din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1758 de useri online

Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Nu poate fi primita interpretarea potrivit careia eliminarea discriminarilor salariale s-ar aplica doar anumitor categorii de personal, nu si magistratilor

Nu poate fi primita interpretarea potrivit careia eliminarea discriminarilor salariale s-ar aplica doar anumitor categorii de personal, nu si magistratilor

  Publicat: 17 Feb 2019       1141 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Prin actiunea inregistrata la T_ G_ - Sectia Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, sub nr. x, dosar disjuns din dosarul nr. x, reclamanta P_ M__, a chemat in judecata paratii M_ Justitiei, C_ de A_ C_, T_ G_, M_ Finantelor P_ si C_ national P_ C_ D__, pentru ca prin hotararea ce se va pronunta, se sa dispuna:

1. Obligarea paratilor M_ Justitiei si T_ G_, sa stabileasca cuantumul indemnizatiei brute lunare, precum si cuantumul sporurilor pentru risc si confidentialitate si al sporului pentru conditii deosebite de munca, al sporului de vechime in munca, cuvenite reclamantei, care a trecut in transe superioare de vechime in functie si/sau in munca ulterior datei de 31.12.2010, la acelasi nivel cu cel al judecatorilor care au indeplinit conditiile pentru trecerea in transe superioare de vechime in munca si/sau in functie anterior datei de 31.12.2010, tinand seama si de gradele profesionale si respectiv de indemnizatiile cuvenite ca urmare a vechimii in magistratura, precum si a gradului profesional corespunzator, cat si a vechimii in munca, nu doar al vechimii in magistratura, respectiv magistrat � 01.10.2007, grad judecatorie, vechime in munca peste 10 ani.
2. Obligarea paratilor M_ Justitiei si T_ G_ sa comunice reclamantilor cuantumul sumelor (lunare) stabilite conform petitului nr.1 precum si diferenta lunara rezultata ca urmare a stabilirii drepturilor cuvenite.
3. Obligarea paratilor sa plateasca reclamantilor, de la datele la care fiecare dintre reclamanti a trecut in transele superioare de vechime in functie si respectiv in munca, gradele profesionale si pana la data de 01.11.2015, sumele stabilite conform petitelor 1 si 2 actualizate in raport cu indicele de inflatie calculate la data platii efective.
4. Obligarea paratilor la plata de daune interese moratorii, respectiv dobanzi legale aferente sumelor stabilite conform petitelor anterioare, raportat la actele normative care-si gasesc aplicabilitatea in perioadele pentru care sunt stabilite drepturile, respectiv O.G. nr. 9/2000 si/sau O.G. nr. 13/2011 si a Legii nr. 71/2015 pentru aprobarea OUG 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice.
5. Obligarea paratului M_ Finantelor P_ sa asigure paratului M_ Justitiei, sumele necesare acordarii acestor drepturi salariale.
6. Obligarea paratului M_ Justitiei la cheltuieli de judecata .

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Organ de stat sau al unitatii administrativ-teritoriale care actioneaza in regim de putere publica pentru satisfacerea unui interes public.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
1. Aptitudine a persoanei de a-si da seama de sensul, importanta si urmarile actiunilor pe care le savarseste, precum si de a-si dirija liber vointa, potrivit cu scopurile urmarite.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Situatia in care o lege, o reglementare, o politica sau o practica aparent neutra are un impact disproportionat negativ asupra persoanelor de un anumit sex, fara ca diferentele de tratament sa poata fi justificate in mod obiectiv.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
1. Diferentiere a salariului tarifar lunar in functie de vechime si calitatea muncii intr-o anumita ramura de activitate. Pentru fiecare functie, retributia tarifara se stabileste pe un nivel de baza si 5-7 gradatii, prevazute in reglementarile legale. Gradatia, astfel, corespunde claselor de retribuire.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Puterile publice existente in stat. Potrivit Constitutiei Romaniei autoritatile publice sunt:
Document elaborat de Consiliul Europei, la Torino, la 18 octombrie 1961 si intrat in vigoare la 26 februarie 1965. Pana la adoptarea Cartei sociale europene (revizuite), la Strasbourg, la 3 mai 1996, Carta din 1961 a fost modificata si completata succesiv in 1988, 1991 si 1995.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Orice informatii privind o persoana fizica identificata sau identificabila (�persoana vizata�);
Constituţia Rom�niei - Intrare in vigoare: 31/10/2003
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Acoperire in natura sau prin echivalent banesc a prejudiciului cauzat unei persoane
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Intreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale prin indeplinirea unui act care, potrivit legii, trebuie comunicat invinuitului sau inculpatului in desfasurarea procesului penal.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Cauza de inlaturare a executarii sanctiunii, daca a trecut un anumit termen de la data ramanerii definitive a hotararii ori actului prin care a fost pronuntata sau stabilita.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Reinnoirea locatiunii daca locatarul dupa expirarea termenului din contract ramane in folosinta lucrului si cu acordul locatorului.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ceea ce este accesoriu urmeaza situatia a ceea ce este principal, adagiu latin care exprima dependenta necesara a regimului juridic al unui bun, a unui raport juridic ori a unui drept, de regimul juridic al unui alt bun, de un alt raport juridic ori de un alt drept.
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Aplicarea normelor juridice la fapte ori situatii concrete.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Institutie judecatoreasca avand competenta de a solutiona (in prima sau in ultima instanta) anumite pricini prevazute de lege; cladire unde se afla sediul acestei instante.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
1. Diferentiere a salariului tarifar lunar in functie de vechime si calitatea muncii intr-o anumita ramura de activitate. Pentru fiecare functie, retributia tarifara se stabileste pe un nivel de baza si 5-7 gradatii, prevazute in reglementarile legale. Gradatia, astfel, corespunde claselor de retribuire.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Institutie judecatoreasca avand competenta de a solutiona (in prima sau in ultima instanta) anumite pricini prevazute de lege; cladire unde se afla sediul acestei instante.
1. Diferentiere a salariului tarifar lunar in functie de vechime si calitatea muncii intr-o anumita ramura de activitate. Pentru fiecare functie, retributia tarifara se stabileste pe un nivel de baza si 5-7 gradatii, prevazute in reglementarile legale. Gradatia, astfel, corespunde claselor de retribuire.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Institutie judecatoreasca avand competenta de a solutiona (in prima sau in ultima instanta) anumite pricini prevazute de lege; cladire unde se afla sediul acestei instante.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
1. Diferentiere a salariului tarifar lunar in functie de vechime si calitatea muncii intr-o anumita ramura de activitate. Pentru fiecare functie, retributia tarifara se stabileste pe un nivel de baza si 5-7 gradatii, prevazute in reglementarile legale. Gradatia, astfel, corespunde claselor de retribuire.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
1. Diferentiere a salariului tarifar lunar in functie de vechime si calitatea muncii intr-o anumita ramura de activitate. Pentru fiecare functie, retributia tarifara se stabileste pe un nivel de baza si 5-7 gradatii, prevazute in reglementarile legale. Gradatia, astfel, corespunde claselor de retribuire.
Componentele structurale ale actului juridic civil, adica elementele sale constitutive, care pot fi comune tuturor actelor civile
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
1. Diferentiere a salariului tarifar lunar in functie de vechime si calitatea muncii intr-o anumita ramura de activitate. Pentru fiecare functie, retributia tarifara se stabileste pe un nivel de baza si 5-7 gradatii, prevazute in reglementarile legale. Gradatia, astfel, corespunde claselor de retribuire.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Bunuri materiale, activitati sau actiuni, proiecte, pe care o banca accepta sa le crediteze
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Orice forma de comunicare destinata sa promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei profesii liberale;

