Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Recurs admis (cu opinie separata). Casare hotarare pronuntata in apel. Rejudecare. Reparare prejudiciu produs UAT

Recurs admis (cu opinie separata). Casare hotarare pronuntata in apel. Rejudecare. Reparare prejudiciu produs UAT

  Publicat: 02 Oct 2020       225 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Corabia sub nr. x/2014, Unitatea Administrativ-Teritoriala Corabia reprezentata prin primar A. a chemat in judecata pe paratii B., C. si D., solicitand instantei ca prin hotararea ce se va pronunta sa fie obligati paratii, in solidar, la plata catre bugetul local a sumei de 439.994 RON reprezentand prejudiciul adus patrimoniului Orasului Corabia.


Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Competenta profesionala reprezinta capacitatea de a realiza activitatile cerute la locul de munca la nivelul calitativ specificat in standardul ocupational.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(Short interest) Numarul total al actiunilor care au fost vandute short si care inca nu au fost cumparate inapoi pentru a acoperi pozitiile short deschise.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Putem defini prescriptia extinctiva din dreptul civil ca fiind stingerea dreptului la actiune neexercitat in termenul de prescriptie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act adoptat de organele de stat,
Act adoptat de organele de stat,
Aceasta este un tratat international deschis spre semnare numai statelor membre ale Consiliului Europei.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ suprem de control financiar si de jurisdictie financiara,care functioneaza pe lenga Parlamentul Romaniei.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Materialul de conceptie pregatitor reprezinta materializarea in limbaj natural a ideii si a activitatii de analiza, materializare ce poate contine:
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Materialul de conceptie pregatitor reprezinta materializarea in limbaj natural a ideii si a activitatii de analiza, materializare ce poate contine:
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Principiu juridic potrivit caruia hotararile judecatoresti definitive capata autoritate (putere) de lucru
Reglementata in C. proc. pen. in acelasi cadru ca si actiunea penala.
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Principiu juridic potrivit caruia hotararile judecatoresti definitive capata autoritate (putere) de lucru
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Ansamblul unitar de reglementari avand ca obiect o anumita activitate, drepturile si obligatiile
Parte dintr-un proces
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Organ suprem de control financiar si de jurisdictie financiara,care functioneaza pe lenga Parlamentul Romaniei.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Persoana care este chemata la mostenire in temeiul legii.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Expert contabil independent care intocmeste rapoarte anuale in folosul actionarilor, continand
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Acoperire in natura sau prin echivalent banesc a prejudiciului cauzat unei persoane
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Contractul in temeiul caruia o persoana numita mandant, imputerniceste pe o alta persoana, numita mandatar, sa incheie in numele ei si pentru ea anumite acte juridice.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Uzucapiune, mod de dobandire a dreptului la proprietate si a altor drepturi reale, usufruct, uz, abitatie, servitute, superficie, prin exercitarea posesiunii asupra unui bun imobil o perioada prevazuta de lege.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Conturi constituite din bilant, contul de pierdere si profit si anexa (care sunt anexate raportului de gestiune ale unei societati pe actiuni).
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Acoperire in natura sau prin echivalent banesc a prejudiciului cauzat unei persoane
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Suma de bani pe care este indreptatit sa o pretinda de la autorul unei fapte ilicite, victima acelei fapte, daca i-a fost provocata o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii,
Acoperire in natura sau prin echivalent banesc a prejudiciului cauzat unei persoane
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Forma a culpei, care consta in neprevederea rezultatului faptei pagubitoare de catre autorul ei,
(Acting in concert) Atunci cand doi sau mai multi investitori actioneaza in baza unei intelegeri cu scopul atingerii unui obiectiv comun - de exemplu, obtinerea unei pozitii de control sau majoritare intr-o companie detinuta public prin cumpararea actiunilor companiei respective de pe piata secundara.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Document care cuprinde enumerarea si descrierea existentei cantitative si valorice a mijloacelor pe care le poseda, le are in gestiune, in folosinta ori in raspundere al un moment dat, o persoana fizica sau juridica.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Parere a unui membru al completului de judecata, care a ramas in minoritate fata de ceilalti membri ai completului cu prilejul deliberarii cauzei.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act adoptat de organele de stat,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Putem defini prescriptia extinctiva din dreptul civil ca fiind stingerea dreptului la actiune neexercitat in termenul de prescriptie.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ suprem de control financiar si de jurisdictie financiara,care functioneaza pe lenga Parlamentul Romaniei.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Reprezinta mijlocul de stingere a dreptului la actiune in sens material prin neexercitarea acelui drept in intervalul de timp prevazut de lege.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Acoperire in natura sau prin echivalent banesc a prejudiciului cauzat unei persoane
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Acoperire in natura sau prin echivalent banesc a prejudiciului cauzat unei persoane
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ suprem de control financiar si de jurisdictie financiara,care functioneaza pe lenga Parlamentul Romaniei.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Intreprindere comuna. Asociatie de intreprinderi sau de persoane fizice, constituita pentru a realiza un anumit proiect de afacere. Conform regulilor de concurenta comunitare, „intreprinderile comune” sunt intreprinderi controlate in comun de catre cel putin alte doua intreprinderi.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Tranzactia este un contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste (art. 1704 Cod Civil) prin concesii reciproce, .
1. Persoana fizica sau juridica care se obliga, pe baza unor clauze si conditii contractuale, sa execute diferite lucrari (industriale, de constructii etc.)
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Contractul in temeiul caruia o persoana numita mandant, imputerniceste pe o alta persoana, numita mandatar, sa incheie in numele ei si pentru ea anumite acte juridice.
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Contractul in temeiul caruia o persoana numita mandant, imputerniceste pe o alta persoana, numita mandatar, sa incheie in numele ei si pentru ea anumite acte juridice.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Paguba sau prejudiciu provocata unei persoane,
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.

2. Hotararile pronuntate in prima instanta:


Prin Sentinta civila nr. 1374 din 11 decembrie 2014, Judecatoria Corabia a dispus declinarea competentei de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Olt.


Cauza a fost inregistrata pe rolul sectiei I Civila a Tribunalului Olt sub nr. x/2014.


Prin Incheierea nr. 9 din 26 martie 2015 pronuntata de Tribunalul Olt, sectia I civila, s-a admis exceptia necompetentei sectiei I civila si s-a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea sectiei a II-a civila si de contencios administrativ si Fiscal.


Prin Sentinta nr. 407 din 9 iunie 2015 pronuntata de Tribunalul Olt, sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscala fost declinata competenta de solutionare a cauzei, in favoarea sectiei I civila a aceluiasi Tribunal, constatandu-se ivit conflictul negativ de competenta; s-a dispus trimiterea cauzei la Curtea de Apel Craiova, sectia de contencios administrativ si fiscal in vederea pronuntarii unui regulator de competenta .


Prin Sentinta nr. 295 din 24 iunie 2015, pronuntata de Curtea de Apel Craiova, in Dosarul nr. x/2015, s-a stabilit competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Olt, sectia I civila.


Cauza s-a reinregistrat pe rolul Tribunalului Olt, sectia I civila la data de 2 iulie 2015, sub nr. x/2014.


Prin Sentinta civila nr. 992 din 8 octombrie 2015,Tribunalul Olt, sectia I civila a admis exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, invocata de paratii B., C. si D. prin intampinare.


A respins cererea formulata de reclamanta Unitatea Administrativ-Teritoriala Corabia, ca prescrisa.


3. Hotararea pronuntata in apel, in primul ciclu procesual:


Impotriva acestei sentinte a declarat apel reclamanta Unitatea Administrativ-Teritoriala Corabia.


Prin Decizia nr. 1898 din 24 martie 2016, Curtea de Apel Craiova a admis apelul formulat, a anulat sentinta apelata si a trimis cauza spre rejudecare.


Cauza a fost reinregistrata pe rolul Tribunalului Olt sub acelasi numar .


4. Hotararea pronuntata de instanta de fond, in rejudecarea cauzei:


Prin Sentinta civila nr. 102 din 13 februarie 2017 pronuntata de Tribunalul Olt, sectia I civila a fost respinsa exceptia lipsei calitatii procesual pasive invocata de paratii C. si D.


A fost respinsa exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, invocata de parati.


A fost admisa actiunea formulata reclamanta Unitatea Administrativ-Teritoriala Corabia in contradictoriu cu paratii B., C. si D.


Au fost obligati paratii, in solidar, la plata catre reclamanta a sumei de 439.994 RON reprezentand prejudiciu adus patrimoniului orasului Corabia.


