Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Modificarea unilaterala a contractului individual de munca respecta Codul muncii in ipoteza in care prin actul modificator se urmareste a se reintra in legalitate

Modificarea unilaterala a contractului individual de munca respecta Codul muncii in ipoteza in care prin actul modificator se urmareste a se reintra in legalitate

  Publicat: 29 Jan 2019       532 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Prin Sentinta civila nr. 4550/28.04.2016 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a Conflicte de munca si asigurari sociale, in dosarul nr. x, s-a respins cererea de chemare in judecata formulata de reclamanta M_ A_ C_, in contradictoriu cu intimatul I__ de S_ pentru C_ in T__ R_, ca neintemeiata.


Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
(Audit) Operatiunea de examinare profesionista a documentelor financiare ale unei companii cu scopul de a stabili daca inregistrarile si rapoartele ei sunt valide si daca informatiile au fost inregistrate in contabilitate si prezentate in rapoartele financiare in mod legal si corect.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
(Audit) Operatiunea de examinare profesionista a documentelor financiare ale unei companii cu scopul de a stabili daca inregistrarile si rapoartele ei sunt valide si daca informatiile au fost inregistrate in contabilitate si prezentate in rapoartele financiare in mod legal si corect.
(Audit) Operatiunea de examinare profesionista a documentelor financiare ale unei companii cu scopul de a stabili daca inregistrarile si rapoartele ei sunt valide si daca informatiile au fost inregistrate in contabilitate si prezentate in rapoartele financiare in mod legal si corect.
Organ suprem de control financiar si de jurisdictie financiara,care functioneaza pe lenga Parlamentul Romaniei.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Organ suprem de control financiar si de jurisdictie financiara,care functioneaza pe lenga Parlamentul Romaniei.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
(al unitatii de protectie speciala). Gestionarea activitatilor si resurselor (materiale, umane, financiare) la nivelul unitatilor de protectie speciala, efectuata de conducerea unitatii, in baza prerogativelor legale.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
A fost promulgat la 11.09.1865
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Comisia Europeana este organul executiv al Uniunii Europene. Este o institutie independenta politic de guvernele statelor membre si reprezinta interesele Uniunii in ansamblu. In cadrul orientarilor politice generale stabilite de Consiliul European, pregateste si implementeaza deciziile Consiliului Uniunii Europene si ale Parlamentului European.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Componentele structurale ale actului juridic civil, adica elementele sale constitutive, care pot fi comune tuturor actelor civile
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
A fost promulgat la 11.09.1865
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
(al unitatii de protectie speciala). Gestionarea activitatilor si resurselor (materiale, umane, financiare) la nivelul unitatilor de protectie speciala, efectuata de conducerea unitatii, in baza prerogativelor legale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
A fost promulgat la 11.09.1865
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu de principii si norme juridice in baza carora se stabileste domeniul de aplicare a unor acte normative, atunci cand anumite raporturi, acte sau fapte au legatura cu doua sau mai multe legi din state diferite.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
A fost promulgat la 11.09.1865
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Obligatie care nu poate fi impartita intre creditori sau debitori, fie datorita naturii insasi a obiectului ei, fie ca urmare a conventiei partilor.
1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Puterile publice existente in stat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
A fost promulgat la 11.09.1865
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
A fost promulgat la 11.09.1865
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Organ suprem de control financiar si de jurisdictie financiara,care functioneaza pe lenga Parlamentul Romaniei.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Prevazute in cap. II, t. I, C. proc. pen., partea generala,
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
A fost promulgat la 11.09.1865
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
A fost promulgat la 11.09.1865
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
A fost promulgat la 11.09.1865
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Conturi constituite din bilant, contul de pierdere si profit si anexa (care sunt anexate raportului de gestiune ale unei societati pe actiuni).
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
A fost promulgat la 11.09.1865
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,

Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut urmatoarele:


Reclamanta este angajatul institutiei parate in temeiul contractului individual de munca inregistrat 404/03.12.2012, incheiat pe perioada nedeterminata, detinand la data emiterii deciziei contestate functia de Director in cadrul I.S.C.T.R., conform contractului individual de munca, salariul fiind negociat la suma de 9905 lei.


Tribunalul a retinut ca potrivit sustinerilor partilor si actelor dosarului rezulta ca drepturile salariale au fost negociate in limitele salariale din grila de salarizare a Inspectoratului de S_ pentru C_ Transportului R_ aprobate prin Hotararea Consiliului de Conducere al ISCTR cu nr. 2/15.12.2011, in conformitate cu prevederile OG nr. 26/2011 privind infiintarea Inspectoratului de S_ pentru C_ in T__ R_, ale H.G. nr. 1088/2011 privind organizarea si functionarea Inspectoratului de S_ pentru C_ in T__ R_, a Ordinului Ministrului Transporturilor nr. 892/04.11.2011, precum si a Mandatelor membrilor Consiliului de Conducere al ISCTR, aceasta fiind modificata in baza Notei de fundamentare nr. 27/02.02.2012 prin Hotararea Consiliului de Conducere al ISCTR cu nr. 1/31.10.2012.


In perioada 09.03.x15 auditorii publici externi din cadrul Curtii de Conturi a Romaniei - Departamentul III au efectuat ``Auditul financiar asupra contului de executie bugetara pe anul 2014`` la I__ de S_ pentru C_ in T__ R_, pentru perioada 2013 -2014. In urma acestei misiuni de audit a fost Incheiat Procesul verbal de constatare intocmit cu ocazia Auditului financiar de executie incheiat de I__ de S_ pentru C_ in T__ R_ la 31.12.2014 si Raportul de Audit Financiar asupra contului de executie a bugetului din venituri proprii incheiat pentru anul 2014 de ISCTR inregistrat sub nr. x din data de 15.04.2015.


Ulterior comunicarii Raportului de Audit Financiar nr. x/15.04.2015, ISCTR a formulat obiectiuni, in urma carora Curtea de Conturi a emis Decizia nr. III/34/12.05.2015, decizie impotriva careia institutia parata a formulat contestatie in temeiul art. 204 si urmatoarele din H.G. nr. 155/2014, fiind solutionata prin emiterea Incheierii nr. III/43 din 23.06.2015.


Prin aceasta Incheiere, Curtea de Conturi a Romaniei a mentinut punctul de vedere exprimat de Departamentul III, si anume ca stabilirea salariilor de baza ale personalului I.S.C.T.R. s-a facut cu nerespectarea gradelor si nivelului coeficientilor de ierarhizare prevazute de Anexa nr. VIII si cu incalcarea prevederilor art. 1 alin. 2 si art. 37 din Legea 284/2010.


In acest context, avand in vedere faptul ca potrivit pct. 210 din HG nr. 155/2014, ``Executarea masurilor devine obligatorie de la data comunicarii incheierii formulate de comisia de solutionare a contestatiilor, prin care se respinse integral sau partial contestatia, si totodata prin ``data comunicarii incheierii`` se intelege data confirmarii de primire a acesteia, mentionata pe documentul de transmitere a incheierii``, institutia parata a pus in executare Decizia nr. III/34/12.05.2015.


In acest sens, parata a notificat salariatii prin adresa nr. x/30.06.2015 ca, in conformitate cu prevederile art. 17 alin. 5 din Legea nr. 53/2003 cu modificarile si completarile ulterioare, incepand cu 01.07.2015 urmeaza sa se emita decizii individuale prin care se va modifica unul dintre elementele prevazute la alin. 3 al art. 17, respectiv cel reglementat la lit. k) salariul de baza .


La data de 30.06.2015 a fost adoptata Hotararea Consiliului de Conducere al ISCTR cu nr. 7/30.06.2015, in temeiul prevederilor art. 4 alin. 1 din O.G. nr. 26/2011, art. 18 si art. 20 alin. 2 si alin. 4 din Regulamentul de Organizare si functionare al Inspectoratului de S_ pentru C_ Transportului R_ - Anexa nr. 1 la H.G. nr. 1088/02.11.2011, prin care se ia act de grila de salarizare a ISCTR intocmita ca urmare a Deciziei Curtii de Conturi nr. III/34/12.05.2015 si s-a dispus conducerii executive respectarea termenului de punere in executare a acesteia.


Fata de aceasta situatie, la data de 01.07.2015, angajatorul a emis Decizia nr. 478/ 01.07.2015, a Inspectorului de S_ Sef, prin care a decis ca incepand cu data de 01.07.2015 d-nei M_ A_ C_, avand functia de Director in cadrul Directiei Strategie, Management si Resurse Umane, i se modifica salariul de baza brut la 5.142 lei, cls. 88, gradul II, celelalte drepturi salariale ramanand neschimbate.


Impotriva acestei Decizii a formulat contestatie reclamanta, inregistrata la angajator sub nr. x/10.07.2015, la care s-a emis raspunsul administrativ cu nr. x/03.08.2015, prin care i se aduce la cunostinta respingerea contestatiei fata de caracterul obligatoriu al Deciziei nr. III/34/ 12.05.2015 a Curtii de Conturi a Romaniei.


Contestatoarea a formulat contestatie in instanta impotriva Deciziei nr. 478 din data de 1 iulie 2015 emisa de I__ de S_ pentru C_ in T__ R_ - I.S.C.T.R., aratand ca aceasta a fost emisa cu nerespectarea dispozitiilor art. 41 alin. 1 din Codul muncii; a solicitat anularea Raspunsului emis de I.S.C.T.R. inregistrat sub nr. x din 3 august 2015 prin care a fost respinsa contestatia formulata impotriva Deciziei nr. 478 din 1 iulie 2015; a solicitat sa se dispuna repunerea partilor in situatia anterioara si sa fie obligat paratul la plata unei despagubiri, reprezentand diferenta dintre salariul efectiv incasat de reclamanta si drepturile salariale, indexate, majorate si reactualizate, care i s-ar fi cuvenit reclamantei, diferenta calculata de la momentul modificarii nelegale a contractului individual de munca al reclamantei si pana la data constatarii nulitatii absolute a Deciziei nr. 478 din data de 1 iulie 2015 emise de I.S.C.T.R., cu luarea in considerare a dispozitiilor art. 253 din Codul muncii; cu cheltuieli de judecata .


Contestatia formulata de reclamanta si pe cale de consecinta si capetele de cerere accesorii vizand restabilirea situatiei anterioare si plata unor diferente salariale si a cheltuielilor de judecata au fost apreciate ca fiind neintemeiate si respinse ca atare, avand in vedere urmatoarele:


Angajatorul parat I.S.C.T.R. a fost infiintat prin Ordonanta nr. 26/2011 privind infiintarea Inspectoratului de S_ pentru C_ in T__ R_ in vigoare de la 05 septembrie 2011 si a inceput sa-si desfasoare activitatea incepand cu 04.12.2011.


Potrivit prevederilor art. 1. - (1) Se infiinteaza I__ de S_ pentru C_ in T__ R_, denumit in continuare I.S.C.T.R., institutie publica cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii.


Prin art. 3 din OG nr. 26/2011 se arata ca: I.S.C.T.R. este finantat din venituri proprii, care se constituie astfel: (aaA).


Totodata, in conformitate cu prevederile art. 5 alin. 2 din OG nr. 26/2011: Personalul I.S.C.T.R. este angajat cu contract individual de munca pe durata nedeterminata, iar salarizarea acestuia se face potrivit reglementarilor legale in vigoare.


Tribunalul a mai retinut ca la data infiintarii Inspectoratului de S_ pentru C_ in T__ R_, la 05.09.2011, era in vigoare Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice.


Astfel, la data de 01.01.2011 a intrat in vigoare Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice:


Art. 1. - (1) Prezenta lege are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem unitar de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar platit din bugetul general consolidat al statului.


(2) Incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei legi, drepturile salariale ale personalului prevazut la alin. (1) sunt si raman in mod exclusiv cele prevazute in prezenta lege.


Art. 2. - (1) Dispozitiile prezentei legi se aplica:


a) personalului din autoritati si institutii publice, respectiv Parlamentul, administratia Prezidentiala, autoritatea judecatoreasca, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, autoritati ale administratiei publice locale, alte autoritati publice, autoritati administrative autonome, cat si institutiile din subordinea acestora, finantate integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale;


b) personalului din autoritati si institutii publice finantate din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale;


c) personalului din autoritatile si institutiile publice finantate integral din venituri proprii;


d) persoanelor care sunt conducatori ai unor institutii publice in temeiul unui contract, altul decat contractul individual de munca .


Art. 7 alin. (2) din Legea nr. 284/2010 stipuleaza faptul ca, in anul 2011, valoarea salariului de baza utilizata la reincadrarea pe functii a personalului platit din fonduri publice se stabileste prin legea privind salarizarea in anul 2011. Aceasta este Legea nr. 285/2010, care, la art. 1 alin. (1) reglementeaza baza de calcul a salariilor pe anul 2011 ca fiind salariul de baza din luna octombrie 2010, caruia i se aplica o majorare de 15%.


Art. 11. - (1) Clasele de salarizare si coeficientii de ierarhizare pe baza carora se stabilesc salariile de baza, soldele/salariile de functie si indemnizatiile lunare de incadrare, sporurile si alte drepturi specifice fiecarui domeniu de activitate corespunzator celor 7 familii ocupationale de functii bugetare, precum si pentru personalul din autoritatile si institutiile publice finantate integral din venituri proprii sunt prevazuti in anexele nr. I-VIII.


Art. 26. - (1) Incadrarea si promovarea personalului platit din fonduri publice pe functii, grade sau trepte profesionale se fac potrivit prevederilor din statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, aprobate prin legi, hotarari ale Guvernului sau act administrativ al ordonatorului principal de credite.


Art. 30. - (1) Solutionarea contestatiilor in legatura cu stabilirea salariilor de baza individuale, a sporurilor, a premiilor si a altor drepturi care se acorda potrivit prevederilor prezentei legi este de competenta ordonatorilor de credite.


(2) Contestatia poate fi depusa in termen de 15 zile lucratoare de la data luarii la cunostinta a actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale, la sediul ordonatorului de credite.


(3) Ordonatorii de credite vor solutiona contestatiile in termen de 10 zile lucratoare.


(4) Impotriva masurilor dispuse potrivit prevederilor alin. (1) persoana nemultumita se poate adresa instantei de contencios administrativ sau, dupa caz, instantei judecatoresti competente potrivit legii, in termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicarii solutionarii contestatiei in scris.


Art. 37. - (1) Prin contractele colective de munca sau acordurile colective de munca si contractele individuale de munca nu pot fi negociate salarii sau alte drepturi in bani sau in natura care excedeaza prevederilor prezentei legi.


(2) Salarizarea personalului autoritatilor si institutiilor publice care si-au schimbat regimul de finantare, in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, Sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International, cu modificarile si completarile ulterioare, din institutii finantate integral din venituri proprii in institutii finantate integral sau partial de la bugetul de stat se realizeaza potrivit prevederilor contractelor colective de munca legal incheiate, pana la implinirea termenului pentru care au fost incheiate, in limita cheltuielilor de personal aprobate.


(3) Dupa expirarea perioadei de valabilitate a contractelor colective de munca legal incheiate, salarizarea personalului prevazut la alin. (2) se realizeaza in functie de modul de organizare si finantare al autoritatilor si institutiilor publice vizate, potrivit prevederilor prezentei legi.


Tribunalul a mai retinut si ca, pentru aplicarea prevederilor art. 37 din Legea nr. 284/2010, legea a prevazut in mod expres Clasele de salarizare si coeficientii de ierarhizare pe baza carora se stabilesc salariile de baza pentru personalul din autoritatile si institutiile publice finantate integral din venituri proprii in anexa nr. VIII, ``Reglementari Specifice personalului din autoritatile si institutiile publice finantate integral din venituri proprii, aflate in subordinea, sub autoritatea, in coordonarea Guvernului, ministerelor si celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale, precum si cele aflate in coordonarea primului-ministru si cele aflate sub controlul Parlamentului``.


La aceeasi data a intrat in vigoare Legea nr. 285/2010 din 28.12.2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fonduri publice, care cuprinde urmatoarele prevederi relevante:


Art. 7. - (1) Solutionarea contestatiilor in legatura cu stabilirea salariilor de baza, indemnizatiilor lunare de incadrare si a soldelor functiilor de baza/salariilor functiilor de baza care se acorda potrivit prevederilor prezentei legi este de competenta ordonatorilor de credite.


(2) Contestatia poate fi depusa in termen de 5 zile de la data luarii la cunostinta a actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale, la sediul ordonatorului de credite.


(3) Ordonatorii de credite vor solutiona contestatiile in termen de 10 zile .


(4) Impotriva masurilor dispuse potrivit prevederilor alin. (1) persoana nemul?umita se poate adresa instantei de contencios administrativ sau, dupa caz, instantei judecatoresti competente potrivit legii, in termen de 30 de zile de la data comunicarii solutionarii contestatiei.


Totodata, in ceea ce priveste anul 2012, in materia salarizarii personalului din sectorul bugetar este aplicabila Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare in domeniul bugetar, care, la art. unic, pct. 2 II, prevede: ``Art. II. P_ anul 2012 se aproba instituirea unor masuri financiare in domeniul bugetar, dupa cum urmeaza:


Art. 4. - (1) Valoarea de referinta se mentine si in anul 2012 la 600 lei.


(2) In anul 2012 nu se aplica valoarea de referinta si coeficientii de ierarhizare corespunzatori claselor de salarizare prevazuti in anexele la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificarile ulterioare.


(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), pentru personalul din autoritatile si institutiile publice finantate integral din venituri proprii, aflate in subordinea, sub autoritatea, in coordonarea Guvernului, ministerelor si celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale, precum si din cele aflate in coordonarea primului-ministru si cele aflate sub controlul Parlamentului, ale caror contracte colective de munca isi inceteaza valabilitatea in anul 2012, salariile se stabilesc potrivit anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificarile ulterioare, fara a depasi nivelul din luna decembrie 2011.


In ceea ce priveste anul 2013, in materia salarizarii personalului din sectorul bugetar este aplicabila Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar in anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum si unele masuri fiscal-bugetare (Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 845/13.12.2012), care face insa trimitere expresa la actul normativ citat la pct. VI: ``Art. 2. Prevederile art. 7 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 19/2012, aprobata cu modificari prin Legea nr. 182/2012, si ale art. 1 alin. (4) si (5), art. 2, 3, art. 4 alin. (1) si (2), art. 6, 7, 9, 11, art. 12 alin. (2) si art. 13 ale art. II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare in domeniul bugetar, precum si pentru instituirea altor masuri financiare in domeniul bugetar, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 283/2011, se aplica in mod corespunzator si in anul 2013``.


Conform art. 1 alin. 2 din OUG nr. 103/2013, in anul 2014, cuantumul sporurilor, indemnizatiilor, compensatiilor si al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunara bruta/salariul lunar brut, indemnizatia bruta de incadrare se mentine la acelasi nivel cu cel ce se acorda personalului platit din fonduri publice pentru luna decembrie 2013, in masura in care personalul isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii .


Cum la momentul infiintarii ISCTR salarizarea personalului din institutiile publice finantate integral din venituri proprii era reglementata prin Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificarile ulterioare, fiind singurul act normativ ce se putea aplica cu privire la incadrarea si salarizarea personalului paratului, in lipsa unor legi speciale de salarizare aplicabile acestuia, aspect care rezulta indubitabil din domeniul de aplicare al Legii nr. 284/2010, stabilit in art. 2 al acesteia in conformitatea cu care: ``(1) dispozitiile prezentei legi se aplica: b) personalului din autoritati si institutii publice finantate din venituri proprii si subven?ii acordate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, institutia parata urma sa procedeze la incadrarea/reincadrarea personalului corespunzator studiilor si vechimii in specialitate, pe functiile corespunzatoare prevazute in legislatia de salarizare aplicabila personalului din institutiile publice finantate integral din venituri proprii, urmand ca stabilirea salariilor sa se faca potrivit anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 284/2010``.


In acest context fiind in prezen?a unei institutii finantate integral din venituri proprii, aflate in subordinea, sub autoritatea, in coordonarea Guvernului, ministerelor si celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale, salariile se stabilesc potrivit anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificarile ulterioare.


In aplicarea acestor prevederi legale paratul, in cadrul caruia nu exista un contract colectiv de munca aplicabil si pendinte, urma sa procedeze la incadrarea personalului corespunzator studiilor si vechimii in specialitate, cu stabilirea salariilor potrivit reglementarilor legale in privinta personalului din sectorul bugetar, referitoare la emiterea unor acte unilaterale de incadrare si de stabilire a salarizarii, salarizarea urmand a se face potrivit anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 284/2010, iar nu prin negocierea individuala a cuantumului salariului, intre limitele stabilite de angajator prin grilele de salarizare (grila de salarizare a Inspectoratului de S_ pentru C_ Transportului R_ aprobate prin Hotararea Consiliului de Conducere al ISCTR cu nr. 2/ 15.12.2011, modificata in baza Notei de fundamentare nr. 27/02.02.2012 prin Hotararea Consiliului de Conducere al ISCTR cu nr. 1/31.10.2012).


Aceasta intrucat, Asa cum mentionau expres prevederile legale mai sus mentionate, drepturile salariale ale personalului prevazut la alin. 1 sunt si raman in mod exclusiv cele prevazute in lege, iar potrivit art. 37 alin. 1 din Legea-cadru nr. 284/2010, prin contractele individuale de munca nu pot fi negociate salarii sau alte drepturi in bani sau in natura care excedeaza prevederilor prezentei legi.


Totodata, aceeasi limitare in privinta negocierii drepturilor salariale a categoriei de personal din care face parte reclamanta este prevazuta si de cadrul general in materie, care prevede prestabilirea prin lege a salariilor acestei categorii de personal, respectiv, prevederile art. 162 alin. 3 din Codul muncii, in conformitate cu care: Sistemul de salarizare a personalului din autoritatile si institutiile publice finantate integral sau in majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale si bugetele fondurilor speciale se stabileste prin lege, cu consultarea organizatiilor sindicale reprezentative.


In acest context, fata de concluziile Curtii de Conturi si prevederile legale aplicabile, a fost adoptata Hotararea Consiliului de Conducere al ISCTR cu nr. 7/30.06.2015, in temeiul prevederilor art. 4 alin. 1 din O.G. nr. 26/2011, art. 18 si art. 20 alin. 2 si alin. 4 din Regulamentul de Organizare si functionare a Inspectoratului de S_ pentru C_ Transportului R_ - Anexa nr. 1 la H.G. nr. 1088/02.11.2011, prin care se ia act de grila de salarizare a ISCTR intocmita ca urmare a Deciziei Curtii de Conturi nr. III/34/12.05.2015 si s-a dispus conducerii executive respectarea termenului de punere in executare a acesteia.


Fata de aceasta situatie, la data de 01.07.2015, angajatorul a emis Decizia nr. 478/ 01.07.2015 prin care a decis ca incepand cu data de 01.07.2015 salariatei reclamante, avand functia de Director in cadrul Direc?iei Strategie, Management si Resurse Umane, i se modifica salariul de baza brut la 5142 lei, cls. 88, gradul II, celelalte drepturi salariale ramanand neschimbate.


In cauza, incepand cu data de 01.07.2015, reclamantei i s-au aplicat prevederile din Legea-cadru nr. 284/2010, mai sus enuntate si actele normative aplicabile personalului care intra in domeniul de aplicare si reglementare a acestei legi prin legile anuale privind salarizarea, acte normative in vigoare la acea data si care reglementau in domeniu iar nu prevederile grilelor de salarizare aprobate la nivel de angajator, care faceau abstrac?ie de caracterul prestabilit prin lege al sistemul de salarizare al personalului din institutia parata. Din aceasta perspectiva, incadrarea efectuata de intimata in aplicarea acestor prevederi legale este conforma cu reglementarea legala, reclamanta nemaiputand beneficia de drepturile salariale negociate individual, o astfel de modalitate de stabilire nefiind permisa de lege in cazul sau.


Cu privire la pretinsa modificare unilaterala a contractului individual de munca al contestatoarei dispusa de angajator cu nerespectarea prevederilor legale, s-au retinut urmatoarele:


In conformitate cu prevederile art. 162 alin. 3 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii: Sistemul de salarizare a personalului din autoritatile si institutiile publice finantate integral sau in majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale si bugetele fondurilor speciale se stabileste prin lege, cu consultarea organizatiilor sindicale reprezentative.


In acest context, Tribunalul a constatat ca prevederile legale consfin?esc principiul prestabilirii drepturilor salariale ale personalului din autoritatile si institutiile publice prin lege, ceea ce presupune ca salarizarea personalului din autoritatile si institutiile publice finantate integral sau in majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale si bugetele fondurilor speciale se stabileste prin lege, ca nu pot fi negociate clauze contractuale referitoare la drepturile a caror acordare si al caror cuantum sunt stabilite prin dispozitii legale.


Totodata, asa cum a aratat, legea care stabileste salarizarea personalului din cadrul institutiei parate este Legea-cadru nr. 284/2010, iar potrivit prevederilor acesteia, drepturile salariale ale personalului prevazut la alin. 1 sunt si raman in mod exclusiv cele prevazute in lege, iar potrivit art. 37 alin. 1 din Legea-cadru nr. 284/2010, prin contractele individuale de munca nu pot fi negociate salarii sau alte drepturi in bani sau in natura care excedeaza prevederilor prezentei legi.


Prin urmare, atata vreme cat drepturile salariale ale personalului bugetar sunt prestabilite prin lege, angajatorul este evident obligat sa procedeze la incadrarea personalului pe functiile corespunzatoare prevazute in legislatia de salarizare aplicabila personalului din institutiile publice finantate integral din venituri proprii, conform reglementarilor specifice personalului din autoritatile si institutiile publice finantate integral din venituri proprii, aflate in subordinea, sub autoritatea, in coordonarea Guvernului, ministerelor si celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale, precum si cele aflate in coordonarea primului-ministru si cele aflate sub controlul Parlamentului, prevazute in anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 284/2010, prin emiterea de acte de incadrare, aceste dispozitii, (decizii, ordine, acte interne. etc.) de incadrare/reincadrare, fiind insa acte unilaterale ale angajatorului de aplicare a legii, respectiv de stabilirea a salariului de baza pentru personalul contractual, Legea nr. 284/2010 fiind in vigoare in privinta acestei categorii de personal chiar anterior infiintarii institutiei parate, incepand cu data de 01.01.2010.


Evident ca salariatii reincadrati au dreptul sa conteste incadrarea facuta de angajator, insa, actul de incadrare/reincadrare ramane un act unilateral, fata de sistemul de salarizare, actele bilaterale dintre parti neputand privi, negocia sau stabili drepturi prestabilite.


Or, dupa cum s-a mentionat, in conditiile in care salarizarea personalul propriu se face conform reglementarilor specifice personalului din autoritatile si institutiile publice finantate integral din venituri proprii, aflate in subordinea, sub autoritatea, in coordonarea Guvernului, ministerelor si celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale, precum si cele aflate in coordonarea primului-ministru si cele aflate sub controlul Parlamentului, prevazute in anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 284/2010, in cauza sunt aplicabile prevederile art. 17 alin. 4 teza II Codul muncii, in conformitate cu care sunt exceptate de la incheierea unui act aditional la contractul individual de munca situatiile in care modificarea vizata este prevazuta in mod expres de lege.


In acest caz, este evident ca insasi stabilirea drepturilor salariale ale reclamantei, incadrarea si reincadrarea acesteia pe functia corespunzatoare prevazuta in legislatia de salarizare aplicabila, in conformitate cu prevederile legale mai sus mentionate trebuiau efectuate de angajator prin acte administrative de aplicare a legii, acte unilaterale de incadrarea si de stabilire a drepturilor salariale, neputand face obiectul negocierii individuale prin clauze contractuale, astfel incat, cum nici stabilirea si nici modificarea drepturilor salariale ale salariatei contestatoare nu puteau face obiectul negocierii prin clauze ale contractului individual de munca, angajatorul fiind obligat sa stabileasca incadrarea salariatilor si drepturile salariale prin acte unilaterale supuse contestarii in conditiile legii, rezulta ca emiterea decizie de stabilire a drepturilor salariale ale contestatoarei incepand cu data de 01.07.2015, in functie de prevederile din Legea-cadru nr. 284/2010, se incadreaza in situatia in care o astfel de stabilire/modificare rezulta expres din prevederile legale, fiind nu numai permisa dar si impusa de lege.


Imprejurarea ca angajatorul a emis o astfel de Decizie in anul 2015 iar nu in anul 2012, anul angajarii reclamantei, sau, dupa caz, ori de cate ori intervin imprejurari care impun modificarea incadrarii sau a salarizarii (promovarea, trecerea intr-o alta transa de vechime in munca, modificarea felului muncii, etc.) nu face ca angajatorul sa fie decazut din dreptul de a emite un act de incadrare si de stabilire a drepturilor salariale prevazut de lege, pentru simplul considerent ca a omis sa o faca incepand cu anul 2012 si ca in acest caz, acesta nu ar mai putea aplica direct prevederea legala intrucat ar fi tinut de o negociere salariala sau de atacarea in Justitie a clauzelor salariale afectate de nulitate, aceasta cu atat mai mult cu cat un asemenea demers ar fi si inutil, o eventuala nulitate a clauzei contractuale de stabilire a drepturilor salariale prin negociere neputand fi pronuntata retroactiv ci doar pentru viitor, potrivit prevederilor art. 57 alin. 2 Codul muncii, iar pe de alta parte, independent de constatarile Curtii de Conturi a Romaniei si de existenta Deciziei nr. III/34/12.05.2015, angajatorul era obligat la emiterea unor acte unilaterale de incadrare si stabilire a salarizarii personalului propriu conform reglementarilor specifice personalului din autoritatile si institutiile publice finantate integral din venituri proprii, aflate in subordinea, sub autoritatea, in coordonarea Guvernului, ministerelor si celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale, precum si cele aflate in coordonarea primului-ministru si cele aflate sub controlul Parlamentului, prevazute in anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 284/2010.


Imprejurarea ca prin emiterea Deciziei nr. 478/01.07.2015 s-ar fi intervenit asupra salarizarii in plata stabilita in baza grilelor de salarizare aprobate la nivel de angajator si prin negociere individuala, nu poate atrage nulitatea actului emis de angajator, intrucat acesta reprezinta un act la care angajatorul era obligat potrivit legii chiar de la angajarea reclamantei, iar ``modificarea`` salarizarii salariatei contestatoare a rezultat din aplicarea legii, aceasta stabilind atat obligativitatea incadrarii personalului corespunzator studiilor si vechimii in specialitate, pe functiile corespunzatoare prevazute in legislatia de salarizare aplicabila personalului din autoritatile si institutiile publice finantate integral din venituri proprii, aflate in subordinea, sub autoritatea, in coordonarea Guvernului, ministerelor si celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale, potrivit legii, astfel incat, nu numai ca nu mai era necesara incheierea unui act aditional la contractul individual de munca, acesta fiind modificat in virtutea unui act prevazut de lege privind stabilirea unilaterala a salariului de catre angajator, emis in aplicarea legii .


Apararea contestatoarei pleaca de la o premisa gresita si anume aceea ca angajatorul poate decide daca dispune incadrarea personalului si stabilirea unilaterala a drepturilor salariale si poate decide mentinerea contractului individual de munca al salariatilor proprii in privinta drepturilor salariale negociate. O astfel de interpretare nu a putut fi retinuta de instanta cata vreme stabilirea clauzei salariale din contractul individual de munca nu este lasata de legiuitor la vointa partilor ci este reglementata tocmai in vederea ocrotirii unor interese generale, ale societatii sau ale anumitor categorii de persoane, iar angajatorul, prin emiterea deciziei intr-un asemenea caz nu modifica din ini?iativa sa contractul individual de munca al salariatului ci doar asigura aplicarea modificarilor contractului de munca al salariatului astfel cum acestea au fost impuse de legiuitor, angajatorul neputand decide continuarea contractului de munca in forma initiala cu ignorarea cadrului legal, indiferent daca emite cu intarziere actul incadrarii.


De altfel, prin emiterea acestei decizii nu s-a intervenit asupra efectelor deja produse ale clauzelor contractului individual de munca, fiind respectate prevederile art. 57 alin. 2 si alin. 5 Codul muncii.


Asa cum s-a subliniat, angajatorul nu are libertatea de a aprecia asupra necesita?ii si oportunitatii mentinerii drepturilor salariale negociate individual cu persoana salariata care se gaseste in ipoteza de a se incadra in categoria de personal din autoritatile si institutiile publice finantate integral din venituri proprii, aflate in subordinea, sub autoritatea, in coordonarea Guvernului, ministerelor si celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale, si continuarea Platii drepturilor salariale negociate individual intrucat nu poate adopta o alta conduita decat cea prevazuta de lege, modificarea contractului individual de munca sub aspectul stabilirii salarizarii potrivit reglementarilor specifice, prevazute in anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 284/2010, potrivit legii, nefiind o op?iune a angajatorului ci, in contextual legislative analizat, o obligatie legala .


Prin urmare, in conditiile in care incadrarea si stabilirea drepturilor salariale ale acestei categorii de personal este atat o prerogativa cat si o obligatie a angajatorului, imprejurarea ca acesta a procedat la emiterea unor acte de incadrare si stabilire a salarizarii si cu consecinta incetarii aplicarii prevederilor contractuale, intrucat contravin normelor juridice ce reglementeaza activitatea intimatei si salarizarea personalului acesteia, inclusiv a reclamantei, sustinerile acesteia privind pretinse incalcari ale Codului muncii cu referire la o modificarea unilaterala a contractului de munca fara sa-i fi fost respectat dreptul la informare prevazut la art. 17 alin. 1 Codul muncii sau la incalcarea prevederilor art. 41-48 Codul muncii ce sin strict de institutia modificarii contractului individual de munca ce reprezinta cadrul general, aplicabil in situatia contractelor de munca negociate individual inclusiv sub aspectul cuantumului drepturilor salariale, sunt lipsite de temei legal, pentru simplul motiv ca nici stabilirea si nici modificarea elementului ``salariul`` al contractului individual de munca nu sunt lasate de legiuitor la latitudinea partilor in privinta personalului din autoritatile si institutiile publice finantate integral din venituri proprii, aflate in subordinea, sub autoritatea, in coordonarea Guvernului, ministerelor si celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale.


De altfel, obligatia de informare a salariatului nici nu poate fi considerata incalcata atata vreme cat modificarea rezulta din aplicarea legii, iar legea era in vigoare si era publicata la data operarii modificarii, atat obligativitatea modificarii cat si elementele contractuale supuse modificarii erau cunoscute de salariati.


Pe de alta parte, paratul a notificat salariatii prin adresa cu nr. x/30.06.2015 ca, in conformitate eu prevederile art. 17 alin. 5 din Legea nr. 53/2003 cu modificarile si completarile ulterioare, incepand cu data de 01.07.2015 urmeaza sa se emita decizii individuale prin care se va modifica unul dintre elementele prevazute la alin. 3 al art. 17, respectiv cel reglementat la lit. k) salariul de baza .


Totodata, sub aspectul previzibilitatii modificarilor contractuale lipsa ``informarii`` in aceste conditii nu conduce eo ipso la incalcare a obligatiei de informare, intrucat, prin asigurarea publicarii actelor normative de salarizare in Monitorul oficial, salariatii institutiei infiintate au avut posibilitatea cunoasterii sistemului de salarizare si a normelor de drept aplicabile, mai sus expuse.


Tribunalul nu a putut primi sustinerea reclamantei in sensul ca modificarea s-ar fi impus prin incheierea unui act aditional la contractul individual de munca sub aspectul diminuarii salariului in baza art. 17 si art. 41 Codul muncii, intrucat, in cazul dat, drepturile salariale nu pot fi modificate sau stabilite prin negociere individuala, sistem de salarizare exclus in cazul salariatilor bugetari, prevederile legale consfintind principiul prestabilirii drepturilor salariale ale personalului din autoritatile si institutiile publice prin lege iar nu principiul negocierii.


Cu privire la pretinsa incalcare a principiului de baza prevazut la art. 1 alin. 1 din O.U.G. nr. 83/2014, de nediminuare a drepturilor salariale, in conformitatea cu care - Salarizarea personalului bugetar in 2015 si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice: ``in anul 2015, cuantumul brut al salariilor de baza/soldelor functiei de baza/salariilor functiei de baza/indemnizatiilor de incadrare de care beneficiaza personalul platit din fonduri publice se mentine la acelasi nivel cu cel ce se acorda pentru luna decembrie 2014 in masura in care personalul isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii si nu se aplica valoarea de referinta si coeficientii de ierarhizare corespunzatori claselor de salarizare prevazuti in anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile ulterioare``, Tribunalul a retinut ca aceste prevederi sunt aplicabile personalului din autoritatile si institutiile publice salarizat in regim bugetar si care isi va mentine salariul avut in luna decembrie 2014, salariu stabilit in conformitate cu Legea cadru nr. 284/2010 iar nu salariul negociat in lipsa aplicarii acestui act normativ, niciun text de lege negarantand mentinerea drepturilor salariale la nivelul negociat prin contractele individual de munca inafara cadrului legal.


Nici Sustinerea reclamantei in sensul ca la nivelul anului 2015 nu se aplica valoarea de referinta si coeficientii de ierarhizare corespunzatori claselor de salarizare prevazuti in anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 nu a putut fi retinuta de instanta, cata vreme, asa cum s-a aratat, pentru aceasta categorie de personal exista instituita o norma derogatorie expresa, care se aplica cel mai tarziu incepand cu data de 01.01.2012, instituita prin Legea nr. 283/2011, art. unic, pct. 2 II.


Nici invocarea aspectului ca ``Legea cadru nr. 284/2010 nu poate genera o reducere a drepturilor salariale, ci cel mult o stagnare a acestora``, nu a putut fi primita in cauza, fata de imprejurarea ca la momentul intrarii in vigoare a acestei legi, la 01.01.2011, nu se pune problema reducerii sau stagnarii drepturilor salariale ale personalului din cadrul paratului, acesta neaflandu-se cu o salarizare in plata la data aplicarii legii, care sa fie ``afectata de aplicarea acesteia``.


Nici Sustinerea reclamantei in sensul ca stabilirea sistemului de salarizare s-ar fi realizat cu incalcarea normelor de competenta nu este pertinenta in cauza, art. 6 alin. 1 si alin. 4 din Legea cadru nr. 284/2010, invocat de reclamanta - in conformitate cu care: ``gestiunea sistemului de salarizare a personalului din institutiile si autoritatile publice se asigura de fiecare ordonator principal de credite`` si, respectiv, ``Ordonatorii principali de credite au obligatia sa stabileasca salariile de baza, soldele functiilor de baza/salariile functiilor de baza, indemnizatiile lunare de incadrare, sporurile, alte drepturi salariale in bani si in natura stabilite potrivit legii, sa asigure promovarea personalului in functii, grade si trepte profesionale si avansarea in grada?ii, in conditiile legii, astfel incat sa se incadreze in sumele aprobate cu aceasta destina?ie in bugetul propriu`` - nu se interpreteaza in sensul propus de reclamanta, ca sistemul de salarizare ar trebui stabilit de catre ordonatorul principal de credite (Ministerul Transporturilor), iar nu de catre ISCTR, fiind incalcate astfel normele de competenta, ci prevederea se interpreteaza in sensul instituirii unor obligatii in sarcina ordonatorilor principali de credite ca la stabilirea salariilor de baza (sau la aprobarea sau gestionarea/finantarea acestora) sa se incadreze in sumele aprobate cu aceasta destina?ie in bugetul propriu.


Fata de cele mai sus retinute, Tribunalul a constatat legalitatea actelor contestate si pe cale de consecinta a respins contestatia formulata impotriva Deciziei nr. 478/1 iulie 2015 emise de I.S.C.T.R., si cererea privind anularea Raspunsului emis de I__ Teritorial de S_ pentru controlul in T__ R_ - I.S.C.T.R. inregistrat sub nr. x/3 august 2015 prin care a fost respinsa contestatia formulata impotriva Deciziei nr. 478 din 1 iulie 2015, ca neintemeiate.


In ceea ce priveste capatul de cerere prin care se solicita sa se dispuna repunerea partilor in situatia anterioara si sa fie obligat paratul la plata unei despagubiri, reprezentand diferenta dintre salariul efectiv incasat de reclamanta si drepturile salariale, indexate, majorate si reactualizate, care i s-ar fi cuvenit reclamantei, diferenta calculata de la momentul modificarii nelegale a contractului individual de munca al reclamantei si pana la data constatarii nulitatii absolute a Deciziei nr. 478 din data de 1 iulie 2015, acesta fiind accesoriu celui principal referitor la anularea deciziei de sanctionare, instanta l-a respins ca atare in virtutea principiului ``accesorium sequitur principale``.


Impotriva acestei sentinte a declarat apel reclamanta M_ A_ C_, in termen legal, in temeiul dispozitiilor art. 466 Cod procedura civila coroborate cu cele ale art. 214 din Legea nr. 62/2011, solicitand admiterea apelului, schimbarea in tot a hotararii apelate si, pe cale de consecinta admiterea cererii de chemare in judecata astfel cum a fost formulata si modificata, sub toate capetele de cerere, respectiv: constatarea nulitatii absolute a Deciziei nr. 478 din data de 1 iulie 2015, aceasta fiind emisa de I.S.C.T.R. cu nerespectarea dispozitiilor art. 41 alin. 1 din Codul muncii; anularea Raspunsului emis de I.S.C.T.R. inregistrat sub nr. x din 3 august 2015 prin care a fost respinsa contestatia formulata impotriva Deciziei nr. 478 din 1 iulie 2015; repunerea partilor in situatia anterioara si obligarea paratului la plata unei despagubiri, reprezentand diferenta dintre salariul efectiv incasat de reclamant si drepturile salariale, indexate, majorate si reactualizate, care i s-ar fi cuvenit reclamantului, diferenta calculata de la momentul modificarii nelegale a contractului individual de munca si pana la data constatarii nulitatii absolute a Deciziei nr. 478/1 iulie 2015, cu luarea in considerare a dispozitiilor art. 253 Codul muncii; cu cheltuieli de judecata .


Apreciaza apelanta-reclamanta ca motivele invocate de instanta de judecata sunt neintemeiate, pentru urmatoarele:


1. Nu a fost constatata nulitatea absoluta a clauzei din contractul individual de munca al apelantei-reclamate referitoare la salariu .


Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis, in sedinta din 13 iunie 2016 (Decizia nr. 17/2016) urmatoarele: in interpretarea prevederilor art. I, art. 21 si art. 26 lit. h) raportat la prevederile art. 64 din Legea nr. 94/1992, a prevederilor art. 132, art. 138 alin. (5) art. 142, art. 148, art. 151 si art. 152 din Legea nr. 62/2011 si a prevederilor art. 229 alin. (4), art. 254 si art.268 alin. (f) lit d) din Codul Muncii, republicat, o decizie a Curtii de Conturi, emisa in exercitarea atributiilor sale de control, prin care s-a stabilit ca anumite drepturi prevazute in contractul colectiv de munca incheiat fa nivelul unei institutii publice finantate integral din venituri proprii au fost acordate nelegal raportat la prevederile legale privind salarizarea in institutiile publice nu lipse?te de efecte clauzele contractului colectiv de munca prin care acele drepturi au fost stabilite, a caror nulitate nu a fost constatata de catre instantele judecatoresti. in conditiile legii. In interpretarea prevederilor art. 138 alin. (3)-(5) si art. 142 alin. (2) din Legea nr. 62/2011, nulitatea unei clauze a contractului colectiv de munca negociate cu nerespectarea art. 138 alin. (1)~(3) din Legea nr. 62/2011 poate fi ceruta de catre partile interesate, fie pe cale de actiune, fie pe cale de exceptie, respectiv poate fi invocata de catre instanta, din oficiu, pe durata existentei contractului colectiv de munca``.


Aceasta concluzie este aplicabila, mutatis mutandis, si in cazul dedus judecatii, in sensul ca, si daca prin Decizia nr. III/34 din 12 mai 2015 emisa de Curtea de Conturi a Romaniei a fost constatat faptul ca stabilirea salariilor de baza ale personalului I.S.C.T.R. s-a facut cu nerespectarea gradelor si a nivelului coeficientilor de ierarhizare prevazute de Anexa nr. VIII si cu incalcarea prevederilor art. 1 alin. (2) si art. 37 din Legea nr. 284/2010, acest aspect nu lipse?te de efecte clauza din contractul individual de munca al apelantei-reclamante referitoare la salarizare.


Mai mult decat atat, nulitatea clauzei referitoare la salariu din contractul individual de munca nu a fost constatata in conditiile legii si, drept urmare, isi produce efectele .


2. Interpretarea eronata a dispozitiilor legilor privind salarizarea personalului platit din fondurile publice.


Intimatul-parat I__ de S_ pentru C_ in T__ R_ a fost infiintat in anul 2011, conform O.G. nr. 26/2011. La acel moment, in materie de salarizare erau in vigoare Legea cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, precum si Legea nr. 285/2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fonduri publice.


Conform dispozitiilor art. 4 alin. 2 din Legea nr. 285/2010, in anul 2011 nu s-a aplicat valoarea de referinta si coeficientii de ierarhizare corespunzatori claselor de salarizare prevazuti in anexele la Legea-cadru privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, denumita in continuare lege-cadru.


aceeasi prevedere a fost preluata in toate legile ulterioare privind salarizarea personalului platit din fondurile publice, respectiv: Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare in domeniul bugetar - art. 4 alin. 2; O.U.G. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar in anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum si unele masuri fiscal-bugetare - art. 4; O.U.G. nr. 103/2013 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2014, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice - art. 3; O.U.G. nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice - art. 1 alin. 1;.


Pe de alta parte, situatia de exceptie prevazuta de aceste acte normative (respectiv prevederea conform careia, pentru personalul din autoritatile si institutiile publice finantate integral din venituri proprii, aflate in subordinea, sub autoritatea, in coordonarea Guvernului, ministerelor si celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale, precum si din cele aflate in coordonarea primului-ministru si cele aflate sub controlul Parlamentului, ale caror contracte colective de munca isi inceteaza valabilitatea in anul 2011-2015, salariile se stabilesc potrivit anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 284/2010) nu este aplicabila in cazul intimatului-parat avand in vedere faptul ca aceasta exceptie se aplica doar in cazul in care in anul de referinta inceta contractul colectiv de munca . Or, la nivelul intimatului-parat nu a existat incheiat contract colectiv de munca .


In acest sens s-a pronuntat si Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept care prin Decizia nr. 2 din 15 februarie 2016 a statuat ca: "In interpretarea dispozitiilor art. 2 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor masuri pentru recuperarea, reducerilor salariate, aprobata prin Legea nr. 182/2012, cu modificarile ulterioare, salariile personalului din autoritatile si institutiile publice finantate integral din venituri proprii, aflate in subordinea, sub autoritatea, in coordonarea Guvernului, ministerelor si a celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale, precum si din cele aflate in coordonarea prim-ministrului si cele aflate sub controlul Parlamentului, se stabilesc potrivit anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile ulterioare, de la data expirarii perioadei de valabilitate prevazuta in contractul colectiv de munca aflat in derulare la momentul intrarii in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor masuri pentru recuperarea reducerilor salariale, aprobata prin Legea nr. 182/2012, cu modificarile ulterioare".


Asadar, in conditiile in care la nivelul paratului I.S.C.T.R. nu a existat incheiat contract colectiv de munca, nu sunt aplicabile dispozitiile legale de exceptie prevazute de actele normative enuntate anterior.


Prin urmare, pe de o parte, anexele I-VIII la Legea cadru nr. 284/2010 nu au fost aplicabile in perioada 2010 - 2015 si, pe de alta parte, situatia de exceptie referitoare la aplicabilitatea anexei VIII nu este incidenta in cazul paratului, avand in vedere ca aplicabilitatea acesteia este conditionata de incetarea unui contract colectiv de munca, paratul nefiind in aceasta situatie (neexistand incheiat contract colectiv de munca in perioada de referinta).


3. Interpretarea eronata a dispozitiilor art. 162 din Codul muncii si ale art. 138 alin. 3 din Legea nr. 62/2011


instanta de fond a constatat faptul ca emiterea deciziei contestate a fost facuta in conformitate cu dispozitiile art. 162 alin. 3 din Codul muncii, potrivit carora sistemul de salarizare a personalului din autoritatile si institutiile publice finantate integral sau in majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale si bugetele fondurilor speciale se stabileste prin lege, cu consultarea organizatiilor sindicale reprezentative.


Totodata, instanta a retinut faptul ca in cauza dedusa judecatii ar fi incidente dispozitiile art. 138 alin. 3 din Legea nr. 62/2011, conform carora drepturile salariale din sectorul bugetar se stabilesc in limite precise, care nu pot constitui obiect al negocierilor si nu pot fi modificate prin contracte colective de munca .


In ceea ce priveste incidenta in cauza dedusa judecatii a dispozitiilor art. 162 alin. 3 din Codul muncii, invedereaza apelantul urmatoarele:


Art. 159 alin. 1 din Codul muncii defineste salariul ca reprezentand contraprestatia muncii depusa de salariat in baza unui contract individual de munca, iar potrivit art. 162 alin. 1 si 2 din Codul muncii, salariul individual se stabileste prin negocieri individuale intre angajator si salariat, nivelurile salariale minime negociindu-se prin contractele colective de munca aplicabile. A_. 3 al aceluiasi text legal mai prevede ca sistemul de salarizare a personalului din autoritatile si institutiile publice finantate integral sau in majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale si bugetele fondurilor speciale se stabileste prin lege, cu consultarea organizatiilor sindicale reprezentative.


sustine apelanta ca argumentul instantei de fond, intemeiat pe acest din urma text legal, in sensul ca, in cazul reclamantei, care face parte din categoria personalului din institutii publice pentru care sistemul de salarizare este reglementat prin lege, nu era necesar acordul de vointa pentru incadrarea sa in normele legale privind salarizarea, acord cerut de dispozitiile legale mentionate anterior, in cazul modificarii salariului, nu este intemeiat, intrucat art. 162 alin. 2 si 3 din Codul muncii prevad numai modalitatea exceptionala in care se stabilesc salariile personalului din autoritatile si institutiile publice, negocierea purtandu-se numai in limitele legii de salarizare, textul vizand numai conditia ce trebuie indeplinita cu ocazia incheierii conventiei partilor asupra cuantumului salariului, in timp ce modificarea, anularea contractului individual de munca, respectiv a unei clauze a acestuia, sunt institutii diferite, reglementate separat, prin reguli specifice. Astfel, regimul diferit de stabilire a salariilor acestei categorii de personal nu presupune exceptarea de la celelalte norme legale privind incheierea, modificarea, respectiv anularea contractelor individuale de munca, a unor clauze ale acestora, in lipsa unor dispozitii legale exprese in acest sens.


Actul intimatului-parat nu a fost emis in executarea unor prevederi legale intervenite ulterior semnarii contractului individual de munca, act normativ care sa prevada modificarea regimului juridic al unitatii, modificarea statutului personalului sau sau modificari de incadrare salariala, situatie in care angajatorul avea abilitarea legala de a emite acte in vederea punerii in aplicare a noilor dispozitii normative, inclusiv de a modifica salariile angajatilor, cu posibilitatea acestora de a le contesta in conditiile prevazute de actele normative, ci actul a fost emis in temeiul dispozitiilor Legii nr. 284/2010 care era in vigoare la data incheierii contractului individual de munca, insa care nu ar fi fost pusa in aplicare.


In alta ordine de idei, in cauza dedusa judecatii nu sunt incidente nici dispozitiile art. 138 alin. 3 din Legea nr. 62/2011, avand in vedere faptul ca respectivul text legal are in vedere strict problematica negocierii colective a drepturilor salariale din sectorul bugetar.


Or, problematica supusa analizei instantei de judecata nu a vizat faptul ca prin negocieri colective ar fi fost stabilite drepturi salariale in neconcordan?a cu dispozitiile legale in materia salarizarii, ci faptul ca un element al contractului individual de munca (salariul) a fost modificat in mod unilateral de catre angajator .


4. Incidenta in cauza dedusa judecatii a dispozitiilor art. 57 din Codul muncii.


In ipoteza in care s-ar retine ca drepturile salariale ale apelantei-reclamante au fost stabilite cu nerespectarea dispozitiilor legale relative la salarizarea personalului bugetar, se pune problema neconcordan?ei clauzei salariale din contractul individual de munca cu dispozitiile legale ce erau in vigoare la data incheierii contractului individual de munca si devin incidente dispozitiile art. 57 din Codul muncii, care reglementeaza nulitatea contractului individual de munca, ce intervine in cazul nerespectarii oricareia dintre conditiile legale necesare pentru incheierea sa valabila (alin. 1), precum si nulitatea unei clauze din contractul individual de munca, pe motiv ca stabileste drepturi sau obligatii pentru salariati, care contravin unor norme legale imperative (alin. 4).


Or, in cauza dedusa judecatii, intimatul-parat nu a procedat la constatarea nulitatii absolute a clauzei privind salariul si la inlocuirea clauzei nule cu dispozitia legala, ci a inteles sa modifice in mod unilateral contractul individual de munca prin emiterea unei decizii prin care a dispus micsorarea salariului.


Cum clauza referitoare la salariul de 9.905 lei a fost inclusa in contractul individual de munca incheiat intre parti, iar salariul constituie un element important, de care depinde exprimarea acordului de vointa cu prilejul incheierii conventiei, chiar daca in cazul personalului incadrat in institutii si autoritati publice negocierea, in ceea ce priveste cuantumul, este limitata prin lege, in situatia in care valoarea salariului incalca actul normativ aceasta situatie nu poate fi inlaturata prin modificarea unilaterala provenita de la angajator, caci dispozitiile art. 41 din Codul muncii interzic acest lucru, ci prin constatarea nulitatii clauzei salariale, care potrivit art. 57 alin. 6 si 7 din Codul muncii nu poate interveni decat in urma existentei unui acord al partilor contractului in acest sens, sau in lipsa intelegerii partilor, ca urmare a constatarii de catre instanta de judecata .


In consecinta, apreciaza apelanta ca decizia contestata este lovita de nulitate, in conditiile in care: aceasta a avut ca efect modificarea unilaterala a contractului individual de munca, fara a exista un acord al salariatului; actul reducerii salariului nu a intervenit ca urmare a punerii in aplicare a unei modificari legislative ulterioare acordului de vointa al partilor contractului individual de munca, mai precis pentru a inlatura o cauza de nulitate a clauzei.


Prin intampinarea formulata in apel, intimatul parat I__ de S_ pentru C_ in T__ R_ - I.S.C.T.R. solicita respingerea apelului si mentinerea sentintei atacate ca fiind temeinica si legala, pentru motivele dezvoltate.


La dosarul de apel s-a depus si raspunsul la intampinare formulat de apelanta reclamanta.


Nu au fost administrate probe noi in apel.