In temeiul art. 204 alin. 1 Cod procedura civila, reclamanta a formulat cerere modificatoare prin care a inteles sa solicite obligarea paratilor la plata diferentelor salariale rezultate din aplicarea art. 1 alin. 5 ind. 1 din OUG nr. 83/2014, incepand cu 09.04.2015, data intrarii in vigoare a Legii nr. 71/2015.


Reclamanta a inteles sa-si precizeze cererea de chemare in judecata in sensul ca intelege sa se judece in contradictoriu cu paratii M_ Justitiei, C_ de A_ C_, T_ G_, M_ Finantelor P_ si C_ national P_ C_ D__.


Cu privire la obiectul cererii, reclamanta a solicitat obligarea paratilor M_ Justitiei, C_ de A_ C_ si T_ G_, la stabilirea cuantumului indemnizatiei brute lunare si a sporurilor pentru risc, confiden?ialitate si conditii deosebite de munca pentru fiecare moment in care a trecut intr-o transa superioara de vechime in functie si/sau in munca, ulterior datei de 31.12.2010, la acelasi nivel cu cel al judecatorilor care au indeplinit conditiile pentru trecerea in transe superioare de vechime in functie si/sau in munca, anterior datei de 31.12.2010, sinand seama si de gradul profesional, obligarea acelorasi parati la plata sumelor reprezentand diferenta dintre indemniza?ia stabilita conform primului capat de cerere si indemnizatia efectiv acordata, sume actualizate in raport de rata inflatiei la data Platii, daune moratorii, respectiv dobanzi legale, aferente sumelor stabilite, cu cheltuieli de judecata .


In motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca are calitatea de judecator in cadrul Judecatoriei Targu J__, ordonator tertiar de credite fiind T_ G_.


A mai aratat reclamanta ca M_ Justitiei a emis ordine in baza carora se constata ca au rezultat diferente, raportat la salarizarea judecatorilor, data fiind aplicarea gresita a prevederilor Legii nr. 285/2010, invocand aplicarea gresita a actelor normative succesive edictate in materia salarizarii, respectiv Legea nr. 330/2009, OUG nr. 1/2010, Legea nr. 284/2010, Legea nr. 285/2010 si Legea nr. 283/2011.


Astfel, art. 2 din Legea nr. 285/2010 prevede ca in anul 2011 pentru personalul promovat in functii sau grade / trepte salarizarea se face la nivelul de salarizare in plata pentru functiile similare din institutia / autoritatea publica in care acesta este incadrat, in timp ce art. 6 din Legea nr. 285/2010 prevede ca avansarea personalului incadrat pe functii de execu?ie in grada?ia corespunzatoare transei de vechime in munca se face prin incadrarea in clasele de salarizare corespunzatoare vechimii in munca dobandite, prevazute la art. 11 alin.3 din Legea cadru, personalul beneficiind de o majorare a salariului de baza avut, corespunzator numarului de clasa de salarizare succesive suplimentare, multiplicat cu procentul stabilit la art. 10 alin. 5 din Legea cadru, fara acordarea salariului corespunzator coeficientului de ierarhizare aferent noii clase de salarizare. Art. 6 din Legea nr. 285/2010 a fost reluat ulterior in aceeasi forma si de Legea nr.283/2011, act normativ aplicabil in anul 2012.


La data la care fiecare a indeplinit conditiile de vechime in functie de magistrat trecand intr-o noua transa de vechime acestora li s-au emis mai multe ordine de stabilire a drepturilor salariale, rezultand o diferenta intre veniturile salariale ale celor care au indeplinit conditiile de vechime in munca si in functie mentionate dupa data de 01 ianuarie 2011 si veniturile salariale ale altor magistrati care, anterior datei de 01 ianuarie 2011, au fost reincadrati intr-o anumita clasa de salarizare in raport de aceeasi vechime in munca si in functie ca si reclamantii, cu toate ca aceste persoane au aceleasi atributii si indeplinesc aceleasi conditii de vechime. Singurul considerent care a dus la diferen?ierile dintre aceste persoane a fost cel referitor la data indeplinirii conditiilor de vechime in munca si in functie, veniturile incasate fiind mai mici decat cele ale colegilor cu vechime egala.


Drepturile salariale, respectiv cuantumul indemnizatiei de incadrare bruta lunara, cuantumul sporului pentru risc si suprasolicitare neuropsihica si al sporului pentru pastrarea confidentialitatii si cuantumul sporului pentru conditii de munca grele, vatamatoare sau periculoase stabilite in favoarea acestora prin ordinele MINISTERULUI JustitieI, au fost gresit calculate in raport de dispozitiile legale care reglementau, in anii 2012 si 2013, salarizarea personalului bugetar.


Prin acordarea unui procent mai mic aferent sporului de vechime in magistratura, respectiv mai mic decat in cazul colegilor, care anterior datei de 1 ianuarie 2011 au indeplinit aceleasi conditii de vechime in functie, paratul de la pct. 1 a stabilit o baza mai mica de la care s-a calculat implicit un cuantum mai mic al tuturor celorlalte sporuri, respectiv de risc, confiden?ialitate, al sporului pentru conditii deosebite de munca si sporului de vechime munca .


Astfel s-a considerat ca ordinele emise fiecaruia, la data la care s-a trecut in alta treapta de vechime in magistratura, sunt discriminatorii. reclamantii nu au contestat ordinele, intrucat nu au cunoscut continutul ordinelor de salarizare ale colegilor care indeplinisera conditiile de vechime anterior datei de 31.12.2010.


Aspecte similare au avut loc si la M_ PUBLIC, P_ DE PE LANGA INALTA CURTE DE Casatie ?l Justitie care, in actiuni similare promovate de magistratii procurori in care a avut calitatea de parat, a recunoscut partial culpa sa, a emis astfel Ordinul nr. 148 din 30.06.2015 prin care a ordonat ca, incepand cu data de 9.04.2015 sa se acorde diferenta salariala rezultata din aplicarea de procente personalului care a trecut intr-o noua transa de vechime in munca sau in functie ulterior datei de 01.01.2011, stabilind ca, incepand cu data de 9.04.2015, nivelul de salarizare in plata pentru personalul nou incadrat, numit pe functii de acelasi fel sau promovat, este cel pentru functia similara in plata la data de 31.12.2009 in aceleasi conditii de studii si vechime, emitand si Ordinul nr. 1704/30.07.1015. Astfel, incepand cu data de 9.04.2015 procurorii au inceput sa beneficieze de drepturile salariale trecute in dreptul fiecaruia, conform anexelor, iar magistratii procurori, incepand cu data de 9.04.2015 au primit aceste drepturi salariale, motiv pentru care nici nu au mai solicitat calcularea si remiterea acestor sume de bani prin actiunile promovate .


Potrivit art. 5 din Legea nr. 53/2003 republicata - Codul muncii: ``in cadrul relatiilor de munca functioneaza principiul egalitatii de tratament fata de toti salariatii si angajatorii.


Orice discriminare directa sau indirecta fata de un salariat, bazata pe criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, varsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, op?iune politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala, este interzisa.


Constituie discriminare directa actele si faptele de excludere, deosebire, restrictie sau preferinta, intemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevazute la alin. (2), care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrangerea ori inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii drepturilor prevazute in legislatia muncii.


Constituie discriminare indirecta actele si faptele intemeiate in mod aparent pe alte criterii decat cele prevazute la alin. (2), dar care produc efectele unei discriminari directe."


De asemenea, potrivit art. 2 alin. 1 din OG nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, potrivit prezentei Ordonante, prin discriminare se intelege ``orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, pe baza de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex, orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare _, apartenenta la o categorie defavorizata, precum si orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea, inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social si cultural sau in orice alte domenii ale vietii publice.", iar potrivit art. 6 lit. b din acelasi act normativ: ``constituie contraventie, conform prezentei Ordonante, discriminarea unei persoane pentru motivul ca apartine unei anumite rase, nationalitati, etnii, religii, categorii sociale sau unei categorii defavorizate, respectiv din cauza convingerilor, varstei, sexului sau orientarii sexuale a acesteia, intr-un raport de munca si protectie sociala, cu exceptia cazurilor prevazute de lege, manifestata in urmatoarele domenii: ... b) stabilirea si modificarea atributiilor de serviciu, locului de munca sau a salariului".


In aplicarea acestui principiu, angajatorul are obligatia sa aplice acelasi tratament persoanelor aflate in situatii similare, respectiv sa aplice un tratament diferit persoanelor care se afla in situatii diferite.


Potrivit art. 14 din conventia pentru apararea drepturilor omului si a liberta?ilor fundamentale, ratificata de Romania prin Legea nr. 30/1995: ``Exercitarea drepturilor si liberta?ilor recunoscute de prezenta conventie trebuie sa fie asigurata fara nicio deosebire bazata, in special, pe sex, rasa, culoare, limba, religie, opinii politice sau orice alta origine nationala sau sociala, apartenenta la o minoritate nationala, avere, na?tere sau ,, alta situatie.``


Desi este evident ca, dupa data de 01 ianuarie 2011, persoane cu aceeasi vechime in munca si in functie ajung sa fie incadrate in aceeasi gradatie si aceeasi clasa de salarizare, dar cu drepturi salariale diferite, pentru simplul considerent al datei cand le-au fost stabilite aceste drepturi, precum si ca, potrivit practicii CEDO, diferenta de tratament devine discriminatorie in intelesul art. 14 din conventie doar atunci cand se induc distinctii intre situatii analoge si comparabile, fara ca acestea sa se bazeze pe o justificare rezonabila si obiectiva, nu mentioneaza si care ar fi aceasta justificare.