Impotriva acestei sentinte au declarat apel paratii B., C. si D..


Prin Decizia civila nr. 1969 din 5 septembrie 2017 pronuntata de Curtea de Apel Craiova, sectia I civila in dosarul nr. x/2014, s-au admis apelurile formulate de parati impotriva Sentintei civile nr. 102 din 13 februarie 2017 pronuntata de Tribunalul Olt, sectia I civila in Dosarul nr. x/2014, si s-a anulat sentinta, dispunandu-se rejudecarea pe fond a cauzei.


In evocarea fondului litigiului, prin Decizia nr. 243 din 29 ianuarie 2019, Curtea de Apel Craiova, sectia I civila a admis exceptia prescriptiei dreptului material la actiune cu privire la paratii C. si E. si a respins exceptia prescriptiei in ceea ce il priveste pe paratul D.


A respins, ca prescrisa, actiunea formulata impotriva paratilor C. si E. (acesta din urma fiind mostenitor al paratului decedat B.).


A respins actiunea formulata reclamanta impotriva paratului D., ca neintemeiata.


5. Cererea de recurs:


Impotriva acestei ultime hotarari a declarat recurs reclamanta apelanta Unitatea Administrativ-Teritoriala Orasul Corabia.


In dezvoltarea motivelor de recurs invocate - circumscrise de parte prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 7 si 8 din C. proc. civ. - recurenta sustine nelegalitatea deciziei apelate in raport de urmatoarele aspecte:


S-a incalcat autoritatea de lucru judecat prin repunerea in discutie a exceptiei prescriptiei dreptului material la actiune, exceptie care a fost invocata de catre apelantii-parati si a fost respinsa in mod definitiv, de aceeasi instanta de apel, printr-o decizie anterioara.


Pe de alta parte, s-au aplicat in mod gresit dispozitiile legale privind prescriptia extinctiva si raspunderea civila delictuala.


Precizeaza recurenta ca, prin Decizia nr. 1898 din 24 martie 2016 pronuntata de aceeasi instanta, in aceeasi cauza, s-a admis apelul declarat de reclamanta si s-au stabilit urmatoarele: ca pe timpul cat unul dintre parati indeplinea functia de primar nu poate curge termenul de prescriptie in ceea ce priveste introducerea unei actiuni in raspundere patrimoniala sau delictuala; ca noul primar a introdus actiunea cu respectarea termenului de prescriptie, la data de 11 septembrie 2014.


Astfel, instanta de apel trebuia sa tina seama de ceea ce s-a decis deja in prima sa hotarare si sa isi sprijine rationamentul pe dezlegarile jurisdictionale anterioare.


Repunerea in discutie a unor probleme solutionate definitiv printr-o hotarare anterioara constituie si o incalcare a art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autoritatii de lucru judecat, adica a caracterului definitiv al hotararilor judecatoresti (in acest sens, recurenta face referire la hotararea pronuntata de Curtea europeana a Drepturilor Omului in Cauza Stanca Popescu impotriva Romaniei).


In ceea ce priveste prescriptia dreptului material la actiune, se arata ca instanta de apel a stabilit in mod gresit ca termenul de prescriptie incepe sa curga de la data de 14 aprilie 2005 in ceea ce ii priveste pe paratul B., respectiv anul 2008 in ceea ce ii priveste pe paratul C.


Prejudiciul constatat de catre Curtea de Conturi in anul 2014 a fost de 439.994 RON, in timp ce prejudiciul mentionat in nota de constatare nr. x din 14 aprilie 2005 a fost de doar 1.148.442.240 ROL, o suma cu mult mai mica.


De vreme ce suma care reprezinta prejudiciul a fost stabilita in anul 2014, ea nefiind cunoscuta anterior acestei date, considera recurentul ca este evident ca si dreptul la actiune nu a luat nastere anterior datei respective.


Raportat la prevederile art. 8 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958 si ale art. 2528 alin. (1) din C. civ., se sustine ca este evident ca U.A.T. Corabia nu putea cunoaste paguba inainte de data stabilirii sale prin decizia Camerei de Conturi a Judetului Olt, imprejurare in raport de care au fost aplicate in mod gresit aceste norme de drept material .


In ceea ce priveste solutia de respingere, ca neintemeiata, a actiunii fata de paratul D., se arata ca aceasta solutie are la baza doar imprejurarea ca acest parat nu ar fi efectuat plati cu privire la obiectivul de investitii P6.


Or, prin cererea de chemare in judecata s-a precizat ca prejudiciul este rezultatul nu doar al platilor nelegal efectuate, ci si al incalcarii dispozitiilor legale privind integritatea bunurilor aflate in administrare. In acest sens, s-a aratat ca tuturor celor trei parati, in calitate de ordonatori principali de credite, le revenea raspunderea pentru integritatea bunurilor aflate in administrare, potrivit art. 26 alin. (1) pct. 4 din legea finantelor publice locale nr. 189/1998, prevedere legala preluata de art. 19 alin. (2) lit. d) din O.U.G. nr. 45/2003 si art. 23 alin. (2) lit. d) din legea nr. 273/2006.


Decizia recurata nesocoteste incidenta in cauza a acestor dispozitii legale, refuzandu-se practic aplicarea acestor norme de drept material .


Fata de cele expuse, se solicita admiterea recursului nostru si casarea deciziei recurate, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Craiova.


In drept, sunt invocate dispozitiile art. 488 alin. (1) pct. 7 si 8, art. 430 si art. 469 din C. proc. civ. din 2010 cu modificarile si completarile ulterioare, precum si pe celelalte dispozitii legale indicate anterior.


6. Procedura de filtru:


Raportul intocmit in cauza, in conditiile art. 493 alin. (2) si (3) C. proc. civ. a fost analizat in completul filtru, fiind comunicat partilor; prin incheierea din 21 ianuarie 2020, completul de filtru a admis in principiu recursul declarat de reclamanta Unitatea administrativ-teritoriala Corabia impotriva Deciziei nr. 243 din data de 29 ianuarie 2019 pronuntata de Curtea de Apel Craiova, sectia I civila in Dosarul nr. x/2014 si a fixat termen de judecata la data de 3 martie 2020, in sedinta publica, cu citarea partilor.


7. Apararile formulate in cauza:


Prin intampinarea formulata de intimatul D. se solicita respingerea recursului, ca nefondat. Se arata ca, in cauza nu exista autoritate de lucru judecat pentru ca, la data de 23 aprilie 2016, recurenta reclamanta si-a modificat si precizat actiunea . Urmare a acestui demers, ne aflam in prezenta unei actiuni in angajarea in mod distinct a raspunderii delictuale, pentru fiecare intimat-parat.


Solicita, totodata, sa fie avut in vedere faptul ca, in calitate de primar al orasului Corabia in perioada 2008 - 2012, nu a facut nici un fel de plata pentru acest obiectiv de investitii precum si ca, in perioada octombrie - decembrie 2000 era angajat al SC X. SA, fiind inginer constructor.


Prin intampinarea formulata de paratul C. se solicita respingerea recursului, ca nefondat. Referitor la critica privind nerespectarea autoritatii de lucru judecat a hotararii pronuntate de instanta de apel in primul ciclu procesual, se arata ca este vadit nefondata din moment ce argumentele recurentei in sustinerea acestui motiv de casare nu reprezinta decat rezultatul unor interpretari proprii, selective si partiale ale unor considerente din Decizia nr. 1898 din 24 martie 2016 a Curtii de Apel Craiova. Analiza coroborata a tuturor considerentelor si indicatiilor date de instanta de control judiciar prin Decizia nr. 1898 din 24 martie 2016 nu stabileste, fata de niciun aspect al cauzei, o autoritate de lucru judecat de care instanta de fond sa fi fost tinuta in rejudecare.


Mai arata intimatul ca motivul de recurs prevazut de art. 488 pct. 7 noul C. proc. civ. nu este incident in cauza deoarece, prin Decizia civila nr. 1898 din 24 martie 2016, nu s-a,solutionat definitiv cauza, prin aceasta fiind anulata sentinta initiala a instantei de fond si trimisa cauza spre rejudecare cu respectarea celor stabilite prin decizia de anulare; nu poate fi retinuta o echivalenta intre o decizie de trimitere spre rejudecare a cauzei in integralitatea ei si o decizie de solutionare definitiva a cauzei, rolul si efectele unor astfel de hotarari fiind diferite.


