acestora.


Referitor la perioada aferenta CCM 201/2013 in care au fost emise Deciziile nr. 1497/2013, 1973/2013 si 200/2014, Curtea retine ca art.60 alin.2 din cuprinsul acestor acte, nu contine nicio prevedere legata de intocmirea vreunui proceduri de catre angajator cu acordul sindicatului reprezentativ si ca procedurile emise de directorul general nu imbraca forma unei modificari a contractului colectiv de munca in sensul de a fi opozabile angajatilor destinatari ai respectivului contract, fiind valabile aspectele expuse la analiza perioadei de timp aflata sub imperiul CCM 196/2014 si 277/2015 cu privire la prevalenta legii si la imposibilitatea completarii acesteia pe calea invocata de angajator .


Ca urmare, apelul formulat de sindicat este intemeiat sub aspectul ansamblului criticilor aduse, astfel ca si pentru perioada de mai sus angajatul este indreptatit, pentru aceleasi ra?iuni, la plata sporului pentru ore suplimentare si a daunelor interese.


Perioada 01.02.2013 - 16.10.2013 nu a fost supusa criticilor aduse in apel.


Pentru aceste considerente, Curtea va admite in parte apelul formulat de angajatorul C__ nationala de A_ a I_ R_ SA prin Directia Regionala de Drumuri si Poduri B_ si va admite in tot apelul formulat de S_ national P__ al D_ din R_ in numele membrului de sindicat L_ L_, cu consecinta schimbarii in parte a sentintei civile atacate in sensul inlaturarii dispozitiei de admitere a exceptiei nulitatii si anularii Deciziilor nr. 1180/19.11.2014 si nr. 770/14.08.2015 emise de directorul general al CNADR SA si admiterii in intregime a pretentiilor privind obligarea paratei la plata drepturilor salariale si a daunelor interese in cuantumul prevazut de lege conform modificarilor aduse de OUG nr.8/2014 pe intreaga perioada 01.02.2013 - 31.08.2015.


Va mentine dispozitiile privind plata cheltuielilor de judecata .



PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII


D E C I D E:



Admite in parte apelul formulat de apelanta C__ nationala de A_ a I_ R_ SA prin Directia Regionala Drumuri si Poduri B_ si admite in tot apelul formulat de apelantul S_ national P__ al D_ din R_ pentru si in numele membrului de sindicat L_ L_ impotriva sentintei civile nr. 1245/MAS/07.07.2016 pronuntata de Tribunalul B_-Sectia I civila in dosarul nr. x, pe care o schimba in parte in sensul ca,


Inlatura mentiunea privind admiterea exceptiei nulitatii si anularea Deciziilor nr. 1180/19.11.2014 si nr. 770/14.08.2015 emise de directorul general al CNADR SA.


Obliga parata sa achite membrului de sindicat L_ L_ drepturile salariale reprezentand sporul pentru ore suplimentare efectuate, in cuantum de 100%, pentru un numar de 509 ore suplimentare efectuate in perioada 01.02.x15 la care se adauga daune-interese in cuantum de 0,04% pentru perioada 01.02.2013 - 28.02.2014 si de 0,03% pentru perioada 01.03.x15, calculate de la scadenta si pana la momentul Platii efective.


Mentine dispozitiile privind plata cheltuielilor de judecata .


Definitiva.



Pronuntata de: Curtea de Apel Brasov Sectia Civila, Decizia civila nr. 169/2017, in sedinta publica din 30 ianuarie 2017


Citeşte mai multe despre:    Spor pentru ora suplimentare membru sindicat    Decizie stabilire spor munca suplimentara    Contract colectiv de munca ore suplimentare conditii



Comentează: Dreptul salariatul de a fi recompensat pentru munca suplimentara nu poate fi cenzurat prin decizii sau conventii, ci eventual numai prin acte normative
Alte Speţe