Examinand motivele de apel formulate fata de hotararea apelata, cercetand pricina in limitele prevazute de art. 477 si urmatoarele Cod procedura civila, se retin urmatoarele:


Curtea constata ca intimatul parat I.S.C.T.R. se supune regimului de salarizare reglementat de Legea cadru nr. 284/2010, desi este o institutie finantata din venituri proprii, conform OG nr. 26/2011, avand in vedere dispozitiile art. 2 alin. 1 lit. c) din legea cadru, precum si pe cele ale art. 5 alin. 2 din OG nr. 26/2011 privind infiintarea Inspectoratului de S_ pentru C_ in T__ R_.


Intrucat intimatul parat este institutie publica finantata integral din venituri proprii cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, conform art. 1 din OG nr. 26/2011, ii sunt aplicabile dispozitiile anexei nr. VIII din Legea cadru nr. 284/2010 intitulata ``Reglementari specifice personalului din autoritatile si institutiile publice finantate integral din venituri proprii, aflate in subordinea, sub autoritatea, in coordonarea Guvernului, ministerelor si celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale, precum si cele aflate in coordonarea primului-ministru si cele aflate sub controlul Parlamentului``. Aceasta anexa are incidenta generala pentru toate autoritatile si institutiile publice care indeplinesc conditiile mentionate.


In concluzie, salarizarea la nivelul institutiei intimate trebuia realizata conform anexei nr. VIII din Legea cadru nr. 284/2010, neexistand o alta varianta legala de salarizare, institutia fiind infiintata in anul 2011.


Sunt neintemeiate sustinerile apelantei reclamante M_ A_ C_ in sensul ca aceste reglementari ar fi fost incidente numai in situatia in care in anul de referinta inceta contractul colectiv de munca, aceasta interpretare nefiind sustinuta nici de Decizia nr. 2/ 15.02.2016 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept care se refera la situatia particulara in care ar fi existat un contract colectiv de munca in derulare la momentul intrarii in vigoare a OG nr. 19/2012.


In consecinta, valoarea de referinta ce trebuia utilizata in calculul drepturilor salariale cuvenite apelantei trebuia sa fie cea de 600 de lei prevazuta atat de Legea cadru nr. 284/2010 cat si de legile anuale de salarizare adoptate in conformitate cu principiul aplicarii etapizate a legii mentionate, iar nu de 700 lei retinuta de intimatul angajator, conform constatarilor din decizia nr. nr. III/34/12.05.2015 a Curtii de Conturi .


Cat priveste coeficientii de salarizare, deoarece stabilirea salariului nu se poate face in lipsa acestora, potrivit algoritmului prevazut de art. 10 alin. 1 din Legea cadru nr. 284/2010, avand in vedere ca intimatul parat a fost infiintat in anul 2011, nu exista o alta posibilitate de calculare a drepturilor salariale ale apelantului reclamant decat prin aplicarea grilei din anexa VIII din lege, in cazul acestuia neputand fi aplicate dispozitiile art. 1, art. 2, art. 4 alin. 3 din Legea nr. 285/2010 deoarece au in vedere reincadrarea personalului raportat la decembrie 2010 si incadrarea personalului nou angajat, care se raporteaza la functiile similare din institutia/autoritatea publica in care acesta este incadrat.


Or, Asa cum s-a mentionat anterior, institutia intimata a fost infiintata abia in anul 2011, iar personalul a fost incadrat in acelasi an, astfel incat nu se putea vorbi de reincadrare in raport de salariul aferent lunii decembrie 2010, dar, totodata, nici de incadrare potrivit unor functii similare din aceeasi institutie pentru ca astfel de functii, in mod obiectiv, nu existau in cadrul angajatorului la acel moment. Prin urmare, nu se justifica utilizarea unor coeficienti de ierarhizare la valori apropiate de cel maxim prevazut de lege, dupa cum a retinut si Curtea de Conturi, iar dispozitiile art. 28 din Legea nr. 284/2010 nu pot fi invocate pentru asimilarea realizata de conducerea intimatului parat deoarece nu era vorba de functii specifice neprevazute de legea cadru, si oricum trebuia sa existe avizele autoritatilor indicate in norma mentionata. fata de cele de mai sus, conform unei reguli generale de interpretare logica a normei legale, aceasta trebuie interpretata in sensul in care sa produca efecte, ceea ce in speta presupune respectarea anexei VIII din Legea cadru nr. 284/2010, pentru ca este evident ca nu poate exista un alt regim de salarizare in afara celui reglementat de Legea nr. 284/2010 si pus in practica de legile anuale adoptate.


Curtea retine ca posibilitatea modificarii unilaterale, fara acordul salariatului, a contractului individual de munca trebuie recunoscuta ca fiind conforma spiritului dispozitiilor art. 17 alin. 5 din Codul muncii, care nu impune consimtamantul salariatului atunci cand modificarea provine din lege, inclusiv in ipotezele in care prin actul modificator se urmareste a se reintra in legalitate, ratiunea fiind aceeasi, si anume existenta unei norme de la care partile nu pot deroga. Acesta a fost si scopul actului contestat in prezenta cauza. De vreme ce consimtamantul apelantului salariat nu era necesar pentru stabilirea salariului in limitele legii, in mod simetric la emiterea deciziei prin care se restabileste legalitatea nu este necesar acordul sau, sustinerile apelantului privind lipsa temeiului legal al masurii dispuse de angajator fiind nefondate.


Mai mult, din intreaga reglementare a salarizarii unitare a personalului platit din fonduri publice prin Legea nr. 284/2010 si legile anuale de salarizare ulterioare emise in scopul aplicarii etapizate a legii cadru amintite, inclusiv din OUG nr. 83/2014 in vigoare la data cand decizia contestata a fost emisa, rezulta ca atributul stabilirii salariilor apartine ordonatorului de credite, iar salariatul are posibilitatea contestarii actului emis in acest sens, ceea ce sustine concluzia ca decizia contestata in cauza a fost emisa conform dispozitiilor legale si intentiei legiuitorului.


Pentru aceleasi argumente, nu era necesara nici constatarea nulitatii clauzei din contractul individual de munca, conform art. 57 din Codul muncii.


Atat timp cat drepturile salariale ale apelantei nu puteau fi altele decat cele prevazute de legea mentionata, ele facand parte din contractul individual de munca, independent de vointa salariatului ori a angajatorului, apelanta reclamanta nu poate invoca nici dispozitiile art. 57 alin. 4 din Codul muncii care vizeaza in mod evident situatia in care au fost stabilite drepturi pentru salariat sub minimul prevazut de lege ori de contractul colectiv de munca sau obligatii peste maximul prevazut de acestea. Or, nu acesta a fost cazul apelantei; desi salariul a cunoscut o diminuare, aceasta a fost generata de punerea in acord cu dispozitiile de ordine publica ale Legii nr. 284/2010.


Pentru aceste considerente, in temeiul art. 480 alin. 1 Cod procedura civila Curtea va respinge apelul, ca nefondat.



PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII


DECIDE:



Respinge apelul formulat de apelanta M_ A_ C_, CNP x, cu domiciliul in Bucuresti, __, __, _, sector 4 si domiciliul procesual ales la S.C.A. V__ si Asocia?ii, in Bucuresti, _. 3A, sector 1, impotriva sentintei civile nr. 4550/28.04.2016 pronuntate de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a Conflicte de munca si asigurari sociale, in dosarul nr. x, in contradictoriu cu intimatul I__ de S_ pentru C_ in T__ R_ - I.S.C.T.R., C__ x, cont bancar RO74TREZ70120F355000x deschis la Trezoreria Statului Sector 1, cu sediul in Bucuresti, _. 38, sector 1, ca nefondat.


Definitiva.



Pronuntata de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 220/2017, in sedinta publica din 18 ianuarie 2017


Citeşte mai multe despre:    Grade si coeficienti de ierarhizare    Art 41 alin 1 Codul muncii    Legea 284/2010    Grile de salarizare aprobate nivel angajator    Negociere individuala    Nulitate act angajator    Informare salariat    Previzibilitatea modificarilor contractuale    Art 168 alin 3 Codul muncii    Valoare referinta 600 lei



Comentează: Modificarea unilaterala a contractului individual de munca respecta Codul muncii in ipoteza in care prin actul modificator se urmareste a se reintra in legalitate
Alte Speţe