In primul ciclu procesual, la solutionarea exceptiei prescriptiei dreptului material la actiune s-a avut in vedere o raspundere civila delictuala solidara, in timp ce, in cel de-al doilea ciclu procesual, urmare a precizarilor la actiune ale recurentei-reclamante, s-a avut in vedere o raspundere civila individuala, distincta pentru fiecare intimat-parat, situatie in care solutionarea exceptiei prescriptiei dreptului material la actiune este supusa unui regim juridic si unor reguli de solutionare distincte in fiecare din cele doua cicluri procesuale.


Acelasi intimat arata ca si motivul de casare (invocat) prevazut de art. 488 pct. 8 este nefondat, recurenta interpretand intr-o maniera proprie, straina de natura argumentelor Deciziei nr. 243 din 29 ianuarie 2019 incidenta prescriptiei dreptului material la actiune; argumentele referitoare la cuantumul pretinsului prejudiciu si la faptul ca acesta a fost stabilit in anul 2014 nu sunt in masura sa combata argumentele deciziei recurate si momentul de la care a curs termenul de prescriptie, raportat la precizarea la actiune a recurentei-reclamante si dispozitiile art. 3 si art. 8 din Decretul nr. 167/1958.


Prin intampinarea formulata de intimatul parat E. se solicita, de asemenea, respingerea recursului ca nefondat, in raport de urmatoarele argumente:


Motivul de casare prevazut de art. 488 alin. 1 pct. 7 C. proc. civ. nu a fost invocat in calea de atac a apelului, de catre recurenta-reclamanta, sens in care sunt incidente art. 488 alin. (2) C. proc. civ.


Prezenta cauza reprezinta o actiune delictuala personala pentru fiecare intimat-parat in parte .


Raportat la probatoriul aflat la dosarul cauzei, recurenta-reclamanta a aflat despre existenta prejudiciului cauzat de catre defunctul B. la data de 14 aprilie 2005, prin Nota auditorului Public intern. La acea data, defunctul Dimienescu nu mai avea calitatea de primar, astfel ca nu sunt incidente dispozitiile art. 14 din Decretul nr. 167/1958 nici din perspectiva Notei auditorului Public intern nr. 5797 din 14 aprilie 2005.


In aceste conditii, considera intimatul ca Procesul-verbal de constatare nr. 6723 din 11 aprilie 2014 intocmit de Curtea de Conturi Olt nu poate da nastere la un nou termen de prescriptie in ceea ce il priveste pe autorul B.. De altfel, in Procesul-verbal de constatare din data de 11 aprilie 2014 se face trimitere la texte de lege care nu sunt aplicabile pentru perioada 2000 - 2004, perioada mandatului mentionatului autor.


In subsidiar, precizeaza intimatul ca are calitate de mostenitor legal al paratului initial B., iar urmare a acceptarii mostenirii a dobandit numai un autoturism pe care ulterior l-a instrainat "la valoarea de 3.000 RON conform Contractului de vanzare-cumparare nr. x din 5 iunie 2018". Astfel, solicita a se retine incidenta prevederilor art. 1114 C. civ. in ipoteza in care se va stabili existenta unei obligatii de plata, ca urmare a admiterii actiunii in mod definitiv, si stabilirea in sarcina defunctului B. a existentei vreunei obligatii de plata .


Solutia si considerentele Inaltei Curti de Casatie si Justitie


Examinand decizia recurata, in raport de criticile formulate, de actele si lucrarile dosarului si de exigentele impuse prin art. 488 din C. proc. civ., Inalta Curte - in opinie majoritara - retine urmatoarele:


Prin primul motiv de recurs, fundamentat de recurenta pe prevederile cazului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 7 din C. proc. civ., se sustine ca instanta de apel a incalcat autoritatea de lucru judecat prin repunerea in discutie a exceptiei prescriptiei dreptului material la actiune, raportat la imprejurarea ca aceasta exceptie a fost respinsa in primul ciclu procesual, prin Decizia civila nr. 1898 din 24 martie 2016 pronuntata de Curtea de apel Craiova.


Inalta Curte apreciaza nefondata apararea - opusa de intimatul E. acestei critici - in sensul ca nu ar putea fi invocata autoritatea de lucru judecat in considerarea faptului ca necesitatea reevaluarii incidentului prescriptiei ar fi fost stabilita prin hotararea intermediara a instantei de apel care a judecat cauza in cel de-al doilea ciclu procesual (anume prin Decizia civila nr. 1969 din 5 septembrie 2017 pronuntata de Curtea de apel Craiova, sectia I civila, prin care a fost anulata Sentinta nr. 102 din 13 februarie 2017 a Tribunalului Olt si s-a dispus evocarea fondului de catre instanta de apel) iar respectiva decizie intermediara nu a fost atacata cu recurs. Caracterul nefondat al apararii astfel sustinute este determinat de imprejurarea ca, prin decizia intermediara, a fost anulata sentinta pe care Tribunalul Olt a pronuntat-o, in etapa de rejudecare a cauzei, in considerarea faptului ca tribunalul nu cercetase fondul pretentiilor reclamantei astfel cum acestea au fost precizate prin cererea depusa la data de 23 septembrie 2016 - precizarea fiind necesara in raport de indrumarile din Decizia nr. 1898 din 24 martie 2016 a Curtii de apel Craiova -, respectiv ca unele care tind la angajarea raspunderii civile individuale si distincte a fiecaruia dintre parati. Consecutiv constatarii acestei greseli privitoare la obiectul asupra caruia instanta de rejudecare s-a pronuntat, a constatat instanta de control judiciar ca si incidentul prescriptiei dreptului material la actiune - incident care fusese respins de tribunal, in etapa rejudecarii - reclama o noua evaluare spre a corespunde cadrului procesual obiectiv stabilit prin cererea precizatoare depusa de partea reclamanta.


Raportat la statuarile astfel realizate prin hotararea (intermediara) care a stabilit necesitatea de a fi evocat fondul litigiului - si, corespunzator acestuia, incidentul privind prescriptia - prin prisma pretentiilor ce au fost concret deduse judecatii, nu se poate retine ca respectiva decizie intermediara ar contine ea insasi vreo dezlegare referitoare la elemente intrinseci chestiunii privind prescriptia dreptului la actiunea prin care reclamanta tinde a obtine angajarea raspunderii civile delictuale individuale a fiecaruia dintre cei trei parati. Astfel, se constata ca nu exista vreun impediment in a fi invocate astfel de critici chiar in absenta exercitarii (de partea reclamanta) a recursului impotriva Deciziei civile nr. 1969/2017.


De asemenea, trebuie constatat ca lipsa unui apel exercitat de recurenta reclamanta impotriva Sentintei civile nr. 102/2017 ce a fost pronuntata de Tribunalul Olt in etapa rejudecarii pricinii nu atrage, fata de aceasta parte, incidenta prevederilor art. 488 alin. (2) din C. proc. civ. (norma procesuala care interzice formularea in recurs a unor critici care puteau fi invocate si analizate in calea de atac a apelului) dat fiind faptul ca respectiva sentinta continea o solutie de admitere a actiunii in pretentii - subsecvent respingerii incidentului prescriptiei dreptului la actiune -, astfel incat nu exista fundamentul atacarii ei prin prisma unor critici cum sunt cele din cadrul recursului pendinte.


Revenind la critica prin care se sustine ca, prin decizia recurata - pe care instanta de apel a pronuntat-o in evocarea fondului, in cel de-al doilea ciclu procesual -, nu s-ar fi respectat autoritatea de lucru judecat a Deciziei civile nr. 1898/2016 a Curtii de apel Craiova, sectia I civila, Inalta Curte constata ca aceasta este formulata de recurenta cu neobservarea atat a modificarilor ce au survenit in etapa rejudecarii, ulterior acestei ultime decizii, in privinta obiectului actiunii, cat si a faptului ca aceste modificari au fost determinate chiar de statuarile obligatorii facute - in primul ciclu procesual - de instanta de apel prin Decizia nr. 1898/2016.


Modificarile respective au fost realizate prin efectul cererii precizatoare pe care insasi recurenta parata a depus-o la data de 23 septembrie 2016, si au constat in aceea ca pretentiile sale au fost divizate valoric in raport de fiecare dintre parati, fiind fundamentate pe o raspundere individuala, situatie care a generat - in raport de prevederile art. 22 alin. (5) si (6) din C. proc. civ. - obligatia instantei de rejudecare de a solutiona actiunea corespunzator acestei divizari.


