din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1445 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Incadrarea in grupa de munca se face individual, fiecare salariat fiind tinut sa dovedeasca conditiile concrete in care si-a desfasurat activitatea

Incadrarea in grupa de munca se face individual, fiecare salariat fiind tinut sa dovedeasca conditiile concrete in care si-a desfasurat activitatea

  Publicat: 26 Jan 2019       1801 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Deliberand asupra apelului civil de fata, constata ca prin sentinta civila nr.1297/MAS din data de 08.09.2016 a Tribunalului B_ s-a dispus respingerea actiunii formulate de reclamanta D_ E_, in contradictoriu cu parata __.


Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Componentele structurale ale actului juridic civil, adica elementele sale constitutive, care pot fi comune tuturor actelor civile
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Componentele structurale ale actului juridic civil, adica elementele sale constitutive, care pot fi comune tuturor actelor civile
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Componentele structurale ale actului juridic civil, adica elementele sale constitutive, care pot fi comune tuturor actelor civile
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Modalitatea cea mai simpla de realizare a unei plati si reprezinta o dispozitie neconditionata data de emitentul acesteia unei banci receptoare de a plati unui beneficiar o anumita suma de bani, la o anumita data.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Parte dintr-un proces
Act procesual prin care reclamantul pune in miscare actiunea civila, sesizand instanta judecatoreasca cu rezolvarea acesteia.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Prevazuta in sectiunea II, cap. II, t. I, art. 10 , C.pen., partea generala , principiu de aplicare a legii penale active,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut ca reclamanta D_ E_ a lucrat in cadrul societatii parate in perioada 11.09.x04.


Societatea parata a facut incadrari in grupe superioare de munca pentru intreg personalul angajat, in cazul reclamantei acesta fiind incadrata avand recunoscuta grupa de munca dupa cum urmeaza:


- in perioada 15.09.x91 - grupa I, procent de 100%- 14 ani, 3 luni si 16 de zile ( poz.89 carnet de munca);


- in perioada 1.01.x01- grupa I- 481 zile si grupa II- 240 zile( poz.90 din carnetul de munca)


Tribunalul a retinut, astfel, ca angajatorul a dispus incadrarea reclamantei in grupa superioara de munca, in perioada 1.01.x01, acordand grupa I si grupa II, avand in vedere locul de munca in care reclamanta si-a desfasurat activitatea, felul muncii, conditiile concrete de lucru si timpul de lucru desfasurat in acest conditii . La dosarul cauzei nu exista probe din care sa rezulte ca reclamanta este indreptatita la recunoasterea grupei I de munca pe intreaga perioada solicitata de catre acesta iar simplul fapt ca acesta a avut aceiasi functie nu este suficient pentru admiterea pretentiilor.


Potrivit art. 3 din Ordinul nr. 50/1990 beneficiaza de incadrare in grupele I si II de munca, fara limitarea numarului personalul care este in activitate: muncitori, ingineri, subingineri, tehnicieni, personal de intretinere si reparatii, controlori tehnici de calitate, precum si alte categorii de personal care lucreaza efectiv la locurile de munca si activitatile prevazute in anexele nr. 1 si 2.De asemenea, potrivit art. 6 din acelasi act normativ nominalizarea persoanelor care se incadreaza in grupele I si II de munca se face de catre conducerea unitatilor impreuna cu sindicatele libere din unitati, sinandu-se seama de conditiile deosebite de munca concrete in care isi desfasoara activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, conditii nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizica sau nervoasa, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc.). Art. 7 al textului de lege prevede ca incadrarea in grupele I si II de munca se face proportional cu timpul efectiv lucrat la locurile de munca incluse in aceste grupe, cu conditia ca, pentru grupa I personalul sa lucreze in aceste locuri cel putin 50 %, iar pentru grupa a II -a cel putin 70% din programul de lucru.


In aplicarea acestui text de lege, conducerea societatii parate, a procedat a incadrarea reclamantei in grupa de munca, proportional cu timpul desfasurat de catre acesta in aceste conditii . La dosar nu s-au depus probe din care sa rezulte o situatie contrara si nici nu s-a solicitat anularea inscrierilor efectuate in carnetul de munca - poz.89, conform carora reclamanta beneficiaza de grupa I si grupa II de munca in perioada dedusa judecatii, proportional cu timpul lucrat in acest conditii .