Prin urmare, exista o discriminare evidenta intre magistratii care au indeplinit vechimea in munca si/sau specialitate dupa data de 01 ianuarie 2011, comparativ cu magistratii care au indeplinit aceleasi conditii pana la data de 31 decembrie 2010, deoarece acesti magistrati, desi se gasesc in prezent in aceeasi transa de vechime in munca si functie, au o salarizare diferita.


Nu este echitabil ca indeplinirea conditiilor de vechime in munca si in specialitate intr-un alt an sa aduca unor categorii de persoane, aflate in situatii identice, un tratament diferentiat, fara a exista o justificare rationala si obiectiva in acest sens. Nici justificarea economica si nici cea financiara nu reprezinta argumente suficiente pentru acceptarea unor diferente de tratament.


Respectarea principiului nediscriminarii, din care rezulta si cel al remunerarii egale pentru persoanele care desfasoara munca in aceleasi conditii, presupunea ca odata cu indeplinirea conditiilor pentru trecerea intr-o noua transa de vechime in munca si in functie, incepand cu 2011, pentru acesti magistrati, salarizarea sa fie identica cu cea a magistratilor care au indeplinit aceleasi conditii pana la data de 31 decembrie 2010.


Prin acordarea fata de salariatii unei institutii, aflati in situatii similare, a unor drepturi salariale diferite, se produce o discriminare directa, prin incalcarea art. 16 alin. 1 coroborat cu art. 41 din Constitutia Romaniei, art. 1 pct. 1 din Protocolul nr. 12 la conventia pentru apararea drepturilor omului si a liberta?ilor fundamentale, ratificata de Romania prin Legea nr. 103/25 aprilie 2006, art. 5 alin. 1 din Codul muncii si art. 14 din conventia pentru apararea drepturilor omului si a liberta?ilor fundamentale, ratificata de Romania prin Legea nr.30/1995, prin raportare la Directiva nr. 2000/78/CE din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general in favoarea egalitatii de tratament in ceea ce priveste incadrarea in munca si ocuparea fortei de munca .


Prin constatarea starii de discriminare, nu sunt nesocotite nici statuarile Curtii constitutionale a Romaniei din Deciziile 818-821/03.07.2008, in care s-a constatat ca: ``prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) si art. 27 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, republicata, sunt neconstitutionale, in masura in care din acestea se desprinde intelesul ca instantele judecatoresti au competenta sa anuleze ori sa refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerand ca sunt discriminatorii si sa le inlocuiasca cu norme create pe cale judiciara sau cu prevederi cuprinse in alte acte normative."


De asemenea, se face referire la existenta unei discriminari evidente, atat in raport de modalitatea in care este recunoscuta vechimea in munca, dar si in ceea ce priveste vechimea in specialitate, intre magistratii care indeplinesc aceste conditii dupa data de 01 ianuarie 2011 comparativ cu magistratii ce au indeplinit aceleasi conditii pana la data de 31 decembrie 2010, intrucat toti acesti magistrati, desi se gasesc, in prezent, in aceeasi transa de vechime in munca si functie, au o salarizare diferentiata.


S-a aratat ca Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, pe Ordinea de zi solutionata din 10 martie 2015, pozitia 22, si-a insusit concluziile Grupului de lucru interinstitutional pentru unificarea salarizarii la nivelul inaltei Curti de Casatie si Justitie, Ministerului Public, Ministerului Justitiei si Consiliului Superior al Magistraturii, si a apreciat ca:


``Este necesara aplicarea unitara si interpretarea unitara a prevederilor Legii nr. 284/2010 la nivelul sistemului judiciar, sens in care s-a propus sesizarea ordonatorilor principali de credite asupra aspectelor semnalate si stabilirea unei intalniri pe aceasta tema, in cadrul grupului de lucru, cu participarea ordonatorilor principali de credite".


A constatat ca exista situatii de-a dreptul incredibile in care colegi cu vechime mai mica, nu doar in magistratura, ci cu zeci de ani mai putin in privinta vechimii in munca, au salariul mai mare, fiind evident ca nu este o gre?eala la stabilirea cuantumului legal al salariului acestora, ci la stabilirea salariilor reclamantilor.


Mai mult, nu poate fi vorba despre o masura a eliminarii sporului de vechime in munca, ceea ce ar defavoriza in mod neechivoc categoria profesionala a magistratilor, fiind restrans dreptul la egalitatea in activitatea economica si in materie de angajare si profesie, cu atat mai mult cu cat vechimea in munca este definita ca fiind timpul efectiv lucrat in program normal de lucru iar din acest punct de vedere, magistratii se afla in aceeasi situatie, neacordarea sporului de vechime in munca pentru magistrati fiind contrara legii si pe langa acest fapt este o masura discriminatorie in raport cu o alta categorie profesionala-personal auxiliar de specialitate care desfasoara activitate in cadrul aceluiasi sistem-autoritate judecatoreasca.


De asemenea, neacordarea acestui spor de vechime in munca pentru magistrati ar reprezenta o restrangere a exercitiului dreptului prevazut anterior de lege, acesta mentinandu-se numai pentru o categorie profesionala-personalul auxiliar de specialitate.


Prin aceasta, se precizeaza ca s-a incalcat art. 1 din Protocolul nr. 12 la conventia pentru apararea drepturilor omului si a liberta?ilor fundamentale ratificata si de Romania, potrivit careia, existenta unui drept prevazut de lege, trebuie sa fie asigurata fara nici o discriminare, nici o autoritate publica neavand dreptul sa creeze o discriminare, iar art. 4 din Carta sociala europeana revizuita, adoptata la Strasbourg la 3 mai 1996 si ratificata de Romania prevede dreptul la o salarizare echilibrata.


M_ Justitiei poate emite un nou Ordin de stabilire a salariului conform dispozitiilor OUG nr. 83/2014 modificata prin Legea nr. 71/2015, prin care are posibilitatea, in temeiul art. 1 alin. 5 ind. 1 din O.U.G. nr. 83/2014 astfel cum a fost modificata si completata prin Legea nr. 71/2015, sa acorde diferenta salariala rezultata din aplicarea de procente si aplicarea claselor de salarizare personalului care a trecut intr-o noua transa de vechime in munca/in functie, ulterior datei de 01.01.2011.


De asemenea, M_ Justitiei poate sa includa procentele aferente vechimii in munca si in functie, in indemnizatia de incadrare bruta lunara, chiar daca respectiva vechime in munca/in functie a fost indeplinita ulterior acestei date .


In drept, cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 148 Noul Cod procedura civila, ale art. 268 alin. (1) lit. c) din Codul Muncii, art. 208-211 din Legea dialogului social nr. 62/2011, ale art. 3 lit. c) si art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009, ale art. 5 si art. 6 din O.U.G. nr. 1/2010, ale art. 3 lit. c) si art. 7 alin. (2) din Legea-cadru nr. 284/2010. ale art. 1 alin. (1) din Legea nr. 285/2010, precum si ale art. 1 alin. (5) si art. 20 alin. (1) din Constitutia Romaniei art.27 din OG nr. 137/2000, art. 1 alin.5 din OUG 83/2014, modificata si completata prin Legea nr. 71/2015.


In probatiune, reclamanta a solicitat proba cu inscrisuri, respectiv ordinele emise de catre M_ Justitiei, machetele de salarizare si proba cu expertiza tehnica judiciara de specialitate contabila.


Paratul M_ Justitiei, prin intampinarea formulata, a invocat exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, cu privire la acordarea pretentiilor aferente datei de la care au solicitat plata acestor diferente si pana la data 01.11.2012, sinand cont de data introducerii actiunii (02.11.2015).


S-a sustinut ca, potrivit art. 3 din Decretul nr. 167/1958 privind prescriptia extinctiva, ``termenul prescriptiei este de 3 ani", daca nu exista alte prevederi legale derogatorii iar, conform art. 268 alin. 1 lit. c din Legea 53/2003, cererile formulate in materia conflictelor de munca pot fi formulate "in termen de 3 ani de la data nasterii dreptului la actiune``. In situatia in care obiectul conflictului individual de munca consta in plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despagubiri catre salariat", astfel incat pretentiile afirmate pot fi examinate numai pentru perioada de 3 ani, durata termenului general de prescriptie, anterioara momentului introducerii actiunii.


Totodata, potrivit art. 171 alin. 1 din Codul muncii, ``(1) Dreptul la actiune cu privire la drepturile salariale, precum si cu privire la daunele rezultate din neexecutarea in totalitate sau in parte a obligatiilor privind plata salariilor se prescrie in termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate".


In ceea ce priveste momentul de inceput al curgerii termenului de prescriptie, invedereaza aplicabilitatea dispozitiilor art. 8 din Decretul nr. 167/1958 privind prescriptia extinctiva, in conformitate cu care ``prescriptia dreptului la actiune in repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicita incepe sa curga de la data cand pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca atat paguba, cat si pe cel care raspunde de ea".


Totodata, arata ca nu poate constitui moment al intreruperii termenului de prescriptie a dreptului material la actiune Legea nr. 71/2015, deoarece aceasta nu constituie un act de recunoastere a dreptului in sensul art. 16 alin. 1 din Decretul nr, 167/1958, cu atat mai mult cu cat dispozitiile nou-introduse, respectiv art. 1 alin. (5`) din OUG nr. 83/2014, nu se aplica judecatorilor.


Astfel, din textul mentionat mai sus rezulta ca, pentru a opera intreruperea cursului prescriptiei extinctive, este necesara indeplinirea cumulativa a doua conditii si anume: recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie si recunoasterea sa fie facuta de cei in folosul caruia curge prescriptia .


De asemenea, pentru ca recunoasterea debitorului sa aiba drept efect intreruperea cursului prescriptiei, este necesar ca aceasta sa fie neindoielnica, adica sa rezulte cu certitudine din actiunile debitorului. Nu este neaparat necesar ca recunoasterea sa fie expresa, ea putand fi si tacita . Astfel, pot fi considerate acte de recunoastere: plata dobanzilor la suma datorata, cererea de amanare a executarii obligatiei, executarea partiala a obligatiei, etc.


Avand in vedere dispozitiile legale mai sus invocate, precum si perioada pentru care s-a solicitat acordarea diferentelor salariale, actiunea este prescrisa pentru perioada aferenta datei de la care reclamantii au solicitat plata acestor diferente si pana la data 01.11.2012.


Pe fondul cauzei, paratul M_ Justitie a solicitat respingerea actiunii, pentru urmatoarele motive: prin Decizia nr. 32/19.10.5015, Inalta Curte de Casatie si Justitie a statuat cu for?a obligatorie, ca plata efectiva a drepturilor salariale urmeaza a se efectua prin raportare la drepturile salariale acordate unei persoane cu acelasi grad profesional si aceeasi treapta de vechime in munca si in functie si care a trecut in aceste transe de vechime, ulterior intrarii in vigoare a Legii nr. 285/2010, iar nu in raport cu cei care au implinit aceste vechimi, potrivit unor acte normative anterioare. Persoanele care au implinit respectiva vechime in munca sau/?i functie, sub imperiul legii nr. 330/2009, au fost salarizate potrivit acestei legi iar cei care au implinit vechimea, ulterior abrogarii acestei legi, au fost salarizati potrivit legii in vigoare de la acel moment, respectiv Legea nr. 284/2010. Astfel, se arata de parat ca pretentiile reclamantilor sunt in contradic?ie cu decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie care a stipulat expres ca salariul trebuie acordat prin raportare cu cel pe care il are o persoana care a implinit vechimea in munca/ in functie, ulterior datei de 01.ianuarie 2011. Se sustine de catre parat ca nu exista o situatie de discriminare raportata la dispozitiile art. 2 din Legea nr. 285/2010, intrucat drepturile celorlalti judecatori au fost stabilite in temeiul altei legi de salarizare. Mai mult, prin Decizia nr. 1325/04.12.2008, C_ constitutionala a constatat ca intelesul dispozitiilor OG nr. 137/2000, prin care se confera instantelor judecatoresti competenta de a desfiinta norme juridice sau de a le substitui cu norme cuprinse in alte acte normative, este neconstitutional, intrucat incalca principiul separatiei puterilor. Astfel, sustine paratul, o instanta judecatoreasca in fata caruia a fost invocata o discriminare de natura prezentului litigiu, nu trebuie sa verifice altceva decat tratamentul diferit al persoanei care a invocat discriminarea fata de persoane care au indeplinit aceleasi conditii de vechime la aceeasi data sau incepand cu data de 01.01.2011 cand au intrat in vigoare dispozitiile Legii nr. 284/2010 si 285/2010, in functie de care au fost stabilite indemnizatiile reclamantilor.


In ceea ce priveste capatul de cerere privind obligarea la plata a diferentelor salariale a paratului M_ Justitiei, acesta sustine ca institutia angajatoare este T_ G_, astfel acesteia ii revine aceasta obligatie, ministerul avand obligatia de a emite ordinul, de a vira banii si nu de a face plata .


Referitor la celelalte capete de cerere, paratul a invocat principiul de drept accesorium sequitur principalae - ceea ce este accesoriu urmeaza situatia a ceea ce este principal, impunandu-se si respingerea acestora.


Paratul T_ G_, prin intampinarea formulata, arata ca indemnizatia bruta lunara cuvenita reclamantilor este stabilita, incepand cu 1 ianuarie 2011, potrivit Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor legii nr. 285/2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fonduri publice, norme care se aplica si in prezent.


Parata C_ de A_ C_, prin intampinarea formulata, a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Curtii de A_ C_, actele administrative de stabilire a drepturilor salariale contestate de reclamanta fiind emise de catre M_ Justitiei, C_ de A_ C_ neavand obligatii privitoare la drepturile salariale pe care le solicita reclamanta.


Pe fondul cauzei a solicitat respingerea actiunii motivat de faptul ca dispozitiile legale speciale referitoare la drepturile salariale cuvenite ca urmare a trecerii intr-o alta transa de vechime in munca/functie se regasesc in cuprinsul art. 6 din Legea nr. 285/2010, privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fondurile publice. Se invoca de catre aceasta parata Decizia nr. 32/19.10.2015 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in sensul ca aceasta a dezlegat in drept interpretarea dispozitiilor art. 2 din Legea nr. 285/2010, in sensul ca a inlaturat corelarea nivelului de stabilire a drepturilor banesti pentru persoanele care au dobandit un grad profesional sau o transa de vechime in functie/ munca ulterior intrarii in vigoare a legii nr. 285/2010, cu drepturile banesti deja stabilite pentru persoanele care au indeplinit aceleasi conditii, dar sub incidenta Legii nr. 330/2009. Se arata de catre parata ca reclamantii au beneficiat de drepturile salariale ce au fost calculate in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare la momentul implinirii transei de vechime si ca aceasta masura nu este discriminatorie, raportat la drepturile salariale ale colegilor care au implinit transa de vechime anterior anului 2010.


Paratul M_ Finantelor a formulat intampinare prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a acesteia, intrucat intre reclamanti si MFP nu exista raporturi de munca .


Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea cererii, intrucat ordinele de numire pot fi contestate, la art. 2, ca impotriva acestora se poate formula contestatie in termen de 5 zile de la data luarii la cunostinta. Or, reclamantii contesta cele stabilite prin ordinele de numire la mai mult de 1 an de la data luarii la cunostinta de acestea.


Prin precizarea depusa, paratul C_ national P_ C_ D__ a invederat ca fapta constand in aplicarea unei dispozitii legale de catre persoana indreptatita sa intocmeasca un act juridic civil sau administrativ nu poate fi calificata drept o fapta de discriminare, in conditiile in care este oferita o justificare obiectiva pentru comportamentul promovat si anume respectarea unei legi in vigoare la momentul incheierii raportului juridic care a generat formularea actului respectiv.


La solicitarea instantei, T_ G_ a comunicat instantei ca, potrivit Ordinului nr. 3870/C, incepand cu data de 01.11.2012, reclamanta, judecator cu grad profesional de judecatorie la Judecatoria Targu J__ a trecut in clasa de salarizare 97 (corespunzator vechimii in functie intre 5-10 ani si gradatie 2), iar potrivit Ordinului nr. 1015/C, incepand cu data de 01.03.2013, reclamanta, judecator cu grad de judecatorie la Judecatoria Targu J__ a trecut in clasa de salarizare 99 (corespunzator unei vechimi in munca de la 10 la 15 ani si gradatie 3), fiindu-i acordat sporul de vechime in functie, iar nivelul indemnizatiilor de incadrare brute lunare, precum si cuantumul sporurilor ce trebuiau acordate conform art. 5, alin. 1 din OUG nr. 83/2014 aprobata prin Legea nr. 71/2015, rezulta din macheta atasata.


Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:


In conformitate cu prevederile art. 248 alin.1 Cod de procedura civila republicat, instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura, precum si asupra celor de fond care fac inutila, in tot sau in parte, administrarea de probe ori, dupa caz, cercetarea in fond a cauzei.


Cu privire la exceptia prescriptiei dreptului material la actiune invocata de paratul M_ Justitiei, instanta o considera ca fiind ramasa fara obiect, intrucat prin cererea modificatoare a actiunii formulata de reclamanta si depusa la dosar, aceasta solicita sa se dispuna obligarea paratilor la plata diferentelor salariale rezultate din aplicarea art. 1 alin. 5 ind. 1 din OUG nr. 83/2014, incepand cu 09.04.2015, data intrarii in vigoare a Legii nr. 71/2015.


Referitor la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului M_ Finantelor P_, instanta apreciaza ca aceasta este intemeiata, intrucat calitatea procesuala pasiva consta in cazul actiunilor in pretentii, in identitatea dintre parat si debitorul din raportul juridic dedus judecatii. Rezulta astfel ca are calitate procesuala pasiva in prezenta cauza doar persoana care are obligatia de plata catre reclamanta a drepturilor salariale, fie in calitate de angajator, fie in calitate de ordonator principal, secundar sau tertiar de credite. Or M_ Finantelor P_ nu are niciuna dintre aceste calitati mentionate pentru a putea fi obligat la plata catre reclamanta a drepturilor salariale solicitate. Pentru aceste considerente, instanta urmeaza sa admita exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Ministerului Finantelor P_ si in consecinta, sa respinga actiunea fata de acest parat.


Cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de parata C_ de A_ C_, instanta o considera neintemeiata, intrucat aceasta parata are calitatea de ordonator secundar de credite, cu obligatia de plata a drepturilor salariale catre reclamanta, avand atributii in ceea ce priveste aplicarea actelor normative in domeniul salarizarii prin intermediul compartimentelor de specialitate existente la nivelul tribunalelor, motiv pentru care se va respinge.


Cu privire la paratul C_ national pentru C_ D__, instanta retine ca intre acest parat si reclamanta nu exista un raport juridic obligational, acest parat neavand calitate de angajator sau ordonator de credite, motiv pentru care se va respinge actiunea fata de acesta.


Pe fond, analizand actele dosarului, in raport de dispozitiile legale aplicabile, instanta retine ca actiunea formulata de reclamanta este intemeiata in parte, pentru urmatoarele considerente:


Reclamanta indeplineste functia de judecator la Judecatoria Targu-J__ incepand cu data de 01.10.2007, cu grad profesional de judecatorie, cu o vechime in munca de peste 10 ani si, potrivit Ordinului nr. 1015/C, incepand cu data de 01.03.2013, reclamanta, judecator cu grad de judecatorie la Judecatoria Targu J__ a trecut in clasa de salarizare 99 (corespunzator unei vechimi in functie de la 10 la 15 ani si gradatie 3), avand o indemnizatie de incadrare lunara bruta de 6769 lei.


Spre deosebire de alti judecatori cu acelasi grad, detinut anterior anului 2010, care au trecut dupa anul 2010 la aceeasi transa de vechime in munca si in functie, in aceleasi conditii de clasa de salarizare si gradatie, reclamanta a beneficiat de un venit mai mic iar, dupa majorarile din decembrie 2015, diferentele salariale s-au accentuat.


Indemnizatia de incadrare, asa cum a fost calculata in baza dispozitiilor Legii nr. 284/2010 si OUG 103/2013, dupa cum se mentioneaza in ordin, este, insa, mai mica decat indemnizatia de incadrare pe care o primesc judecatorii care au indeplinit aceleasi conditii de functie si vechime anterior datei de 01.01.2011.


La data de 09.04.2015 a intrat in vigoare Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea OUG nr. 83/2014, prin care s-a introdus alin. 51 la art. 1, care prevede ca ``prin exceptie de la alin. 1 si 2, personalul din aparatul de lucru al Parlamentului si din celelalte institutii si autoritati publice, salarizat la acelasi nivel, precum si personalul din cadrul Consiliului Concurentei si al Curtii de Conturi, inclusiv personalul prevazut la art. 5 din aceste institutii, care beneficiaza de un cuantum al salariilor de baza si al sporurilor mai mici decat cele stabilite la nivel maxim in cadrul aceleiasi institutii sau autoritati publice pentru fiecare functie/grad/treapta si gradatie, va fi salarizat la nivelul maxim, daca isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii``.


Din interpretarea coroborata a acestor texte de lege, se retine ca vointa clara a legiuitorului este de a stabili ca, in cursul anului 2015, cuantumul brut al salariilor de baza/soldelor functiei de baza/salariilor functiei de baza/indemnizatiilor de incadrare, de care beneficiaza personalul platit din fonduri publice, se mentine la acelasi nivel cu cel ce se acorda pentru luna decembrie 2014, in masura in care personalul isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii, cu exceptia personalului din aparatul de lucru al Parlamentului si din celelalte institutii si autoritati publice, salarizat la acelasi nivel, precum si personalul din cadrul Consiliului Concurentei si al Curtii de Conturi care beneficiaza de un cuantum al salariilor de baza si al sporurilor mai mici decat cele stabilite la nivel maxim in cadrul aceleiasi institutii sau autoritati publice pentru fiecare functie/grad/treapta si gradatie si care va fi salarizat la nivelul maxim, daca isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii .


Practic, odata cu adoptarea Legii nr. 71/2015, s-a creat posibilitatea legala ca personalul incadrat in institutiile si autoritatile publice, care avea un nivel al salariului de baza si al sporurilor mai mic decat cel stabilit la nivel maxim in cadrul aceleiasi institutii sau autoritati publice pentru fiecare functie/grad/treapta si gradatie, sa fie salarizat la acest nivel maxim, daca isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii, eliminandu-se astfel diferentele salariale rezultate in anumite cazuri, in urma aplicarii Legii nr. 284/2010 (spre exemplu, magistratii care au avansat in gradatia aferenta vechimii in munca/functie dupa 01.01.2011 au beneficiat de o majorare cu 2,5% pentru fiecare gradatie, pe cand magistratii care au indeplinit aceste conditii inainte de 01.01.2011 beneficiaza de drepturi salariale intr-un cuantum marit).


De altfel, prin raportul comun din data de 17.03.2015 al Comisiei pentru munca si protectie sociala si al Comisiei pentru buget, finante si banci din cadrul Parlamentului asupra proiectului de Lege pentru aprobarea OUG nr. 83/2014, s-a prevazut ca amendamentul, devenit alin. 51 al art. 1 la OUG nr. 83/2014, a fost propus pentru eliminarea discriminarii intre persoane care ocupa aceleasi functii, in aceleasi conditii de studii si vechime.


Or, in contextul in care vointa legiuitorului a fost de a elimina discriminarile salariale existente intre persoane care ocupa aceleasi functii, in aceleasi conditii de studii si vechime, este evident ca nu poate fi primita interpretarea paratilor, in sensul ca eliminarea unor atare discriminari s-ar aplica doar anumitor categorii de personal, nu si magistratilor.


In acest sens, se constata ca, potrivit art. 5 alin. 11 din OUG nr. 83/2014, ``prin nivel de salarizare in plata pentru functiile similare se intelege acelasi cuantum al salariului de baza cu cel al salariatilor avand aceeasi functie, in care au fost incluse, dupa data de 31 decembrie 2009, sumele aferente salariului de incadrare, precum si sumele aferente sporurilor de care au beneficiat inainte de aceasta data, daca salariatul angajat, numit sau promovat indeplineste aceleasi conditii de studii si de vechime si isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii, specifice locului de munca la data angajarii sau promovarii``. Conform art. 5 alin. 12, ``prevederile alin. 11 se aplica si pentru calculul indemnizatiei de incadrare pentru persoanele care sunt demnitari, ocupa functii publice si de demnitate publica, ca unica forma de remunerare a activitatii corespunzatoare functiei."


In acest context legislativ, contrar interpretarii paratului, se constata ca dispozitiile art. 1 alin. 51 din OUG nr. 83/2014 se aplica si magistratilor aflati in situatia prevazuta de ipoteza normei legale, respectiv celor care beneficiaza de un cuantum al salariilor de baza si al sporurilor mai mici decat cele stabilite la nivel maxim, in cadrul aceleiasi institutii sau autoritati publice, pentru fiecare functie/grad/treapta si gradatie.


Fata de aceste considerente, instanta va admite in parte cererea reclamantei, cu precizarea ulterioara si va obliga, in solidar, paratii M_ Justitiei, C_ de A_ C_ si T_ G_ la plata catre reclamanta a drepturilor salariale reprezentand diferenta dintre indemnizatia lunara platita si indemnizatia lunara cuvenita si corespondenta trecerii in alta transa de vechime in munca, incepand cu data de 09.04.2015 si pana la data de 01.08.2016, actualizate la data platii, cu dobanda legala aferenta acestor drepturi salariale.


De asemenea, in raport de prevederile art. 166 alin 4 Codul muncii, republicat: ``intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului`` si prevederile art. 1535 alin. 1 Cod civil, potrivit caruia: ``in cazul in care o suma de bani nu este platita la scadenta, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenta pana in momentul Platii, in cuantumul convenit de parti sau, in lipsa, in cel prevazut de lege, fara a trebui sa dovedeasca vreun prejudiciu``, paratii vor fi obligati sa plateasca reclamantei dobanda legala pentru drepturile banesti cuvenite.


Cu privire la limitele acordarii drepturilor salariale, instanta apreciaza ca se impune acordarea acestor drepturi pana la data de 01.08.2016, motivat de faptul ca, prin Ordinul Ministrului Justitiei nr. 4680/C/21.12.2016, drepturile salariale de care beneficiaza reclamanta sunt stabilite in concordanta cu dispozitiile OUG nr. 57/2015, astfel cum a fost modificata si completata, fiind astfel inlaturate inechitatile invocate in sustinerea pretentiilor deduse judecatii.


Mai mult, reclamanta nu a facut dovada contestarii ordinului de stabilire a drepturilor salariale.


Opinia asistentilor judiciari este conforma cu prezenta hotarare .



PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII


HOTARASTE



Respinge exceptia prescriptiei dreptului material la actiune invocata de M_ Justitiei, ca fiind ramasa fara obiect .


Admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de M_ Finantelor P_ si, in consecinta, respinge actiunea fata de acesta.


Respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de C_ de A_ C_.


Admite in parte actiunea, cu precizarile ulterioare, formulata de reclamanta P_ M__, cu domiciliul procesual ales la Judecatoria Targu J__, cu sediul in Municipiul Targu J__, _. 34, Judetul G_, in contradictoriu cu paratii: M_ Justitiei, cu sediul in Bucuresti, __, Sector 5, C_ de A_ C_, cu sediul in Municipiul C_, _. 5 A, Judetul D_ si T_ G_, cu sediul in Municipiul Targu J__, _. 34, Judetul G_.


Obliga paratii M_ Justitiei, C_ de A_ C_ si T_ G_, in solidar, sa plateasca reclamantei drepturile salariale reprezentand diferenta dintre indemnizatia lunara platita si indemnizatia lunara cuvenita si corespondenta trecerii in alta transa de vechime in munca, incepand cu data de 09.04.2015 si pana la data de 01.08.2016, actualizate la data platii, cu dobanda legala aferenta acestor drepturi salariale.


Respinge actiunea fata de paratul C_ national pentru C_ D__. Cu apel in termen de 10 zile de la comunicare .

Pronuntata de: Tribunalul Gorj Sectia C.M.A.S., Sentinta civila nr. 273/2017, in sedinta publica din 27 februarie 2017


Citeşte mai multe despre:    Indemnizatie incadrare lunara    Sporuri risc si confidentialitate    Spor conditii deosebite    Spor vechime    Transe superioare de vechime in functie munca    Grade profesionale    Personal justitie    Judecatori    Discriminare salariala   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe




  Tabloul Avocatilor din Romania
  Tabloul Avocatilor din Republica Moldova
  Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania
  Tabloul Expertilor Judiciari din Romania
  Tabloul Mediatorilor din Romania
  Tabloul Notarilor Publici din Romania
  Tabloul Psihologilor din Romania
  Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania
  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964