Trebuie subliniat ca, in primul ciclu procesual, pretentia reclamantei a fost analizata ca una care tindea la angajarea in solidar a raspunderii civile delictuale a acelorasi parati, si se retinuse intervenirea prescriptiei dreptului la actiune corespunzator acestui mod de abordare a situatiei litigioase. Astfel, contextul de analiza care a format obiectul controlului judiciar ce se reflecta in Decizia civila nr. 1898/2016 este evident diferit de cel analizat prin decizia ce formeaza obiectul recursului pendinte.


Considerentele relevante, din continutul Deciziei nr. 1989/2016 a Curtii de apel Craiova, sectia I civila, referitoare la limitele dezlegarilor date privind incidentul prescriptiei sunt urmatoarele:


"(...) de la acea data de 14 aprilie 2005 fusese intocmita in cadrul Primariei Orasului Corabia o nota de constatare de catre un auditor public intern din cadrul institutiei, prin care se preciza ca prin contractul de executie x din 17 octombrie 2000 incheiat intre Consiliul Local Corabia si SC "X." SA Corabia, aceasta societate a obtinut lucrarea de constructie a F., situat in Corabia, str. x, Jud. Olt.


Se mai retine in acea nota de constatare prejudiciul calculat in detrimentul bugetului local, pentru nerespectarea contractului, recomandandu-se sa fie recuperat pe calea unei actiuni penale, fara a se face referire la posibilitatea de promovare a unei actiuni civile.


Niciunde in continutul acestei note nu se retine culpa primarului sau a altei persoane cu atributii de raspundere in cadrul administratiei publice locale, ci, dimpotriva, reiese ca unica persoana considerata a fi responsabila de existenta unui prejudiciu ar fi persoana juridica, SC X. SA.


Prin urmare, pentru a fi considerat moment de curgere a termenului de prescriptie pentru actiunea intentata paratilor din acest litigiu, trebuie indeplinite in mod cumulativ doua conditii, potrivit disp. art. 8 din Decretul nr. 167/1958, prevederi considerate incidente de catre prima instanta:


"Prescriptia dreptului la actiune in repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicita, incepe sa curga de la data cand pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca, atat paguba, cat si pe cel care raspunde de ea."


Cu alte cuvinte, reprezentantul legal al reclamantei trebuia sa fie constient nu numai de paguba pricinuita, dar si de persoana responsabila de pricinuirea ei; ori, in nota de constatare nu se face absolut nicio referire la fapte savarsite de un primar sau altul, ci numai la cele comise de catre firma constructoare.


Totodata, prejudiciul solicitat prin actiune - 439.994 RON - nu este identic cu cel din nota de constatare - 1.148.442.240 ROL -, revenind instantei rolul de a pune in vedere reclamantului sa indice modul de cuantificare a prejudiciului, prin raportare la fiecare fapta ce o imputa in solidar sau nu fiecarui parat.


Pe de alta parte, cu privire la ultimul parat si la faptele care i se imputa - potrivit raspunsului la intampinare, ar fi "raspund de integritatea bunurilor aflate in proprietatea sau in administrarea institutiei pe care o conduc", "organizarea si tinerea la zi a evidentei patrimoniului", "organizarea sistemului de monitorizare a programului de achizitii publice si a programului de investitii publice" - nu se poate pune problema ca la acel moment ar fi fost in masura sa comita vreuna din faptele mai sus enumerate, avand in vedere ca data la care si-a inceput mandatul de primar ar fi ulterioara acelui moment si anume luna iunie 2008.


O alta chestiune pe care prima instanta nu a abordat-o este cea a solidaritatii raspunderii celor trei fosti primari, intrucat actiunea vizeaza obligarea paratilor in solidar la recuperarea pagubei.


Art. 1043 din C. civ. de la 1864 prevede ca:


"actiunea intentata in contra unuia din debitori intrerupe prescriptia in contra tuturor debitorilor".


Pe linia acestui text, instanta nu a observat si prevederile art. 14 din Decretul nr. 167/1958, care au urmatorul continut (...)


Acestea sunt argumentele pentru care pe timpul in care unul din parati indeplinea functia de primar nu poate curge termenul de prescriptie in ceea ce priveste introducerea unei actiuni in raspundere patrimoniala sau delictuala, cum este cea din speta pendinte.


De altfel, logica unei astfel de reglementari decurge din prezumtia de lipsa de impartialitate a persoanei care ocupa temporar functia de primar, pentru ca, in virtutea acestei functii de reprezentare legala, este dificil a solicita oricarei persoane sa introduca o actiuni in raspundere patrimoniala sau delictuala tocmai impotriva propriei sale persoane .


Ori, dupa ce au incetat toate mandatele de primar ale tuturor paratilor chemati in judecata - iunie 2012, noul primar a fost suficient de diligent pentru a introduce cu respectarea termenului de prescriptie actiunea ce face obiectul prezentei judecati si anume la data 11 septembrie 2014.


In aceste conditii se ridica intrebarea legitima, la care prima instanta era tinuta sa raspunda: care ar fi momentul la care incepe sa curga termenul de prescriptie pentru actiunea pendinte, cu aplicarea cauzelor de suspendare sau intrerupere astfel cum sunt mai sus indicate.


Pentru a raspunde la aceasta intrebare, trebuie sa fie determinate toate faptele ce se imputa fiecarui primar in parte ori tuturor in mod solidar, in raport de data inceperii si terminarii mandatului de primar, cu aplicarea disp. art. 248 alin. (4) noul C. proc. civ. - "exceptiile vor putea fi unite cu ... fondul cauzei" -, sa se determine in ce masura paratii sunt legati de raporturi de solidaritate, avand in vedere ca in cadrul raspunderii delictuale, persoanele sunt tinute solidar pentru despagubire - art. 1003 C. civ. -, respectiv daca este aplicabil cazul de intrerupere a prescriptiei prevazut de art. 1043 din C. civ. de la 1864 sau textul similar din noul C. civ., daca se ajunge la concluzia ca ar fi aplicabil acest din urma cod.".


Din aceste considerente reiese cu evidenta constatarea instantei de control judiciar in sensul ca situatia de fapt dedusa judecatii nu a fost observata in toata complexitatea ei de prima instanta, in cadrul judecatii ce a condus la admiterea exceptiei prescriptiei dreptului la actiune, precum si ca cererea de chemare in judecata nu era suficient de clara spre a se putea da - la momentul respectiv - o solutie incidentului prescriptiei. Or, o atare constatare nu are semnificatia unei statuari in sensul respingerii exceptiei prescriptiei dreptului la actiune, cum eronat sustine recurenta reclamanta, ci ea reflecta situatia unei insuficiente claritati asupra cadrului procesual obiectiv pentru a se stabili daca a intervenit sau nu o astfel de prescriptie .


De altfel, se cuvine a fi observat ca recurenta se raporteaza la considerente scoase din context spre a fundamenta critica relativa la incalcarea autoritatii de lucru judecat, o asemenea abordare fiind esential gresita pentru ca ea ignora rationamentul logico juridic ce a stat la baza solutiei de trimitere a cauzei spre rejudecare.


Astfel, dezlegarea pe care recurenta o evoca, anume aceea ca "pe timpul cat unul dintre parati indeplinea functia de primar nu poate curge termenul de prescriptie in ceea ce priveste introducerea unei actiuni in raspundere patrimoniala sau delictuala" respectiv ca "noul primar a introdus actiunea cu respectarea termenului de prescriptie, la data de 11 septembrie 2014" reprezinta doar unele dintre reperele de principiu ce trebuia sa fie avute in vedere cu ocazia rejudecarii, si ea a primit eficienta prin decizia recurata, dar intr-o maniera care corespunde cadrului procesual stabilit in urma precizarii de actiune ce a survenit la data de 23 septembrie 2016. Insa, in cel de-al doilea ciclu procesual instantele nu puteau selecta numai dezlegarea pe care recurenta o evidentiaza, ci ele erau tinute sa se conformeze ansamblului dezlegarilor si indrumarilor din decizia prin care s-a dispus rejudecarea pricinii, o atare obligatie fiind generata de prevederile art. 480 alin. (3) teza finala din C. proc. civ. conform carora " Dezlegarea data problemelor de drept de catre instanta de apel, precum si necesitatea administrarii unor probe sunt obligatorii pentru judecatorii fondului."


Avand in vedere aceste considerente, Inalta Curte constata caracterul nefondat al criticii circumscrise motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 7 din C. proc. civ., critica prin care se sustine eronat ca instanta de apel (in primul ciclu procesual) ar fi statuat ca exceptia prescriptiei dreptului la actiune este nefondata.


Din perspectiva celui de-al doilea motiv de recurs, pe care recurenta l-a subsumat cazului de casare reglementat prin art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Inalta Curte retine urmatoarele:


Sub un prim aspect, recurenta sustine ca a fost eronat retinuta intervenirea prescriptiei dreptului material la actiune, pentru ca partea a cunoscut existenta prejudiciului reclamat la momentul la care acesta a fost constatat de Camera de Conturi . Precizeaza ca prejudiciul ce a fost constatat in anul 2005, prin nota de constatare intocmita de auditorul intern al institutiei, avea un cuantum mult mai mic, astfel incat acest din urma act nu reflecta cunoasterea prejudiciului in sensul cerintei instituite prin art. 8 din Decretul nr. 167/1958, norma care prevede ca "Prescriptia dreptului la actiune in repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicita, incepe sa curga de la data cand pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca, atat paguba cat si pe cel care raspunde de ea.". Precizeaza recurenta ca nu putea cunoaste paguba inainte de data stabilirii sale prin decizia Camerei de Conturi, imprejurare in raport de care a fost facuta o gresita aplicare a art. 8 din Decretul nr. 167/1958 si a art. 2528 din C. civ.


Mentionatele argumente critice ale recurentei privesc modalitatea in care instanta ierarhic inferioara a stabilit momentul de la care incepe sa curga termenul de prescriptie a actiunii civile in raport de paratii intimati E. (succesor al defunctului B.) si C. Mai exact, este criticat faptul ca a fost avuta in vedere, in acest context, Nota de constatare nr. x din 14 aprilie 2005 intocmita de auditorul intern al Primariei Orasului Corabia, in loc de a fi avut in vedere actul de control intocmit in anul 2014 de Camera de Conturi a judetului Olt.


Pentru verificarea legalitatii deciziei recurate prin prisma criticii astfel sustinute de recurenta, este necesar a fi amintit faptul ca prescriptia dreptului material la actiune constituie o sanctiune de drept civil care opereaza fata de creditorul ce a ramas in pasivitate o perioada indelungata in a intreprinde un demers judiciar apt sa conduca la angajarea raspunderii civile a debitorului sau.


In ceea ce priveste inceputul curgerii termenului de prescriptie, trebuie observat ca norma inscrisa in art. 8 din Decretul nr. 167/1958 - reglementare a carei incidenta a fost retinuta in precedentele etape procesuale, iar in recursul pendinte nu s-a formulat vreo critica de natura a reliefa o gresita dezlegare relativa la cadrul legal astfel stabilit - leaga inceputul curgerii prescriptiei extinctive de nasterea dreptului la actiune, iar nu de nasterea dreptului subiectiv material de despagubire . Astfel, prescriptia dreptului la actiunea in repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicita nu incepe sa curga de la data cand s-a produs paguba, desi dreptul la reparatie trebuie considerat ca a luat nastere de la acea data, ci de la data la care cel pagubit a cunoscut sau trebuia sa cunoasca paguba dar si pe cel care raspunde de ea.


Se constata, astfel, ca au fost instituite reguli particulare privind inceputul prescriptiei dreptului la actiune, reguli care tin cont de specificul situatiilor in care se impune a fi examinata problema momentului de la care titularul dreptului la actiune ar putea, efectiv, sa actioneze, sau, dupa caz, de necesitatea de a preintampina consecintele implinirii termenului de prescriptie in acele situatii deosebite in care nu se poate vorbi de pasivitate sau neglijenta care sa justifice stingerea, prin prescriptie, a dreptului material la actiune .


In consecinta, in cazul actiunilor exercitate pentru repararea unei pagube pricinuite printr-o fapta ilicita, prescriptia incepe sa curga de la data la care cel pagubit a cunoscut sau trebuia sa cunoasca paguba si pe cel care raspunde de ea. Spre a ocroti drepturile victimei unei fapte ilicite, legiuitorul a detasat momentul inceperii curgerii prescriptiei de cel al nasterii dreptului material la repararea prejudiciului cauzat printr-o astfel de fapta ilicita, luand in considerare momentul subiectiv al cunoasterii pagubei si a celui raspunzator de repararea lui, stabilind, astfel, ca prescriptia incepe sa curga numai de la data cand victima a cunoscut atat paguba, cat si pe cel care raspunde de ea.


Raportat la aceasta fizionomie juridica a prescriptiei dreptului material la actiunea pentru repararea prejudiciului cauzat printr-o fapta ilicita, in situatiile in care se analizeaza un astfel de incident procesual, instantele sunt tinute sa verifice cele doua elemente care marcheaza inceputul curgerii termenului de prescriptie, si anume: data la care victima faptei ilicite (reclamant in cadrul procesual stabilit ca urmare a actiunii in justitie prin care pretinde repararea prejudiciului derivat din fapta ilicita pe care o imputa partii parate) a cunoscut sau trebuia sa cunoasca atat prejudiciul cat si persoana responsabila de producerea acestuia.


In speta, pentru a retine intervenirea prescriptiei in privinta pretentiilor formulate de recurenta reclamanta fata de fostii primari B. si C., instanta de apel - in evocarea fondului pricinii - a avut in vedere nota de constatare intocmita in anul 2005 de auditorul intern al Primariei, fara a observa, insa, ca respectivul document nu contine elemente de natura a releva un prejudiciu de care se fac responsabili cei doi primari.


O atare verificare si constatare se impunea nu numai in raport de dezlegarile ce rezida din Decizia nr. 1898/2017 a Curtii de apel Craiova, ci si pentru a se asigura o corecta aplicare a art. 8 din Decretul nr. 167/1958, aceasta norma imperativa stabilind necesitatea indeplinirii cumulative a celor doua conditii - cunoasterea prejudiciului sau posibilitatea cunoasterii lui si cunoasterea persoanei care raspunde de respectivul prejudiciu.


Este necesar a fi observat ca prejudiciul reclamat in speta este reprezentat de plati efectuate pentru edificarea unui imobil - F. - in conditiile in care respectivul imobil a fost inregistrat in evidentele de inventar ale institutiei reclamante fara a avea o existenta faptica, iar fapta (ilicita) imputata paratilor este acea de a fi efectuat respectivele plati printr-o defectuoasa indeplinire a obligatiilor - care le reveneau in calitate de ordonatori principali de credite - de a asigura buna administrare a bunurilor si valorilor din patrimoniul Primariei reclamante.


Or, o atare conduita este cea descrisa in actul de control intocmit in anul 2014 de Camera de Conturi, act care a stabilit si obligatia unitatii administrativ teritoriale de a adopta masuri pentru recuperarea prejudiciului.


Nota de control intocmita in anul 2005 de auditorul intern al Primariei releva constatarea lipsei nejustificate din "custodia" SC X. SA a unor materiale destinate realizarii constructiei, materiale care au fost platite de institutia reclamanta. Astfel, acest document evidentiaza un prejudiciu generat de o conduita defectuoasa a societatii de constructii in relatia contractuala stabilita cu unitatea administrativ teritoriala, iar nu de cauzat de conduita primarilor ce au efectuat platile respective in calitate de reprezentanti ai Primariei. Practic, aceasta nota de control are ca premisa existenta unor prestatii ale Primariei Corabia care nu sunt afectate de vreun viciu de legalitate, in corelatie cu prestatii (considerate) defectuoase ale cocontractantului-constructor in legatura cu modul de a gestiona materiale incredintate in "custodie".


Acest din urma act juridic nu poate constitui un reper relevant in analiza pretentiei deduse judecatii, dat fiind ca el nu se refera la un prejudiciu rezultat din fapte de indeplinire defectuoasa a obligatiilor legale privind buna administrare a bunurilor ori de exercitarea drepturilor patrimoniale ale UAT Corabia - fapte cum sunt cele care se imputa paratilor G. si C. -, ci se refera la un prejudiciu ce s-ar fi creat Primariei Corabia de un tert, anume de societatea comerciala cu care a contractat edificarea imobilului, prin neindeplinirea unor obligatii grefate pe contractul de construire.