Pentru acest considerente, Tribunalul a apreciat ca pretentiile deduse judecatii nu sunt fondate, urmand a fi respinse conform dispozitivului care urmeaza.


Impotriva acestei sentinte a declarat apel in termen legal reclamanta D_ E_, solicitand schimbarea in tot a sentintei atacate si pe fond, admiterea cererii de chemare in judecata astfel cum a fost formulata, cu cheltuieli de judecata .


In dezvoltarea motivelor de apel, s-a invederat ca pe parcursul intregului interval in care a avut calitatea de angajata a paratei, nu a fost incadrata in alta functie sau meserie decat aceea de pirotehnician, indeplinindu-?i indatoririle de serviciu in cadrul Grupului pirotehnic D, Sectia 74 (fosta 65) a unitatii angajatoare, sec?ie mentionata expres la pozitia 7 din anexa nr.30 din CCM pentru anii 2000-2001.


La nivelul anului 2011, Tribunalul B_ a pronuntat, in Dosar nr. x/62/2010, sentinta civila nr. 285/M/28.02.201 1 (ramasa irevocabila), prin care a dispus obligarea paratei S.C. T__ S.A. Zarne?ti la incadrarea retroactiva in grupa I de munca si la eliberarea adeverintelor corespunzatoare salariatilor, fosti si actuali, membri ai Sindicatului "22 Decembrie", care si-au desfasurat activitatea in cadrul subunitatilor paratei, conform eviden?elor efectuate in anexele la contractul colectiv de munca pentru anii 2000 - 2001 si in Ordinul M.M.O.S. nr. 50/1990, pentru perioada 18.03.x01 si care indeplinesc cerintele impuse de respectivul ordin .


In ceea ce o priveste pe reclamanta insa, desi a solicitat in mod expres (potrivit sentintei civile nr. 285/M/2011 a Tribunalului B_) eliberarea unor adeverinte prin care, in completarea inregistrarilor din carnetul de munca, sa fie atestata incadrarea in grupa I de munca, in procent de 100%, parata a comunicat refuzul sau de a proceda in consecinta, pe motiv ca anterior citata hotarare judecatoreasca nu ar fi aplicabila fostilor salariati care au statut de pensionari.


Unicul motiv invocat in justificarea acestui refuz se referea la faptul ca, in aprecierea intimatei, hotararea judecatoreasca mentionata anterior, nu ar fi aplicabila fostilor salariati, care au statut de pensionari.


Din carnetul de munca reiese fara dubiu ca apelanta nu a activat niciodata in alta meserie decat cea de pirotehnician, fiind evident ca s-ar fi impus incadrarea sa in grupa I de munca in procent de 100%, fara a mai fi necesare alte probe suplimentare.


Faptul ca apelanta nu a procedat la formularea la data incetarii raporturilor de munca, a unei cereri vizand rectificarea inscrierilor din carnetul sau de munca si nici nu a cerut anularea de catre instanta a acestor inscrieri, nu reprezinta un impediment in calea admiterii prezentei actiunii, atat timp cat (neexistand o dispozitie prohibitiva contrara) recunoasterea incadrarii sale in grupa I de munca poate fi obtinuta si pe calea prezentului demers judiciar.


In drept, au fost invocate prevederile art.466 si urm. Cod pr. civ.


Cererea de apel este scutita de plata taxei judiciare de timbru conform dispozitiilor art. 270 din Codul Muncii.


Intimata S.C. T__ S.A. Zarne?ti a depus intampinare (f.11-14) prin care a solicitat respingerea apelului formulat ca nefondat, aratand ca intregul personal al uzinei a fost salarizat incepand cu anul 1990 si in baza legilor de protectie sociala nr.37/1992 si nr.78/1995 iar apelantei i s-a acordat grupa I de munca pentru perioada in discutie numai partial, in concordan?a cu timpul prestat in activitatea de baza .


Apelanta a depus raspuns la intampinare (f.20-21) prin care a invederat ca nu poate fi exclusa validitatea unor adeverinte care extind perioadele de incadrare in grupa superioara de munca, chiar daca acestea nu se suprapun intrutotul men?iunilor consemnate in carnetele de munca .