In consecinta, Inalta Curte constata ca este fondata critica recurentei in sensul ca, prin decizia recurata, a fost facuta o gresita aplicare a prevederilor art. 8 din Decretul nr. 167/1958, greseala fiind rezultatul neobservarii distinctiei intre raportul juridic existent intre primar si unitatea administrativ teritoriala pe care a condus-o (raport in al carui continut intra si obligatia de buna administrare a patrimoniului persoanei juridice), pe de o parte, si, pe de alta parte, raportul juridic existent intre unitatea administrativ teritoriala si societatea de constructii cu care aceasta a contractat pentru realizarea obiectivului de investitii F.


Astfel, cata vreme situatia relevata de Nota de constatare nr. x din 14 aprilie 2005 intocmita de auditorul intern al Primariei orasului Corabia nu se circumscrie faptelor ilicite pe care reclamanta le imputa, in speta, fostilor primari B. si C., respectiva nota nu are aptitudinea de a produce efectul la care se refera prevederile art. 8 din Decretul nr. 167/1958, anume acela al cunoasterii de catre persoana pagubita (reclamanta-recurenta) a pagubei create prin faptele ilicite reclamate in speta.


Ca atare, se constata ca este fondata critica recurentei in sensul ca, prin decizia recurata, instanta a retinut intervenita prescriptiei dreptului la actiune in privinta paratilor intimati G. si C. printr-o gresita raportare la prejudiciul evidentiat in Nota de constatare nr. x/2005, acest ultim document nefiind de natura a permite cunoasterea de catre unitatea administrativ teritoriala a consecintelor pagubitoare pretins suferite ca efect al indeplinirii defectuoase a atributiilor specifice functiei de primar (modalitatea de indeplinire a acestei functii constituind cauza juridica a pretentiei de despagubire formulate in cadrul litigiului pendinte).


Atata vreme cat nu s-a invocat, si nici nu a fost retinut vreun alt element probator care sa releve cunoasterea efectiva sau posibilitatea cunoasterii, de catre reclamanta recurenta, a pagubei pretins suferite de aceasta prin efectul platilor efectuate in timpul mandatului de primar al paratilor pentru realizarea obiectivului de investitii F., concluzia care se desprinde nu poate fi decat aceea ca, raportat la exigentele stabilite prin art. 8 din Decretul nr. 167/1958, termenul de prescriptie a inceput sa curga la momentul la care i-au fost comunicate reclamantei recurente constatarile relevate de actul de control intocmit de Camera de Conturi a judetului Olt, respectiv in anul 2014.


Or, raportat la aceasta data, actiunea in justitie pendinte, promovata la data de 27 august 2014, se situeaza in mod evident in interiorul termenului general de prescriptie, de 3 ani, astfel cum este reglementat prin art. 3 din Decretul nr. 167/1958.


In ce priveste actiunea indreptata impotriva paratului D., Inalta Curte constata ca netemeinicia pretentiei indreptate impotriva acestui parat a fost retinuta - prin decizia recurata - prin raportare la faptul ca situatiile de lucrari la obiectivul de investitii (situatii care au fost invocate de reclamanta ca reprezentand reperul de cuantificare a prejudiciului pretins cauzat de acest parat) nu reprezinta acte juridice realizate in exercitarea functiei de primar (pe care a indeplinit-o in perioada 2008 - 2012), ci ele sunt acte juridice intocmite in calitatea pe care paratul o avea anterior ocuparii functiei de primar, anume aceea de reprezentant al firmei de constructii care contractase prestarea lucrarilor de edificare a obiectivului F..


Analiza efectuata in aceste coordonate este insa incompleta, fiind realizata cu neobservarea ansamblului argumentelor care fundamentau pretentia reclamantei. Au fost, astfel, lasate neanalizate argumentele esentiale prin care reclamanta sustinea ca (si) in continutul faptei ilicite imputate acestui din urma parat se regasea incalcarea obligatiei legale de a asigura integritatea bunurilor aflate in administrarea unitatii administrativ teritoriale, pe durata exercitarii mandatului de primar - obligatie impusa prin prevederile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale -, referirea la situatiile de lucrari de investitii fiind facuta in principal pentru identificarea modului de cuantificare a pagubei pretinse. In raport de aceste coordonate ale raportului juridic litigios ce a fost dedus judecatii, instanta trebuia sa lamureasca daca paratul D. a respectat sau nu obligatiile legale mentionate, si numai in masura in care se constata ca a existat o abatere de la respectivele obligatii trebuia sa verifice daca prin aceasta a cauzat reclamantei o paguba de natura si intinderea celei pretinse prin actiunea in justitie pendinte.


In alte cuvinte, Inalta Curte constata ca, in ce il priveste pe paratul D., instanta ierarhic inferioara nu a lamurit deplin situatia de fapt astfel cum ea a fost dedusa judecatii, prin aceasta fiind infrante exigentele care rezida din prevederile art. 22 alin. (2) raportat la art. 6 din C. proc. civ.


Aceasta din urma constatare atrage incidenta cazului de casare reglementat prin art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.


Avand in vedere viciile de nelegalitate retinute in precedent, urmeaza a se dispune, in temeiul dispozitiilor art. 496 si 497 din C. proc. civ., admiterea recursului si trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeasi curte de apel.


Cu ocazia rejudecarii, instanta va stabili daca exista sau nu faptele ilicite astfel cum ele au fost descrise de reclamanta prin cererea de chemare in judecata si prin cererea precizatoare depusa la data de 23 septembrie 2016, in raport de obligatiile impuse ordonatorilor de credite prin art. 26 alin. (1) pct. 4 din Legea nr. 189/1998, art. 19 alin. (2) lit. d) din O.U.G. nr. 45/2003 si art. 23 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 273/2006, si totodata va stabili daca prejudiciul pretins a fi reparat exista si are intinderea pe care reclamanta a afirmat-o.


In acest context de analiza, se va tine seama si de situatia intimatului parat E., care este mostenitorul persoanei careia i se atribuie calitatea de autor al unui prejudiciu si care, in considerarea acestei calitati, a invocat incidenta prevederilor art. 1114 din C. civ.


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII


D E C I D E


Cu majoritate:


Admite recursul declarat de reclamanta Unitatea administrativ-teritoriala Corabia impotriva Deciziei nr. 243 din data de 29 ianuarie 2019 pronuntata de Curtea de Apel Craiova, sectia I civila.


Caseaza decizia si trimite cauza spre rejudecare la aceeasi curte de apel.


Definitiva.


Pronuntata in sedinta publica astazi, 17 martie 2020.


Cu opinie separata in sensul respingerii recursului, ca nefondat.


Considerentele pentru care am apreciat ca recursul trebuia respins sunt urmatoarele.


Recurenta reclamanta Unitatea Administrativ-Teritoriala Orasul Corabia si-a intemeiat motivele de recurs pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 7 si 8 din C. proc. civ.


In cadrul motivului de recurs intemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 7 din C. proc. civ. recurenta a invocat incalcarea autoritatii de lucru judecat (art. 430 C. proc. civ.) a Deciziei nr. 1898 din 24 martie 2016, pronuntata de catre aceeasi instanta in aceeasi cauza, prin faptul ca s-ar fi repus in discutie exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, invocata de catre apelantii-parati, care ar fi fost respinsa in mod definitiv prin decizia anterioara.


In esenta, recurenta reclamanta a mai sustinut ca prin Decizia nr. 1898 din 24 martie 2016, mentionata anterior, s-a admis apelul si s-au stabilit urmatoarele: pe timpul cat unul dintre parati indeplinea functia de primar nu poate curge termenul de prescriptie in ceea ce priveste introducerea unei actiuni in raspundere patrimoniala sau delictuala (pag. 5 alin. (5) din decizie); noul primar a introdus actiunea cu respectarea termenului de prescriptie, la data de 11 septembrie 2014.


In limitele acestui context de fapt s-a sustinut ca instanta de apel trebuia sa tina seama de ceea ce s-a decis deja in prima sa hotarare si sa-si sprijine propriul rationament pe dezlegarile jurisdictionale anterioare si s-au facut trimiteri la jurisprudenta CEDO si a instantelor nationale.


In primul rand, este nefondata sustinerea recurentei reclamante ca prin Decizia nr. 1898 din 24 martie 2016, pronuntata intr-un ciclu procesual anterior, s-ar fi respins in mod definitiv exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, avand in vedere ca in chiar penultimul paragraf al acestei decizii se retine ca "nu se poate concluziona ca exceptia prescriptiei a fost in mod corect dezlegata" de catre prima instanta de fond prin Decizia civila nr. 992/2015.


In ceea ce priveste faptul ca prin decizia nr. 1898 din 24 martie 2016 s-ar fi retinut ca "pe timpul cat unul dintre parati indeplinea functia de primar nu poate curge termenul de prescriptie in ceea ce priveste introducerea unei actiuni in raspundere patrimoniala sau delictuala (pag. 5 alin. (5) din decizie)", se poate observa ca instanta de apel nu a incalcat aceasta constatare, fiind mentionata in mod expres in motivarea deciziei atacate regula de suspendare a prescriptiei extinctive prevazuta de art. 14 din Decretul nr. 167/1958 [(...) intre orice alta persoana care, in temeiul legii sau a hotararii judecatoresti, administreaza bunurile altora si cel ale caror bunuri sunt astfel administrate, prescriptia nu curge cat timp socotelile nu au fost date si aprobate], in cadrul analizei prescriptiei dreptului la actiune referitor la paratul C..


Mentionare acestei reguli de suspendare a prescriptiei extinctive doar in ceea ce il priveste pe paratul C. este explicabila prin retinerea (prin Decizia nr. 1969/2017), raportat la precizarea cererii de chemare in judecata formulata de catre reclamanta la data de 23 septembrie 2016, a faptului ca se invoca raspunderea directa a fiecarui parat pentru fapta proprie, iar nu raspunderea solidara a acestora si a faptului ca momentul inceperii curgerii prescriptiei raportat la acest parat este Nota de constatare nr. x/2005, pentru motivele care se regasesc in continutul deciziei atacate.


Or, in Decizia nr. 1898 din 24 martie 2016 s-au mai retinut, alaturi de prevederile art. 14 din Decretul nr. 167/1958, si prevederile art. 1043 si art. 1045 din C. civ. de la 1864, potrivit carora actiunea intentata contra unuia din debitori intrerupe prescriptia in contra tuturor debitorilor.


Astfel, in acest context, al unei eventuale raspunderi solidare a paratilor s-a retinut in Decizia nr. 1898 din 24 martie 2016 ca "noul primar a introdus actiunea cu respectarea termenului de prescriptie, la data de 11 septembrie 2014".


Totusi, in continuare, in aceeasi decizie s-a retinut ca se impune lamurirea, in rejudecare, a faptelor care se imputa fiecarui primar in parte ori tuturor in mod solidar in raport de data inceperii si terminarii mandatului de primar.


Or, in rejudecare, pentru lamurirea acestei situatii, reclamanta a inteles sa formuleze precizarea cererii de chemare in judecata formulata de catre reclamanta la data de 23 septembrie 2016, din care instanta de apel a retinut ca se invoca raspunderea directa a fiecarui parat pentru fapta proprie, iar nu raspunderea solidara a acestora, iar recurenta parata nu a formulat critici sub acest aspect.


Recurenta reclamanta nu a invocat in cadrul recursului, si deci nici in cadrul motivului intemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 7 din C. proc. civ., alte aspecte ale considerentelor Deciziei nr. 1898 din 24 martie 2016, care sa fi intrat in autoritatea de lucru judecat, conform art. 430 C. proc. civ., si cu atat mai putin existenta, eventual, a altor probleme de drept dezlegate prin aceasta decizie, care sa fi fost obligatorii conform art. 480 alin. (3) teza finala C. proc. civ., instanta de recurs fiind tinuta de analiza doar a acestor critici, in temeiul art. 14 C. proc. civ.


In consecinta, motivul de recurs intemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 7 din C. proc. civ. este nefondat.


In cadrul motivului de recurs intemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. recurenta a invocat ca prin decizia atacata s-au aplicat in mod gresit dispozitiile legale privind prescriptia extinctiva si raspunderea civila delictuala.


In ceea ce priveste prescriptia dreptului material la actiune recurenta reclamanta a sustinut ca instanta de apel in mod gresit a stabilit ca termenul de prescriptie incepe sa curga de la data de 14 aprilie 2005 (in ceea ce il priveste pe paratul B.), respectiv anul 2008 (in ceea ce il priveste pe paratul C.), intrucat prejudiciul constatat de catre Curtea de Conturi in anul 2014 ar fi fost de 439.994 RON, in timp ce prejudiciul mentionat in nota de constatare nr. x din 14 aprilie 2005 ar fi fost de doar 1.148.442.240 ROL, o suma cu mult mai mica. Astfel, atata timp cat suma reprezentand prejudiciul ar fi fost stabilita in anul 2014, nefiind cunoscuta anterior acestei date, ar fi evident ca si dreptul la actiune a luat nastere in anul 2014, iar nu anterior acestei date, prin raportare la art. 8 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958.


Din motivarea in fapt a acestui motiv de recurs se observa ca recurenta reclamanta a invocat interpretarea gresita a art. 8 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958 doar sub aspectul retinerii gresite a conditiei cunoasterii prejudiciului, de care legea leaga inceputul curgerii prescriptiei, in raport de Nota de constatare nr. x din 14 aprilie 2005.


Potrivit art. 8 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958, prescriptia dreptului la actiune in repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicita, incepe sa curga de la data cand pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca, atat paguba cat si pe cel care raspunde de ea.


Acest text de lege impune indeplinirea a doua conditii cumulative pentru a stabili momentul de incepere a curgerii termenului de prescriptie extinctiva a dreptului la actiune in repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicita, si anume, data cand pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca:


- paguba si


- pe cel care raspunde de ea.


Instanta de apel, prin decizia atacata, a retinut ca la momentul intocmirii notei de constatare nr. x/14 aprilie 2005 erau indeplinite ambele conditii, cunoasterea de catre pagubit atat a pagubei, cat si a persoanei raspunzatoare, dar obiectul recursului sub acest aspect nu il formeaza decat contestarea retinerii cunoasterii pagubei.


In motivarea retinerii gresite de catre instanta de apel a datei cunoasterii pagubei ca fiind momentul intocmirii Notei de constatare nr. x din 14 aprilie 2005 recurenta reclamanta a sustinut ca nu putea reprezenta intocmirea notei de constatare din 2005 momentul cunoasterii pagubei intrucat prejudiciul constatat de catre Curtea de Conturi in anul 2014 ar fi fost de 439.994 RON, in timp ce prejudiciul mentionat in Nota de constatare nr. x din 14 aprilie 2005 ar fi fost de doar 1.148.442.240 ROL, o suma cu mult mai mica.


Din motivarea in fapt a acestui motiv de recurs rezulta ca recurenta reclamanta identifica data cunoasterii prejudiciului cu momentul cunoasterii cuantumului prejudiciului. Or, nu acesta este sensul art. 8 din Decretul nr. 167/1958, care se refera la momentul cunoasterii existentei unei pierderi materiale suferite prin efectuarea achizitiilor de materiale si plata situatiilor de lucrari, situatie de fapt ce rezulta, asa cum a retinut instanta de apel, din Nota de constatare nr. x din 14 aprilie 2005.


Mai mult, art. 8 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958 stabileste ca moment al inceperii curgerii prescriptiei extinctive nu numai data cunoasterii efective a pagubei ci si data la care pagubitul, cu diligente minime, trebuia sa o cunoasca.


In consecinta, raportat la argumentele de fapt formulate in sustinerea acestui motiv de recurs, este nefondata si sustinerea incalcarii art. 8 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958 prin decizia atacata.


In ceea ce priveste solutia de respingere ca neintemeiata a actiunii fata de paratul D., recurenta reclamanta a sustinut ca aceasta solutie are la baza doar imprejurarea ca acest parat nu ar fi efectuat plati cu privire la obiectivul de investitii P6, fara a se avea in vedere ca s-a precizat prin cererea de chemare in judecata faptul ca prejudiciul nu este rezultatul doar al platilor ilegal efectuate ci si al incalcarii dispozitiilor legale privind integritatea bunurilor aflate in administrare. Se arata astfel ca tuturor celor trei parati, in calitate de ordonatori principali de credite, le-ar fi revenit raspunderea pentru integritatea bunurilor aflate in administrare, potrivit art. 26 alin. (1) pct. 4 din Legea finantelor publice locale nr. 189/1998, prevedere legala preluata de art. 19 alin. (2) lit. d) din O.U.G. nr. 45/2003 si art. 23 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 273/2006.


Aceste critici au fost intemeiate de catre recurenta tot pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., aceasta invocand ca prin decizia atacata s-au aplicat in mod gresit dispozitiile legale privind raspunderea civila delictuala, in sensul ca s-ar fi retinut gresit fapta ilicita imputata acestuia, aceasta constand in realitate in incalcarea in calitate ordonator de credite a obligatiei de a raspunde de integritatea bunurilor aflate in proprietatea sau in administrarea institutiei pe care o conduce.


Referitor la cererea formulata impotriva paratului D. instanta de apel a retinut urmatoarele: "(...) prin precizarea la actiune i s-a imputat suma de 91.755,91 RON reprezentand situatii de lucrari intocmite de acesta la obiectivul de investitii in lunile octombrie, noiembrie si decembrie 2000, deci nu la efectuarea unor plati catre societate .


De altfel, si prin raspunsul la intampinare reclamanta a precizat ca prejudiciul solicitat este reprezentat de platile ilegale efectuate cu incalcarea dispozitiilor legale sub aspectul neexecutarii lucrarilor si neprimirii bunurilor materiale a caror contravaloare a fost achitata.


Circumscris faptelor retinute in sarcina paratului D. se constata ca potrivit propriei precizari a reclamantei, acesta nu a efectuat plati nelegale care sa poata fi retinute ca prejudiciu in sarcina sa, ci numai a intocmit situatii de lucrari care au fost platite, dar acestea prin ele insele nu sunt generatoare de prejudiciu.


Raspunderea civila delictuala intervine atunci cand prin fapta pagubitoare se incalca o obligatie instituita prin lege si nu prin contract .


Or, in perioada noiembrie- decembrie 2000, in care paratului D. i s-a imputat faptul ca a intocmit situatiile de lucrari la obiectivul de investitii, acesta era reprezentantul SC X. SA Corabia, antreprenor in contractul nr. x/17.10.2000, potrivit caruia trebuia sa se efectueze lucrarile la obiectivul de investitii.


Pentru antrenarea raspunderii civile delictuale trebuie sa existe un raport de cauzalitate intre fapta pagubitoare si prejudiciu, iar fapta trebuie savarsita cu vinovatie, or, fata de acest parat nu se pot retine intrunite conditiile enumerate, atat timp cat in perioada respectiva nu a efectuat plati care sa fi contribuit la producerea prejudiciului, avand in vedere precizarile efectuate expres de catre reclamant.


Urmeaza a se constata ca in ceea ce-l priveste pe acest parat nu poate fi antrenata raspunderea civila delictuala, astfel incat nefiind intrunite dispoz. art. 998 C. civ. se va respinge ca neintemeiata actiunea fata de acesta."


Legat de sustinerile recurentei reclamante din cadrul acestui motiv de recurs in sensul ca instanta de apel nu ar fi avut in vedere ca s-a precizat prin cererea de chemare in judecata faptul ca prejudiciul nu este rezultatul doar al platilor ilegal efectuate ci si al incalcarii dispozitiilor legale privind integritatea bunurilor aflate in administrare, sunt relevante indicatiile date in Decizia nr. 1898 din 24 martie 2016, pronuntata intr-un ciclu procesual anterior, amintita mai sus in cadrul motivului de recurs intemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., astfel:


a€¹a€¹(...) cu privire la ultimul parat si la faptele care i se imputa, potrivit raspunsului la intampinare, ar fi "raspund de integritatea bunurilor aflate in proprietatea sau in administrarea institutiei pe care o conduc", "organizarea si tinerea la zi a evidentei patrimoniului", "organizarea activitatii de monitorizare a programului de achizitii publice si a programului de investitii publice" - nu se poate pune problema ca la acel moment ar fi fost in masura sa comita vreuna din faptele mai sus enumerate avand in vedere ca data la care si-a inceput mandatul de primar ar fi ulterioara acelui moment si anume luna iulie 2008.a€ºa€º


In rejudecare, reclamanta si-a precizat cererea de chemare in judecata in sensul retinut in decizia atacata, acestui parat imputandu-i-se suma de 91.755,91 RON, reprezentand situatii de lucrari intocmite de acesta la obiectivul de investitii in lunile octombrie, noiembrie si decembrie 2000, cand era angajat la societatea comerciala cu care contractase reclamanta lucrarea de constructii care nu s-a mai realizat.


In cadrul prezentului recurs recurenta reclamanta sustine ca instanta de apel nu ar fi avut in vedere ca ar fi indicat ca temei de drept al imputarii acestei sume fata de toti paratii, in afara de efectuarea de plati ilegale, si incalcarea in calitate ordonatori de credite a obligatiei de a raspunde de integritatea bunurilor aflate in proprietatea sau in administrarea institutiei pe care o conduc.


Trecand peste faptul ca o astfel de sustinere incalca cele constatate in Decizia nr. 1898 din 24 martie 2016, mentionate mai sus, nu rezulta la ce bun din mandatul acestui parat (de a carui integritate ar fi trebuit sa raspunda acesta), se refera recurenta reclamanta, atata timp cat chiar in nota de constatare din 2005 s-a retinut ca acest bun nu a fost construit, si ca atare, nu rezulta relevanta acestei critici fata de identificarea faptei ilicite de catre instanta de apel


In realitate, atata timp cat contractarea lucrarilor de constructii si platile prejudiciabile pentru bugetul local, cauzate de nerealizarea lucrarii, au fost efectuate in timpul primarilor anteriori, in mod logic, paratul in cauza ar fi trebuit sa fie chemat in judecata, eventual, daca ar fi fost identificata vreo obligatie in acest sens, pentru ca in calitatea sa de primar in perioada 2008 - 2012 nu a actionat pentru recuperarea prejudiciului de la primarii anteriori, situatie pe care recurentul reclamant nu sustine sa o fi invocat, si in consecinta, instanta de apel sa nu o fi avut in vedere.


Astfel, nu se poate retine ca instanta de apel nu ar fi stabilit corect fapta imputata paratului prin cererea precizatoare, mai ales ca aceasta precizare s-a formulat tocmai pentru a raspunde problemelor de drept evidentiate in Decizia nr. 1898 din 24 martie 2016, una dintre indicatii fiind de a se preciza daca raspunderea civila delictuala este solidara sau fiecare primar raspunde pentru faptele savarsite in timpul mandatului sau.


Mai mult, prin Decizia intermediara nr. 1969 din 5 septembrie 2017, prin care s-a admis apelul, s-a anulat Sentinta nr. 102 din 13 februarie 2017, pronuntata de Tribunalul Olt, sectia I civila in Dosarul nr. x/2014 si s-a dispus rejudecarea pe fond a cauzei, s-a retinut ca paratii au fost actionati in judecata in calitate de primari, deoarece reclamanta a considerat ca in timpul mandatului lor s-a produs un prejudiciu in dauna sa prin indeplinirea defectuoasa a obligatiilor ce le reveneau in calitatea avuta, cu ocazia platilor efectuate pentru obiectivul de investitii " F.", care in realitate nu exista si ca "prin precizarea la actiune formulata la data de 23 septembrie 2016 reclamanta a invocat raspunderea civila delictuala personala pentru fiecare dintre parati aratand ca raspunderea civila delictuala apartine fiecaruia in mod distinct, in raport cu documentele de plata si situatiile de lucrari nelegale pentru sumele mentionate detaliat pentru fiecare in parte".


Or, aceasta identificare a obiectului cererii de chemare in judecata asa cum a fost precizata nu a fost contestata de catre recurenta reclamanta, iar prin decizia atacata cererea formulata impotriva acestui parat a fost analizata in aceste limite.


In consecinta sunt nefondate si criticile privind solutia de respingere ca neintemeiata a actiunii fata de paratul D..




Pronuntata de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia I civila Decizia nr. 760/2020 Sedinta publica din data de 17 martie 2020


Citeşte mai multe despre:   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Particularitati privind procedura concilierii in litigiile de munca
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Consultantul extern specializat in legislatia muncii. Calitate, atributii si responsabilitati
Sursa: avocat Gales Iulian | MCP Cabinet avocati

Procedura concilierii conflictelor de munca. Suspendarea termenelor de solutionare a conflictelor de munca pe durata concilierii
Sursa: avocat Ioana Emilia | MCP Cabinet avocati



Ştiri Juridice
Legislaţie

Legea nr. 213/2020 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii
Legea nr. 213/2020 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii Publicata in ...

Legea nr. 209/2020 privind unele masuri de trecere a frontierei de stat a Romaniei si de facilitare a trecerii frontierei de catre lucratorii frontali
Legea nr. 209/2020 privind unele masuri de trecere a frontierei de stat a Romaniei si de facilitare ...

Legea nr. 208/2020 privind modificarea si completarea unor acte normative
Legea nr. 208/2020 privind modificarea si completarea unor acte normative ...