In apel, a fost administrata proba cu inscrisuri solicitata de catre intimata parata.


Analizand sentinta apelata in raport de probele administrate in cauza si dispozitiile legale incidente, curtea constata ca cererea de apel nu este fondata.


Astfel, prima instanta a retinut in mod corect ca art. 7 din Ordinul nr.50/1990 prevede ca incadrarea in grupele I si II de munca se face proportional cu timpul efectiv lucrat la locurile de munca incluse in aceste grupe, cu conditia ca, pentru grupa I personalul sa lucreze in aceste locuri cel putin 50 %, iar pentru grupa a II -a cel putin 70% din programul de lucru.


Conform inscrisurilor administrate atat in fata instantei de fond cat si in cadrul instantei de apel (f.34-35), apelanta reclamanta a fost remunerata pentru perioada in discutie inclusiv in baza legilor de protectie sociala in vigoare la acea data .


Este vorba de Legea nr.37/1992 si Legea nr.78/1995 care stabileau ca in perioada intreruperii activitatii din cauza lipsei comenzilor, personalul angajat era platit din fondul de somaj, primind o indemnizatie redusa prin raportare la cuantumul salariului de baza lunar.


Asadar, nu se contesta faptul ca apelanta reclamanta nu ar fi lucrat in aceleasi loc de munca si in aceleasi conditii insa astfel cum a retinut si instanta de fond, incadrarea in grupa superioara de munca se face proportional cu timpul efectiv lucrat la locurile de munca incluse in aceste grupe iar fostul angajator a acordat grupa I de munca pentru perioada 01.01.x01, proportional cu timpul efectiv lucrat de catre apelanta, conform datelor rezultate din eviden?ele acestuia.


Prin Decizia nr. 9/ 2016, ICCJ a admis recursul in interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel C_ si, pe cale de consecinta, a stabilit ca in interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor pct. 6 - 8 si 12 din Ordinul Ministerului Muncii si protectiei Sociale nr. 50/1990, instantele de judecata au posibilitatea analizarii si constatarii pe cale judiciara, ulterior abrogarii acestui act normativ, a incadrarii muncii prestate in perioada 18 martie 1969 - 1 aprilie 2001, dupa caz, in grupele I sau II de munca .


Acest lucru presupune insa ca persoana interesata sa dovedeasca faptul ca era indreptatita la incadrarea in grupa superioara de munca ori din probele administrate in cauza, reiese ca angajatorul a facut o corecta incadrare in grupa de munca, proportional cu timpul efectiv in care apelanta a prestat munca in conditii deosebite.


Nu prezinta relevanta motivul oferit initial de catre intimat parata pentru a justifica refuzul eliberarii adeverintei de incadrare in grupa I de munca intrucat prin prezenta cerere de chemare in judecata nu se cenzureaza acest refuz ci se solicita constatarea pe cale judiciara a incadrarii in grupa superioara de munca, ceea ce presupune analizarea indeplinirii tuturor conditiilor impuse de Ordinul nr.50/1990 pentru acordarea grupei de munca .


In cea ce priveste incadrarea in grupa I de munca a altor salariati care si-au desfasurat munca in conditii similare cu apelanta, acest aspect nu prezinta relevanta in cauza, incadrarea in grupa superioara de munca facandu-se individual, pentru fiecare salariat care trebuie sa dovedeasca conditiile concrete in care si-a desfasurat activitatea .


Fata de considerentele expuse si in raport de prevederile art.480 alin.1 Cod pr. civ., se impune respingerea cererii de apel formulate de catre reclamanta si pastrarea sentintei atacate.



PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


D E C I D E :



Respinge cererea de apel formulata de catre apelanta reclamanta D_ E_, in contradictoriu cu intimata parata __, impotriva sentintei civile nr.1297/MAS din data de 08.09.2016 a Tribunalului B_, pe care o pastreaza.


Definitiva.




Pronuntata de: Curtea de Apel Brasov Sectia Civila, Decizia civila nr. 148/2017, in sedinta publica din 26 ianuarie 2017


Citeşte mai multe despre:    Timp de lucru fonduri somaj    Grupa munca conditii similare salariati    Timp de lucru conditii Ordin 50/1990
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe